http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/344 2026-06-11T19:43:42Z 2026-06-11T19:43:42Z Musca, Elena http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/1891 2019-06-22T13:20:35Z 2011-01-01T00:00:00Z

Studiul comparativ al tratamentului prin hemodializa în insuficienţa renală cronică terminală Musca, Elena The purpose of this study included 35 patients aged 65 years, was to identify predictors of unfavorable renal disease, clinical features and identify complications of the patients were on hemodialysis. It is established that an adverse course of chronic renal failure in patients affected by age, sex, race, genetic factors, hypertension, diabetes mellitus, systemic diseases, infections of the genitourinary system. Among the most frequent complications were identified: Metabolic disorders (electrolyte imbalance - 60%), seredechno-vascular (pericarditis, pleurisy - 11,4%), allergic reactions (11.4%), uremic (uremic polyserositis - 14,3%). Scopul acestui studiu au fost examinarea fişelor de observaţie a 35 pacienţi cu IRC terminală trataţi prin hemodializa în secţia de nefrologie şi hemodializă a SCM ”Sfînta Treime ” în perioada anilor 2008-2010, în vîrsta de 20-65 de ani şi paralel cu studierea o serie de indici ce caracterizează tratamentul specializat în Centrul de Dializă şi Transplant Renal din cadrul IMSP Spitalul Clinic Republican. Pacienţi incluşi în studiu au fost repartizaţi în loturi conform etiologiei IRC, vîrstei, sexul, duratei tratamentului, prezenţei infecţiilor cronice hepatice virale, gradului de anemie. Este stabilit că pentru progresarea IRC în faza terminală influenţează : vârstă, sex, rasă, factori genetici, hipertensiune arterială, diabet zaharat, boli sistemice, infecţii ale sistemului genito-urinar. Printre cele mai frecvente complicaţii au fost identificate: Tulburări metabolice (dezechilibru electrolitic - 60%), vasculare (pericardită, pleurezie - 11,4%), reacţii alergice (11,4%), şi uremice (poliserozită uremică - 14,3%). Cuvinte cheie: insuficienţă renală cronică, hemodializa, complicaţii de hemodializă. Catedra Medicină Internă nr.1

2011-01-01T00:00:00Z Botnari, Vasile http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/1889 2019-06-22T13:20:35Z 2011-01-01T00:00:00Z

Litotriţie extracorporeală cu unde de şoc (ESWL) in tratamentul calculilor renali Botnari, Vasile Objective: Evaluation of renal stone treatment by extracorporeal shock wave lithotripsy. Material and methods: In the study were included 51 patients with pelvis lithiasis, undergoing shock wave therapy (ESWL). Results: We obtained a success rate of 50.14% at the end of the procedure, one month after treatment the rate of "stone free" made 92,2%. The failure occurred in 7,8%, which were resolved by repeated ESWL session. The following complications were recorded: fever after treatment - 4 (11.4%) patients , renal colic -3 (8.5%), urinary infection -2 (5.7%), acute pyelonephritis - 1 (2.8%) "Steinstrasse" -1 (2.8%). ESWL is an effective method to treat small and medium-size kidney stones. It is a minimally invasive method that can be repeated without major consequences. Extracorporeal shockwave lithotripsy is the method of choice to treat kidney stones less than 2 cm, without obstruction. Scopul lucrării: evaluarea rezultatelor tratamentului calculilor renali prin litotriţie extracorporeală cu unde de şoc. Material şi metodă: în studiu au fost incluşi 51 de pacienţi cu litiază renală, supuşi tratamentului cu unde de şoc (ESWL) Rezultate: am obţinut o rată de succes de 50,14 % la sfîrşitul şedinţei, la o lună dupa tratament rata de ”stone free” a atins valoarea de 92,2%. Eşecul s-a înregistrat în 7,8% care au fost rezolvaţi prin şedinţa repetată de ESWL. Au fost înregistrate următoarele complicaţii: febră după tratament - 4(11,4%), colică renală - 3(8,5%) , infectie urinară - 2(5,7%) , pielonefrită acută - 1(2,8%), ”Steinstrasse” - 1(2,8%). ESWL este o metodă eficientă în tratamentul calculilor renali de dimensiuni mici şi medii, fiind o metodă minim invazivă, care poate fi repetată fără consecinţe majore. Litotriţia extracorporeală rămîne a fi procedeul de elecţie în tratamentul calculilor renali sub 2 cm, neobstructivi. Catedra de Urologie şi Nefrologie Chirurgicală, USMF "N.Testemiţanu"

2011-01-01T00:00:00Z Bondarenco, Anatolie http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/1890 2019-06-22T13:20:35Z 2011-01-01T00:00:00Z

Malformaţiile neobstructive ale aparatului urinar superior (Reviu literar) Bondarenco, Anatolie Anomalies of kidneys occupy an appreciable part among congenital anomalies. Importance of studying of these anomalies is caused by their complexity and a combination with anomalies of other organs, often incompatible with life. A prominent aspect at studying of each anomaly is their correct diagnostics, for selection of a correct method of treatment and improvement of quality of life of patients. Anomaliile rinichilor ocupă o parte importantă în malformaţiile congenitale. Importanţa studierii acestora este cauzată complicităţii lor şi combinaţiei cu anomaliile a altor organe, care des sunt incompatibile cu viaţa. Studierea fiecărui tip de anomalie este importantă pentru stabilirea diagnosticului correct, selectarea metodei de tratament, ceia ce va duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor. Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”, Clinica Urologie

2011-01-01T00:00:00Z Galescu, Andrei http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/1888 2019-06-22T13:20:35Z 2011-01-01T00:00:00Z

Rolul sondelor autostatice “Double J” în tratamentul litiazei reno-ureterale Galescu, Andrei It was appreciated the need to install ureteral double "J" stent after endoscopic removal of ureteral stones. The study included 62 patients who were hospitalized in the Urology Clinic of the Medical University and Pharmacy "Nicolas Testemitanu" during the years 2009 to 2010 (25 men and 37 women) aged between 30-58 years (mean 42 years). Patients were given a ureteroscopy and contact lithotripsy for ureteral stones in different areas. According to the study, patients were divided into two groups: I group - 24 patients (38.7%) who received surgery were performed with double"JJ" ureteral stent draining and 38 group II patients (61.2%) intervention was performed without draining the ureter. In all cases ureteroscopic access was successful, without the need to dilate the ureter. At the simple abdominal radiography made after two days, the absence of stones in 96.9% of patients in both groups became apparent. All patients were discharged, on average, after the 3rd day of surgery. The incidence of fever was slightly higher in patients with stents. Dysuria and terminal hematuria have also shown in patients in the first group of study. Installing ureteral double "JJ" stent is not required in uncomplicated ureterolithotripsy. Probabilities of developing symptoms associated with the presence of stent (suprapubic pain, dysuria, terminal hematuria), stent placement requires only as indicated probes profile autostatic ,,JJ’’stents. A fost apreciată necesitatea instalării sondei ureterale double „JJ” după înlăturarea endoscopică a calculilor ureterali. În studiu au fost incluşi 62 pacienţi care au fost internaţi în clinica Urologie a USMF „Nicolae Testemiţanu” în perioada anilor 2009 - 2010 (25 bărbaţi şi 37 femei) cu vîrsta cuprinsă între 30 – 58 ani (media 42 ani). Pacienţilor li s-a efectuat ureteroscopia cu litotriţia de contact şi litextractie al calculilor din diferite zone ureterale. Conform studiului, pacienţii au fost divizaţi în 2 loturi:I lot – 24 pacienţi (38,7%) cărora postoperator li s-au efectuat drenarea ureterului cu stent „JJ” şi al II-lea lot 38 pacienţi (61,2 %) intervenţia s-a finalizat fără drenarea ureterului. În toate cazurile s-a reuşit un acces ureteroscopic bun, fară necesitatea de a dilata ureterul. La RRVS efectuată la a 2-a zi, a demostrat lipsa calculilor la 96,9 % de pacienţi din ambele grupuri. Toţi pacienţii au fost externaţi în mediu la a 3-a zi după intervenţia chirurgicală. Incidenţa febrei a fost uşor mai mare la pacienţii supuşi stendării. Deasemenea au prevalat fenomenele disurice şi hematuria terminală la pacienţii din I lot de studiu. Instalarea stentului „JJ” nu este obligatorie în cazul ureterolitotripsiei necomplicate. Probabilitatea ratei crescute a simptoamelor asociate prezenţei stentului (dureri suprapubiene, disuria, hematuria terminală), necesită plasarea stenturilor doar conform indicaţiilor de profil a sondelor autostatice double J. Catedra Urologie şi Nefrologie Chirurgicală USMF „N. Testemiţanu”

2011-01-01T00:00:00Z