<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<title>Medicină socială, economie și management sanitar</title>
<link href="http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/369" rel="alternate"/>
<subtitle/>
<id>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/369</id>
<updated>2026-04-26T03:51:51Z</updated>
<dc:date>2026-04-26T03:51:51Z</dc:date>
<entry>
<title>Concepte şi aspecte de dezvoltare a serviciului balneo-sanatorial</title>
<link href="http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4832" rel="alternate"/>
<author>
<name>Bagrinovschi, Aurelia</name>
</author>
<id>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4832</id>
<updated>2019-06-25T20:50:41Z</updated>
<published>2012-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Concepte şi aspecte de dezvoltare a serviciului balneo-sanatorial
Bagrinovschi, Aurelia
It is widely accepted that in the XXIst century the world economy will be driven by three&#13;
major service industries: information technology, telecommunications and spa industry (spa&#13;
tourism). In the line with the new concepts and tendencies in the modern health care, also viewed&#13;
as a fundamental right of the people, the WHO and the International Federation of Balneology &#13;
197and Climatology recommends increased focus on developing and improving the quality of the&#13;
health care in spas and health resorts.&#13;
&#13;
Pentru secolul XXI, în care abia am intrat, este acceptată ideea că economia mondială va&#13;
fi dirijată de trei supra-industrii ale serviciilor: tehnologia informaţiilor, telecomunicaţiile şi&#13;
industria balneo-sanatorială şi turistică. Datorită conceptelor şi orientărilor noi în medicina&#13;
modernă privind sănătatea ca un drept fundamental al omului,utilizarea între criteriile de&#13;
evaluare a sănătaţii, a noţiunilor de calitate a vieţii, stil de viaţă, bunăstare, conform&#13;
recomandărilor OMS şi Federatiei Internatională de Balneologie şi Climatologie, este necesară&#13;
dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale din staţiunile balneo-sanatoriale.
Şcoala de Management în Sănătate Publică, USMF „Nicolae Testemiţanu”
</summary>
<dc:date>2012-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Calitatea serviciilor medicale spitaliceşti la bolnavii cu hipertensiune arterială în spitalul raional</title>
<link href="http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4833" rel="alternate"/>
<author>
<name>Balanețchi, Anatolie</name>
</author>
<id>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4833</id>
<updated>2024-02-09T10:35:31Z</updated>
<published>2012-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Calitatea serviciilor medicale spitaliceşti la bolnavii cu hipertensiune arterială în spitalul raional
Balanețchi, Anatolie
In the new conditions of work, medical institutions are motivated to organize quality of&#13;
management structures, risk prevention and to adjust medical practices based on current medical&#13;
standards evidences. Quality can be seen as a means to improve the performance of the&#13;
institution, by introduction of new methods and techniques that aim to increase patient&#13;
satisfaction and efficiency of services. The evaluation process is continuous and is made to see&#13;
how they can be improved actions to choose the best alternative to achieve the objectives.&#13;
&#13;
&#13;
În noile condiţii de activitate, instituţiile medicale sunt motivate să-şi organizeze structurile&#13;
gestionare a calităţii, de prevenire a riscurilor medicale şi de ajustare a practicilor curente la&#13;
standardele medicinii bazate pe dovezi. Calitatea poate fi privită ca un mijloc pentru&#13;
îmbunătăţirea performanţelor institutiei, prin introducerea de noi metode şi tehnici, care au ca&#13;
scop creştera satisfacţiei pacienţilor şi a efecienţei serviciilor. Evaluarea procesului este continuă&#13;
şi se face pentru a vedea cum pot fi înbunătăţite acţiunile pentru a putea alege alternativa cea mai&#13;
bună pentru atingerea obiectivelor.
Şcoala de Management în Sănătate Publică
</summary>
<dc:date>2012-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Aspecte ale managementului serviciului balneo-sanatorial în Republica Moldova</title>
<link href="http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4831" rel="alternate"/>
<author>
<name>Bagrinovschi, Aurelia</name>
</author>
<author>
<name>Galbur, Oleg</name>
</author>
<id>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4831</id>
<updated>2019-06-25T20:50:40Z</updated>
<published>2012-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Aspecte ale managementului serviciului balneo-sanatorial în Republica Moldova
Bagrinovschi, Aurelia; Galbur, Oleg
Based on the study in wich 461 patients and SPA staff were interviewed it was&#13;
established that the largest share of beneficiaries of SPA services belongs to the 56-65 age&#13;
group, constituting 50.1%, or every other respondent. The share of working age respondents&#13;
constitutes 43,7%. The majority of patients participating in the study (96,5±0,85%) were&#13;
satisfied with the results of the treatment. About (80,3±1,85%) of respondents believed that&#13;
their overall health improved following SPA treatment. According to the interviewd patients and&#13;
medical staff in order to improve the quality of SPA service it is needed: to improve hotel&#13;
infrastructure and services, nutrition, increase the number of services and the duration of&#13;
treatment to 21-24 days.&#13;
&#13;
&#13;
Conform rezultatelor studiului efectuat unde au fost intervievaţi 461 de pacienţi-curanţi sa&#13;
constatat că cea mai mare cotă de benificiari ai serviciilor balneo-sanatoriale sunt în grupul de&#13;
vârstă de 56-65 ani, ceea ce constitue 50,1%, sau fiecare al doilea respondent. Cota&#13;
respondenţilor în vârsta aptă de muncă constituie 43,7%. Marea majoritate din pacienţii incluşi în&#13;
cercetare (96,5±0,85%) au rămas mulţumiţi de rezultatele tratamentului şi procedurilor efectuate.&#13;
Circa 80,3±1,85% din respondenţi consideră că tratamentul balneo-sanatorial a dus la&#13;
ameliorarea stării generale de sănătate. Reieşind din opiniile bineficiarilor şi medicilor&#13;
intervievaţi, pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului balneo-sanatorial sunt necesare:&#13;
îmbunătăţirea infrastructurii hoteliere şi serviciilor, alimentaţiei, majorarea numărului de&#13;
proceduri şi duratei tratamentului până la 21-24 zile.
Şcoala de Management în Sănătate Publică, USMF „Nicolae Testemiţanu”
</summary>
<dc:date>2012-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Eficienţa asistenţei medicale de urgenţă în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală</title>
<link href="http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4827" rel="alternate"/>
<author>
<name>Moroşanu, Mihail</name>
</author>
<author>
<name>Eţco, Constantin</name>
</author>
<author>
<name>Boghea, Petru</name>
</author>
<author>
<name>Cebotari, Oleg</name>
</author>
<id>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4827</id>
<updated>2019-06-25T20:50:40Z</updated>
<published>2012-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Eficienţa asistenţei medicale de urgenţă în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală
Moroşanu, Mihail; Eţco, Constantin; Boghea, Petru; Cebotari, Oleg
The efficiency of emergent medical assistance service (EMAS) is in a direct interrelation&#13;
with operational activity and the quality of medical services offered to population. The&#13;
operational activity depends of means of transport and medical teams insurance level. According&#13;
to our research, EMAS is supplied with means of transport in 73,0% cases, from which only&#13;
40,0% has less than 50% of efficiency. The medical teams requirements cover 61,70% of cases.&#13;
At the same time, the medical transport and medical teams insurance differs essentially in a&#13;
various localities and places.&#13;
The system needs more preferment EMAS management to improve the situation. Also, the&#13;
emergency medical assistance services narrowing, within obligatory medical assistance&#13;
insurance (OMAI) is required.&#13;
&#13;
Eficienţa activităţii serviciului de asistenţă medicală de urgenţă (SAMU) depinde de&#13;
operativitatea şi calitatea serviciilor medicale prestate populaţiei. Operativitatea este direct&#13;
dependent de gradul de asigurare a SAMU cu transport sanitar şi echipe de medici. SAMU este&#13;
asigurat cu transport sanitar doar în 73,0% cazuri, dintre care peste 40,0% din el are o uzură de&#13;
peste 50,0%. Ponderea solicitării echipei de medici este de 61,70%. Există o divergenţă&#13;
semnificativă pe diferite zone în asigurarea cu transport sanitar şi pe echipe de medici a SAMU,&#13;
fapt ce necesită un management al SAMU mult mai performant. Se cere aplicarea unor&#13;
mecanisme mai eficiente de contractare a serviciilor de asistenţă medicală de urgenţă în cadrul&#13;
AOAM.
Laboratorul ştiinţific Management şi Psihologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”
</summary>
<dc:date>2012-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
</feed>
