http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/424 2026-08-11T10:13:35Z 2026-08-11T10:13:35Z Bunduchi, Andrei http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4219 2019-06-25T13:38:05Z 2010-01-01T00:00:00Z

Monitorizarea video-eeg în epilepsii şi sindroame epileptice Bunduchi, Andrei Aim of the study To detect epileptic activity with appreciation of seizure type and form of epilepsy. Materials and method: 600 consecutive ambulatory and stationary patients with suspicion or diagnosis of epilepsy or epileptic syndromes, age 3 months to 60 years, underwent video-EEG monitoring on a computer system ,,Nicolet One’’ USA, with 48 channels using 23 surface electrodes according to international system “10-20”, with duration 1-12 hours (mean – 4 hours). Results and Discussion: Epileptic activity was detected in 403 cases (67,2%) from 600 patients. In 197 cases (48,9%) it was detected in functional state of wakefulness, while in 206 cases (51,1%) epileptic activity was detected only during sleep. In 152 cases (37,7%) epileptic activity was generalized, while in 251 cases (62,3%) it had regional character. Scopul cercetării: depistarea eficientă a activităţii epileptiforme cu identificarea tipului semiologic de criză epileptică şi a formei de epilepsie. Au fost examinaţi 600 pacienţi consecutivi de ambulatoriu şi staţionar, suspecţi sau care prezentau epilepsii şi sindroame epileptice cu vârsta de la 3 luni la 60 ani. Monitorizarea Video-EEG pe un sistem computerizat ,,Nicolet-One’’ SUA, cu 48 canale cu utilizarea a 23 electrozi de suprafaţă după sistema internaţională ,,10-20’’, cu durata 1-12 ore, în medie constituind 4 ore. Rezultate obţinute: Activitatea epileptiformă s-a depistat în 403 cazuri (67,2%) din 600 pacienţi. În stare funcţională de veghe - în 197 cazuri (48,9%), iar în 206 cazuri (51,1%) activitatea epileptifomă s-a depistat cu exclusivitate în somn. În 152 cazuri (37,7%), activitatea epileptiformă purta caracter generalizat, iar în 251 cazuri (62,3%) – caracter regional. Catedra Neurologie USMF ,,Nicolae Testemiţanu’’

2010-01-01T00:00:00Z Odainic, Olesea http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4218 2019-06-25T13:38:05Z 2010-01-01T00:00:00Z

Neuropatia periferică în scleroza multiplă: aspecte clinice şi electrofiziologice Odainic, Olesea Multiple sclerosis (MS) is considered to be a disease affecting the white matter of the brain by forming a lot of demyelination areas. More and more frequent are the cases reported in MS when the signs of central nervous system lesions are combined with the signs of peripheral neuropathy. The pattern of clinical, electrophysiological and imaging manifestations of peripheral neuropathy was compared with that of chronic inflammatory demyelinating neuropathy (CIDP). Scleroza multiplă (SM) este considerată ca maladie care afectează substanţa albă sistemului nervos central prin formarea multiplelor focare de demielinizare. Tot mai frecvent sunt înregistrate cazuri când în scleroza multiplă semnele de afectare a sistemului nervos central se combină cu semnele unei neuropatii periferice. Patternul manifesărilor clinice, electrofiziologice şi imagistice a neuropatiei periferice în scleroza multiplă a fost comparat cu cel în polineuropatia inflamatorie cronică demielinizantă (PICD). Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie din RM

2010-01-01T00:00:00Z Bernaz, Iulia Moldovanu, Ion http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4220 2019-06-25T13:38:05Z 2010-01-01T00:00:00Z

Tinitusul la pacienţii cu migrenă Bernaz, Iulia; Moldovanu, Ion Tinnitus is a common complaint reported at the patients with migraine, despite the fact that this problem is not studied sufficiently at this moment. This study has the aim to emphasize some correlations between migraine and tinnitus based upon bibliographic materials and upon medical cases presented herewithin. Tinitusul este des întâlnit la pacienţii ce suferă de migrenă, în pofida faptului că această problemă este puţin studiată la momentul dat. Acest studiu a fost efectuat cu scopul de a identifica unele corelaţii între migrenă şi tinitus în baza datelor literaturii şi a loturilor de pacienţi studiate. Catedra de Neurologie USMF „N. Testemiţanu” Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie, R. Moldova

2010-01-01T00:00:00Z Jelihovschi, Angela Odobescu, Stela Moldovanu, Ion http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4215 2019-06-25T13:38:05Z 2010-01-01T00:00:00Z

Factorii de risc pentru cronicizarea cefaleei: abuzul medicamentos şi fobia medicamentoasă Jelihovschi, Angela; Odobescu, Stela; Moldovanu, Ion Together with medication overuse drug phobia could play a role in headache chronification. Several factors as age, female gender, obesity, medication overuse, anxiety and depression have been described in the literature as risk factors for headache chronification. The aim of the study was to elucidate the potential risk factors for headache chronification and to analyze the clinical features of medication overuse and phobia in chronic migraine patients. Some clinical features as young age, earlier disease onset, shorter disease duration and higher pain tolerance could help to differentiate chronic migraine patients with drug phobia from chronic migraine with medication overuse. Alături de abuzul medicamentos, fobia medicamentoasă la fel ar putea juca un rol major în cronicizarea cefaleei. Scopul acestui studiu a fost de a elucida potenţialii factori de risc pentru cronicizarea cefaleei, cît şi depistarea şi analiza particularităţilor clinice ale abuzului şi fobiei medicamentoase la pacienţii cu migrenă cronică (MC). Au fost depistaţi o serie de factori potenţiali care ar putea duce la cronicizare printre care: vîrsta, sexul feminin, obezitatea, abuzul medicamentos, anxietatea şi depresia. La fel au fost evidenţiate o serie de particularităţi care ar putea diferenţia pacienţii cu MC cu fobie medicamentoasă de cei cu MC cu abuz medicamentos: vîrsta mai tînără, debut mai precoce, durata mai mică a maladiei şi toleranţa înaltă la durere. Cuvinte- cheie: migrenă cronică, abuz medicamentos, fobie medicamentoasă, toleranţa la durere, factori de risc pentru cronicizarea cefaleelor. Catedra de Neurologie USMF „N. Testemiţanu” Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie din RM

2010-01-01T00:00:00Z