<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<title>Endocrinologie</title>
<link href="http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/466" rel="alternate"/>
<subtitle/>
<id>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/466</id>
<updated>2026-05-22T10:16:10Z</updated>
<dc:date>2026-05-22T10:16:10Z</dc:date>
<entry>
<title>Hipotiroidia subclinică – aspecte clinice şi de diagnostic</title>
<link href="http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3721" rel="alternate"/>
<author>
<name>Vîrtosu, Ana</name>
</author>
<author>
<name>Anestiadi, Zinaida</name>
</author>
<author>
<name>Alexa, Zinaida</name>
</author>
<author>
<name>Harea, Dumitru</name>
</author>
<author>
<name>Vudu, Lorina</name>
</author>
<id>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3721</id>
<updated>2019-06-25T08:57:49Z</updated>
<published>2009-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Hipotiroidia subclinică – aspecte clinice şi de diagnostic
Vîrtosu, Ana; Anestiadi, Zinaida; Alexa, Zinaida; Harea, Dumitru; Vudu, Lorina
Subclinical hypothyroidism is characterized by increased serum TSH concentrations associated with normal levels of circulating total and free thyroxine (fT4). The clinical significance of subclinical hypothyroidism is much debated. Subclinical hypothyroidism can have repercussions on the cardiovascular system and other organs and systems. The purpose of this study is to evaluate the clinical and therapeutical significance of the subclinical hypothyroidism.&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
Hipotiroidia subclinică reprezintă majorarea TSH-lui plasmatic asociată cu nivel plasmatic normal a T4 total şi fT4. Semnificaţia clinică a acestei patologii rămîne subiect controversat. Hipotiroidia subclinică se asociază cu risc înalt cardio-vascular şi de afectare a altor organe şi sisteme. Scopul acestei lucrări este evaluarea semnificaţiei clinice şi terapeutice a hipotiroidiei subclinice.
Catedra endocrinologie USMF „Nicolae Testemiţanu”
</summary>
<dc:date>2009-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Cetoacidoza diabetică la copii</title>
<link href="http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3719" rel="alternate"/>
<author>
<name>Chiriac, Andrian</name>
</author>
<author>
<name>Anestiadi, Zinaida</name>
</author>
<id>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3719</id>
<updated>2019-06-25T08:57:48Z</updated>
<published>2009-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Cetoacidoza diabetică la copii
Chiriac, Andrian; Anestiadi, Zinaida
Diabetic ketoacidosis (DK) is the most frequent acute complication of diabetes mellitus type 1 in children and adolescents. Our study of 73 ketoacidosis cases has established a late diagnosis and violation of treatment regimen to be the main causes of the disease decompensation. DK was present at the onset of diabetes in 62.71 per cent of cases being more frequent in children of an early and puberty age. A comparative analysis  of clinical and paraclinical data showed a severe metabolic disbalance in children with both primary and existing diabetes. Such symptoms as thirst, polyuria, nausea, vomiting, abdominal pains, lack of appetite, respiratory impairment resulting from hyperglycemia, ketonuria, alkaline deficiency and acidosis are highly frequent being very important in diagnosis.&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
Cetoacidoza diabetică este cea mai frecventă complicaţie acută a diabetului zaharat tip 1 la copii şi adolescenţi. Studiul efectuat pe 73 cazuri de cetoacidoză a stabilit că diagnosticul tardiv şi încălcarea regimului de tratament reprezintă principalele cauze de decompensare a maladiei. Această gravă complicaţie a fost prezentă la debutul diabetului în 62,72% cazuri, fiind mult mai frecventă la copiii de vârstă fragedă şi pubertară. Analiza comparativă a datelor clinice şi paraclinice a evidenţiat un dezechilibru metabolic sever atât la copiii cu diabet zaharat primar cât şi la cei cu diabet cunoscut. Simptome ca setea, poliuria, greţurile, vomele, durerile abdominale, scăderea apetitului, dereglările de respiraţie pe fond de hiperglicemie, cetonurie, deficit alcalin, acidoză se întâlnesc cu o frecvenţă înaltă şi sunt importante pentru diagnostic.
Catedra Endocrinologie USMF  „Nicolae Testemiţanu”&#13;
IMSP Spitalul Clinic Republican pentru Copii “E.Coţaga”
</summary>
<dc:date>2009-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Modificările spectrului lipidic la pacienţii cu diabet zaharat primar depistat</title>
<link href="http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3714" rel="alternate"/>
<author>
<name>Alexa, Zinaida</name>
</author>
<author>
<name>Anestiadi, Zinaida</name>
</author>
<author>
<name>Anestiadi, Vasile</name>
</author>
<author>
<name>Zota, Larisa</name>
</author>
<author>
<name>Vîrtosu, Ana</name>
</author>
<author>
<name>Harea, Dumitru</name>
</author>
<id>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3714</id>
<updated>2019-06-25T08:57:48Z</updated>
<published>2009-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Modificările spectrului lipidic la pacienţii cu diabet zaharat primar depistat
Alexa, Zinaida; Anestiadi, Zinaida; Anestiadi, Vasile; Zota, Larisa; Vîrtosu, Ana; Harea, Dumitru
The deepest modifications in both carbohydrate and lipid metabolsim were determined in type 1 diabetes. The glycemia normalization both in patients with LADA and type 1 diabetes was accompanied by lipid spectrum normalization. In type 2 diabetes the good glycemic control was nevertheless associated with the persistence of increased cholesterol and triglyceride but HDL cholesterol values decreased.&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
În diabetul de tip 1 au fost constatate cele mai avansate dereglări ale metabolismului glucidic şi lipidic. După normalizarea glicemiei la pacienţii cu diabet de tip 1 şi forma LADA, au manifestat tendinţe spre normalizare şi indicii spectrului lipidic. În diabetul de tip 2, după ameliorarea glicemiei se menţineau valori majorate ale colesterolului, trigliceridelor, iar valorile HDL –colesterolului erau reduse.
Catedra Endocrinologie USMF „Nicolae Testemiţanu”
</summary>
<dc:date>2009-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Criterii de prognozare a rezultatului tratamentului chirurgical a pacienţilor cu guşă difuză toxică</title>
<link href="http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3716" rel="alternate"/>
<author>
<name>Caradja, Gheorghe</name>
</author>
<author>
<name>Anestiadi, Zinaida</name>
</author>
<id>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3716</id>
<updated>2019-06-25T08:57:48Z</updated>
<published>2009-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Criterii de prognozare a rezultatului tratamentului chirurgical a pacienţilor cu guşă difuză toxică
Caradja, Gheorghe; Anestiadi, Zinaida
During the first 8 years after surgical treatment of 216 patients with diffuse toxic goiter (GDT) relapse of thyrotoxicosis in younger patients, with affected heredity, in men was more often. It occurred more often in cases of preoperative treatment up to 5 months. &#13;
Older patients with conservative treatment during a period of more than 2 years and women are likely to develop hypothyroidism after surgical treatment.&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
Pe parcursul primilor 8 ani de la tratamentul chirurgical a 216 pacienţi cu guşă difuză toxică (GDT) s-a înregistrat mai des recidivarea tireotoxicozei la pacienţii mai tineri, la ereditatea afectată, la bărbaţi, în cazurile cu tratament preoperator timp de până la 5 luni.&#13;
Pacienţii mai vârstnici, cu durata tratamentului conservativ antitiroidian de peste 2 ani, femei, sunt predispuşi spre instalarea hipotiroidiei postchirurgicale.
Catedra Endocrinologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”
</summary>
<dc:date>2009-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
</feed>
