http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/470 2026-05-04T10:10:14Z 2026-05-04T10:10:14Z Ţurcanu, Denis Voiticovschi-Iosob, Cristina Moldovanu, Ion http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3761 2019-06-25T09:27:01Z 2009-01-01T00:00:00Z

Neuroimagistica isteriei. Manifestări neurologice ale tulburărilor de conversie (revista literaturii) Ţurcanu, Denis; Voiticovschi-Iosob, Cristina; Moldovanu, Ion The hysteria, as a term and pathology is known since the antiquity, being used for the first time by Hippocrates to name the pathology described by antiques Egyptians, the “wandering” uterus’s pathology. The spectacular phenomenon which appears in hysteria’s clinics determined a lot of polemics on the causes, processes and, even possible pathological modifications inside of this entity. The hysteria intrigued the most remarkable minds of medicine all over the history. The first medical description of this disease appears in 1859, when Briquet described the hysterical personality. The scientific study on hysteria was initiated by Charcot which practiced for the first time a medical research method to show its manifestations - the hypnosis. The “scientific” debut of Sigmund Freud was marked by studying hysteria. Discovering the unconscious, he claims that at the base of this pathology’s symptoms might be present a conflict in the unconscious. The further development of discussions on this disorder changes in ’70 years, when the term of hysteria was abandoned and replaced by the collocation of conversion disorders. Isteria, ca termen şi entitate nozologică este cunoscută din antichitate, fiind utilizat pentru prima dată de Hippocrates, pentru a denumi patologia descrisă de Egiptenii antici, patologia ”uterului rătăcitor”. Fenomenele spectaculoase care apar în tabloul isteriei au condiţionat apariţia multor polemici pe marginea cauzelor, proceselor şi chiar a modificărilor patologice posibile în cadrul acestei entităţi. Isteria a intrigat unele dintre cele mai luminate minţi ale medicinei pe parcursul istoriei. Prima descriere medicală a acestei maladii apare în 1859, când Briqet a descris personalitatea isterică. Studiul ştiinţific al isteriei este iniţiat de către Charcot care, a aplicat pentru prima dată o metodă medicală de cercetare pentru accentuarea manifestărilor acesteia, şi anume hipnoza. Debutul “ştiinţific” al părintelui psihanalizei Sigmund Freud a fost marcat de studiul isteriei. Descoperind inconştientul, el presupune că la baza simptomatologiei patologiei respective ar putea fi un conflict prezent în inconştient. Evoluţia de mai departe a discuţiilor despre această tulurare ia o cotitură bruscă în anii ’70, când termenul de isterie este abandonat şi înlocuit cu sintagma tulburare de conversie. Catedra de Neurologie USMF „Nicolae Testemiţanu ” Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie

2009-01-01T00:00:00Z Sedaia, Ecaterina http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3763 2019-06-25T09:27:01Z 2009-01-01T00:00:00Z

Migrenă menstruală: prezentarea unui caz clinic şi revista literaturii Sedaia, Ecaterina This article represents an analysis of a clinical case of a patient and a short synthesis of recent information about menstrual migraine in order to stress its practical importance. The data were structured in several aspects: epidemiology, clinical manifestations, effect of estrogen and progesterone on systems of neurotransmission, the role of ovarian hormones in trigger of migraine, possible pathogenesis and diagnosis of menstrual migraine. Acest articol reprezintă o analiză a cazului clinic al unei paciente şi o scurtă sinteză a informaţiilor recente despre migrena menstruală, destinat de a accentua importanţa practică. Datele au fost structurate în jurul a câteva aspecte: epidemiologia, manifestările clinice, influenţa estrogenului şi progesteronului asupra sistemelor de neurotransmisie, rolul hormonilor ovarieni în declanşarea migrenei, patogenia probabilă şi diagnosticul migrenei menstruale Catedra de Neurologie USMF “Nicolae Testemiţanu”

2009-01-01T00:00:00Z Nemţan, Victor http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3762 2019-06-25T09:27:01Z 2009-01-01T00:00:00Z

Neuropatia şi toleranţa scăzută la glucoză Nemţan, Victor Peripheral neuropathy is common. Diabetes is the most common cause, accounting for aproximately half of cases, but up to 1/3 of neuropathy patients have no identifiable etiology. Among this population, impaired glucose tolerance (IGT or “prediabetes”) is observed in aproximately 40%. The exact nature of the relationship between IGT and neuropathy is debated. Neuropatiile periferice sunt frecvente, cea mai frecventă cauză identificată fiind diabetul, circa 50% din cazuri. Până la 1/3 din pacienţii cu neuropatii nu se identifică o etiologie certă. În acest grup de populaţie, toleranţa scăzută la glucoză sau „prediabetul” se întâlneşte la circa 40%. Natura exactă a relaţiei dintre toleranţa scăzută la glucoză şi neuropatie este discutabilă. Direcţia medico-sanitară a Serviciului de Informaţii şi Securitate al RM

2009-01-01T00:00:00Z Sagaidac, Maria Şveţ, Anna Chetrari, Larisa Sangheli, Marina http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3760 2019-06-25T09:27:01Z 2009-01-01T00:00:00Z

Sindromul Miescher-Melkersson-Rosenthal prezentarea unui caz clinic şi revista literaturii Sagaidac, Maria; Şveţ, Anna; Chetrari, Larisa; Sangheli, Marina Miescher-Melkersson-Rosenthal syndrome is a very rare disease which is characterized by three main symptoms: hypertrophy and fissured tongue, recurrent facial paralysis and chronic orofacial edema. Prevalence of this syndrome is about 0.08 percent. No racial predilection was found. It affects females 3 times as often as males. It occurs more often in the young adults. The morbidity is higher in case of patients with an organic disease like: Crohn disease, sarcoidosis. Sindromul Miescher-Melkersson-Rosenthal este o maladie foarte rar întâlnită, caracterizată prin triada simptomatică: hipertrofie şi fisuri la nivelul limbii, paralizie facială recurentă şi edem cronic al feţei şi buzelor. Prevalenţa acestui sindrom este 0,08%. Nu s-a determinat o afectare rasială. Frecvenţa la femei este de trei ori mai mare decât la bărbaţi. Cel mai frecvent se întîlneşte la adultul tînăr. S-a determinat o morbiditate mai crescută la pacienţii în anamneza cărora predomină prezenţa maladiilor organice ca: maladia Crohn, sarcoidoza. USMF„Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurugie

2009-01-01T00:00:00Z