http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/535 2026-07-27T23:54:32Z 2026-07-27T23:54:32Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/16125 2023-04-23T17:34:10Z 2016-01-01T00:00:00Z

Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2016, Vol. 7(1) Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences) a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză, conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017, prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169, a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2 baze de date internaționale. Fondator: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova

2016-01-01T00:00:00Z Cirimpei, Octavian Malcova, Tatiana Cirimpei, Diana Nacu, Viorel http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/2423 2024-01-19T06:36:05Z 2016-01-01T00:00:00Z

Substituenţii biologici ai pielii – între mit și realitate Cirimpei, Octavian; Malcova, Tatiana; Cirimpei, Diana; Nacu, Viorel Rezumat. Introducere. Substituenții de piele sunt încă în curs de dezvoltare. Ei sunt aplicați în calitate de tratament adjuvant al arsurilor și, de asemenea, pentru tratamentul plăgilor cronice și al ulcerelor venoase și diabetice. Având în vedere că mortalitatea în caz de arsuri continuă să scadă, există un interes crescut pentru dezvoltarea unor metode noi de tratament, care ar reduce morbiditatea. Această lucrare compară rezultatele clinice obținute la utilizarea diferitor tipuri de substituenți biologici de piele. Material și metode. Din bazele de date PubMed și Springer Link, au fost selectate articolele după cuvintele cheie “wound indihealing”, “wound coverage”, “wound closure”, “wound treatment”, “skin biological substitutes”. A fost selectată și procesată informația despre grupele principale de substituenți biologici de piele, indicațiile pentru utilizarea acestora, efectele obținute și beneficiile în cazul utilizării acestora în tratament. Rezultate. După procesarea informației din bazele de date PubMed și Springer Link conform criteriilor de căutare, au fost găsite 586 de articole despre utilizarea clinică a substituenților biologici de piele. Bibliografia finală conține 47 de surse, care au fost suficiente pentru formularea ideilor principale. Concluzii. În viitor, substituenții de piele vor avea un mai mare potențial de a stimula procesul de regenerare a leziunii, decât de a o repara. Pielea artificială va înlocui grefele de piele, astăzi considerate drept standard de aur în tratamentul defectelor tegumentare. În calitate de clinicieni, scopul nostru este – de a-l asigura pe pacientul ars – cu piele de cea mai înaltă calitate și cât mai rapid posibil. Ca oameni de știință, noi deocamdată, nu am realizat scopul final – obținerea pielii artificiale gata pentru utilizare și, cu atât mai mult, în cantități suficiente. Însă, prin sinteza ultimelor date în acest domeniu și aplicarea rațională a cunoștințelor noi în practică, putem să ne asigurăm că folosim materialul potrivit într-o situație corespunzătoare.; Abstract. Introduction. Skin tissue substitutes are still developing, being conceived as adjuvant treatment of burns, but also, as treatment of chronic plagues and of the more frequent venous and diabetic ulcers. Since the burn-related mortality continues to decrease, there is an increased interest for the development of new treatment guidelines that would decrease the morbidity. This work compares the clinical usage of different types of biologic skin substitutes. Material and methods. Articles containing the keywords “wound healing”, “wound coverage”, “wound closure”, “wound treatment”, “skin biological substitutes”, were selected from the PubMed and Springer Link databases. Information on the main groups of biological skin substitutes, indications of the use, effects and benefits of this method of treatment was selected and processed. Results. As a result of information processing in PubMed and Springer Link databases according to the search criteria, there were found 586 articles on biological skin substituents clinical use. The final bibliography includes 47 sources necessary to formulate the main ideas of this issue. Conclusions. In future, skin substitutes may have more ability to stimulate regeneration than to repair, and artificial skin may be like skin split autografts – the gold standard for skin defects recovery today. As clinicians, our goal is to provide patients with wounds with skin of the highest quality in the shortest time possible. As scientists, we have not reached the final goal yet – to have an artificial skin ready for use, but bringing into question the current views and using them rationally we can at least do our duty as clinicians and ensure that we use the right material in a proper situation. Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, Chişinău, Republica Moldova, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Republica Moldova, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Bucuresti, România

2016-01-01T00:00:00Z Sedakov, Igor Yevghenievich Dubinina, Vladlena Gennadiyevna Bondar, Oleksandr Vadimovich Lukyanchuk, Oleg Valerievich Zavoloka, Oleksandr Vasilievich http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/2418 2024-01-19T06:50:56Z 2016-01-01T00:00:00Z

Caracteristicile comparative ale metodelor de administrare a chimioterapeuticelor pentru tratamentul pacientelor cu cancer de sân local-avansat: studiu prospectiv, pe serie de cazuri Sedakov, Igor Yevghenievich; Dubinina, Vladlena Gennadiyevna; Bondar, Oleksandr Vadimovich; Lukyanchuk, Oleg Valerievich; Zavoloka, Oleksandr Vasilievich Rezumat. Introducere. Tratamentul persoanelor cu cancer de sân local-avansat este complex și constă din polichimioterapie sistemică, radioterapie, hormonoterapie și intervenție chirurgicală radicală sau paliativă. Administrarea selectivă a chimioterapeuticelor – intra-arterial, prin artera toracică internă și endolimfatic, în combinație cu cea sistemică, permite creșterea eficienței tratamentului și crește speranța la viață la 3 și la 5 ani. Material și metode. Studiu prospectiv, pe serie de cazuri, efectuat asupra la 285 de paciente cu cancer de sân local-avansat, subtipurile HER/2-neu pozitiv și basal-like, aflat în stadiile T4N0-2M0 de evoluție. Studiul a fost efectuat la Centrul Oncologic Regional din Donetsk și la Clinica Universitară din Odessa în perioada 2000-2014. Primul grup, format din 221 de paciente, a beneficiat de polichimioterapie intra-arterială (CMF, CAF, CAMF), combinată cu intravenoasă; cel de-al doilea grup, de control – de polichimioterapie endolimfatică (CMF, CAF, CAMF). Suplimentar, pacientele au primit radioterapie și terapie hormonală, la indicații, după care au fost operate. Rezultatele imediate sunt prezentate în baza criteriilor RECIST. Rezultatele tardive sunt prezentate sub formă de speranță medie la viață, precum și drept rată de supraviețuire la la 3 și la 5 ani. Rezultate. Speranța medie la viață la pacientele din lotul de cercetare a fost de 3,4 ani, iar la cele din lotul de control – de 2,8 ani. Rata de supraviețuire la 3 ani a fost de 59,9% la pacientele lotului de studiu și de 43,1% – la pacientele din lotul de control. Rata de supraviețuire la 5 ani a fost de 37,8% – la pacientele lotului de studiu și de 25,2% – la pacientele din lotul de control. Concluzii. Rezultatele tratamentului pacientelor cu cancer de sân local-avansat, cu pronostic nefavorabil al creșterii tumorale, care constă din asocierea metodei propuse de polichimioterapie selectivă intra-arterială prin artera toracică internă cu cea intravenoasă, împreună cu radioterapia și hormonoterapia, oferă rezultate mai favorabile, comparativ cu tratamentul convențional, care constă din mastectomie și polichimioterapie.; Abstract. Introduction. The methods of treatment of patients with locally advanced breast cancer are complex and consist of: systemic poly-chemotherapy, radiotherapy, hormonal therapy and radical or palliative surgery. Selective administration of chemotherapy drugs – intra-arterially (through internal thoracic artery) or endo-lymphatic, in combination with systemic administration, offers a better efficiency of the treatment and rises survival rate at 3 and 5 years. Material and methods. The present study is prospective, case series based on the data of 285 patients with locally advanced forms of breast cancer HER/2-neu positive and basallike biological subtypes, with the stages T4N0-2M0. The study was performed in Donetsk Regional Antitumoral Center and University Clinic of Odessa between 2000-2014. The first investigated group included 221 patients, that underwent intraarterial poly-chemotherapy (CMF, CAF, CAMF), combined with intravenous administration; and the second, control group – endo-lymphatic poly-chemotherapy (CMF, CAF, CAMF). Additionally, patients underwent hormonal and radio therapy, upon indications, and surgery after that. Early results are presented under RECIST criteria. Late results are resented under mean life span, and survival rate at 3 and 5 years. Results. The average life expectancy of patients of the investigated group was 3.4 years, while in the control group – 2.8. Survival rate at 3 years was 59.9% in patients from the study group, and 43.1% – in patients from the control group. Survival rate at 5 years was 37.8% in patients from the study group, and 25.2% – in patients from the control group. Conclusions. Results of complex treatment of locally advanced breast cancer with unfavorable prognostic factors of tumor growth that consist of using a combination of selective intra-arterial injection and intravenous chemotherapy though the internal thoracic artery, in combination with radiation and hormonal therapy exceed the results of conventional treatment that consists of mastectomy and systemic poly-chemotherapy. Centrul Oncologic Regional din Donetsk, Donetsk, Ukraina, Clinica Universitară din Odessa, Odessa, Ukraina

2016-01-01T00:00:00Z Andronachi, Cezara http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/2420 2024-01-19T07:03:57Z 2016-01-01T00:00:00Z

Impactul imunogenetic asupra evoluției și tacticii de tratament la pacienții cu amigdalită cronică decompensată asociată sindromului articular: studiu prospectiv, pe serie de cazuri Andronachi, Cezara Rezumat. Introducere. Eficiența redusă a măsurilor de tratament a amigdalitei cronice este condiționată, într-o anumită măsură, de subaprecierea influenței imunogenetice asupra aspectului etiopatogenic. În ultimele decenii, au fost obținute rezultate evidente în studierea corelației dintre amigdalita cronică și antigenii leucocitari de histocompatibilitate. Material şi metode. Studiu prospectiv consecutiv, pe serie de cazuri, ce a inclus 101 de pacienți adulți, în vârstă de 18-50 de ani, cu diagnosticul de amigdalită cronică decompensată; 50 de pacienți au beneficiat de tratament conservativ, iar 51 de pacienți au fost tratați chirurgical. Examinare clinică și paraclinică, specifică domeniului ORL; identificarea alelelor HLA-A și HLA-B. Teste statistice aplicate: t-Student și testul exact Fisher. Rezultate. La pacienții cu amigdalite cronice și sindrom articular, tratați chirurgical, au fost diagnosticați următorii antigeni de histocompatibilitate: din clasa A [HLA-A2 – 45 (44,6%), HLA-A28 – 42 (41,6%), HLA-A24 – 24 (23,8%), HLA-AX – 10 (20,0%)] și din clasa B [HLA-B35 – 32 (31,7%), HLA-B44 – 18 (17,8%), HLA-BY – 15 (14,9%), HLA-B18 – 13 (12,9%)]. În lotul pacienților tratați medicamentos, cel mai frecvent au fost diagnosticați următorii antigeni HLA: din clasa A [HLA-A2 – 24 (48,0%), HLA-A28 – 22 (44,0%), HLA-A1 – 10 (20,0%), HLAAX – 10 (20,0%)] și HLA din clasa B [HLA-B44 – 12( 24,0%), HLA-B35 – 11 (22,0%), HLA-B31 – 10 (20,0%), HLA-B18 – 8 (16,0%), HLA-BY – 8 (16.0%)]. Concluzii. Pentru optimizarea diagnosticului clinic și a prognosticului amigdalitei cronice cu sindrom articular, se recomandă aprecierea atât a variantei clinice a bolii, cât și analiza imunogenetică a patologiei (tipizarea HLA). Diferențe statistic semnificative între loturile de tratament conservativ și cel chirurgical al amigdalitei cronice cu sindrom articular s-au constatat doar pentru HLA-B31 și HLA-B45, care au predominat în grupul cu tratament conservativ.; Abstract. Introduction. The low efficiency of chronic tonsillitis (CT) treatment measures is, to some extent, condition to the underestimation of the immunogenetics impact of the etiopathogenic aspect. In recent decades there were obtained obvious results in studying the correlation between CT and histocompatibility leukocyte antigens (HLA). Material and methods. Consecutive prospective study, on series of cases, which included 101 adult patients, aged 1850 years, diagnosed with decompensated chronic tonsillitis; 50 patients received conservative treatment and 51 patients were treated surgically. Clinical and laboratory examination, relevant to ENT domain; identifying HLA-A and HLA-B alleles. Applied statistical tests: t-Student and Fisher exact test. Results. In patients with chronic tonsillitis and articular syndrome, treated surgically, were diagnosed following histocompatibility antigens: from class A [HLA-A2 – 45 (44.6%), HLA-A28 – 42 (41.6%), HLA-A24 – 24 (23.8%), HLA-AX – 10 (20.0%)] and from class B [HLA-B35 – 32 (31.7%), HLA-B44 – 18 (17.8%), HLA-BY – 15 (14.9%), HLA-B18 – 13 (12.9%)]. In the group of patients treated conservatively, the most commonly were diagnosed following HLA antigens: from class A [HLA-A2 – 24 (48.0%), HLA-A28 – 22 (44.0%), HLA-A1 – 10 (20.0%), HLA-AX – 10 (20.0%)] and from class B [HLA-B44 – 12 (24.0%), HLA-B35 – 11 (22.0%), HLA-B31 – 10 (20.0%), HLA-B18 – 8 (16.0%), HLA-BY – 8 (16.0%)]. Conclusion. To optimize the clinical diagnosis and the prognosis of chronic tonsillitis with articular syndrome is recommended assessing both clinical variant of the disease and immunogenetics analysis of the pathology (HLA typing). Statistically significant differences between the conservative treatment group and the surgical treatment group of chronic tonsillitis with articular syndrome were found for HLA-B31 and HLA-B45 only, which prevailed in the conservative treatment group.

2016-01-01T00:00:00Z