70 de ani de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/536 2026-04-27T09:34:50Z 2026-04-27T09:34:50Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/16113 2023-04-23T17:33:32Z 2015-01-01T00:00:00Z

Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2015, Vol. 5(3) Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences) a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză, conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017, prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169, a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2 baze de date internaționale. Fondator: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova

2015-01-01T00:00:00Z Adauji, Stela Brumărel, Mihail Spinei, Larisa Safta, Vladimir http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/2449 2024-01-18T07:46:35Z 2015-01-01T00:00:00Z

Analiza consumului de analgezice opioide în sectorul spitalicesc de nivel terţiar al Republicii Moldova Adauji, Stela; Brumărel, Mihail; Spinei, Larisa; Safta, Vladimir Introducere. Pe parcursul a 15 ani (1999-2013), incidenţa prin tumori maligne în Republica Moldova a crescut cu 160,16%, fapt care condiţionează, inevitabil, creșterea consumului de AO. Totuși, nu au fost efectuate, deocamdată, studii autohtone, care ar argumenta normativele de determinare a necesarului de analgezice opioide (AO) atât în condiţii de ambulatoriu la 1000 de persoane pe an, cât și de staţionar, pentru 1 pat, după profil, pe an. Material și metode. Studiu descriptiv, selectiv, de analiză a consumului de AO în condiţii de staţionar de nivel terţiar, care a vizat perioada anilor 2011-2013 și 8 instituţii, dintre care 2 – pentru copii. Datele primare au fost colectate din registrele de evidenţă ale AO și din rapoartele de activitate ale instituţiilor medicale vizate în studiu, care, ulterior, au fost numerizate și analizate în tabele Excel (Microsoft Office). Statistică descriptivă. Rezultate. Doar în anii 2011-2013, consumul total de AO în cele 8 spitale, incluse în studiu, a crescut de la 254.260 de fiole pe an la 278.928 de fiole pe an (+9,7%). În particular, datele denotă o creștere anuală a consumului de Promedol (sol. inj. 2% – 1 ml) în oncologia pediatrică: în 2012 vs. 2011 – cu 153,0%, în 2013 vs. 2012 – cu 31,81%. Aceeași tendinţă se atestă și în secţia hematologie pentru copii: în 2012 consumul de Promedol a crescut faţă de 2011 cu 66,6%, iar în 2013 faţă de 2012 – cu 120,0%. Considerabil a crescut și consumul de Omnopon (sol. inj. 2% – 1 ml) în pediatria oncologică: dacă în 2011 acest medicament nu era utilizat, atunci creșterea pentru anul 2013 a fost de 350% faţă de 2012 (totuși, în valori absolute, acest indicator este nesemnificativ – de doar 90 de fiole la 30 de paturi). În aceeași perioadă, consumul de AO în instituţiile medico-sanitare de nivel terţiar a fost cel mai mare în anul 2013, iar medicamentul cel mai frecvent utilizat a fost Fentanil (sol. inj. 0,005% – 2 ml) – 56,53% din consumul total de opioizi. Concluzii. Analiza datelor de consum ale AO pe secţii din cadrul instituţiilor medico-sanitare de nivel terţiar, a permis stabilirea indicatorilor de consum real la un pat de staţionar pe an. Acești indicatori s-au dovedit a fi mult mai mari, comparativ cu normativele provizorii de consum, aprobate prin ordinul MS RM. Au fost calculaţi indicatori de consum pentru AO pentru un pat staţionar pe an în secţiile de profil pediatric în instituţiile medico-sanitare republicane, precum și pentru unele secţii de profil chirurgical și oncologic (maturi), pentru care, deocamdată, nu există normative provizorii, aprobate oficial.; Introduction. During 15 years (1993-2013) the incidence of malignant tumors in the Republic of Moldova increased by 160.16% and this fact unavoidable determined the increase of OA consumption. However, still there are no domestic studies which will determine the norms of OA needs, both, for 1000 of patients per year in outpatient department and for 1 bed inpatient per year. Material and methods. Selective and descriptive study of OA consumption in inpatient department of tertiary level hospitals, which covers the period of 2011-2013 and 8 institutions, of which 2 are of pediatric profile. The primary data have been collected from the evidence reports on OA consumption and from activity reports of the mentioned institutions, which subsequently have been digitized and analyzed in Excel tables (Microsoft Office). Descriptive statistics. Results. Only in 2011-2013 the total consumption of OA in these 8 hospitals, increased from 254,260 ampoules per year to 278,928 ampoules per year (+9.7%). In particular, data shows annual consumption increase of Promedol ampoules 2% – 1 ml in pediatric oncology: in 2012 vs. 2011 – with 153.0%, in 2013 vs. 2012 – with 31.81%. A similar trend is for pediatric hematology department: in 2012 the consumption of Promedol increased compare to 2011 with 66.6%, and in 2013 compare to 2012 – with 120.0%. Considerably increased the consumption of Omnopon (ampoules 2% – 1 ml) in pediatric oncology: if in 2011 this product was not used, then the increase for 2013 was 350% compare to 2012 (however, in absolute terms, this parameter is not significant – only 90 ampoules for 30 beds). In the same period of time, the consumption of OA in medical institutions of the tertiary level was the highest in 2013, but the most frequent used medicine from the total consumption of OA was Fentanil (ampoules 0,005% – 2 ml) – 56,53%. Conclusion. The analyzed data for consumption of OA in medical institutions of tertiary level allowed to establish the parameters of real consumption for 1 bed per year. These parameters proved to be much higher compare to provisional regulations of consumption approved by Minister of Health of Republic of Moldova. There have been calculated consumption parameters of OA for 1 bed in pediatric departments of republican medical institutions, as well as for some surgical and oncology departments for adults, for which there are still no provisional norms officially approved.

2015-01-01T00:00:00Z Babiuc, Vasile http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/2448 2024-01-18T07:52:21Z 2015-01-01T00:00:00Z

Etiologia arsurilor în diferite condiţii climaterice Babiuc, Vasile Introducere. Arsurile termice devin evenimente din ce în ce mai frecvente în lumea contemporană. Diversitatea agenţilor termici lezionali, geografia și circumstanţele de producere, demografia victimelor necesită o sistematizare prin prisma mai multor parametri. Cunoașterea aspectelor menţionate permite o estimare mai reală a riscurilor, o alocare mai raţională a resurselor și o organizare mai bună a asistenţei medicale urgente, a serviciului de situaţii excepţionale, precum și a reabilitării victimelor. Material și metode. A fost sistematizată cazuistica arsurilor termice pe un număr de 1840 de pacienţi din trei zone climaterice (tropicală, subtropicală și continentală) prin prisma repartizării pe sexe, grupurilor de vârstă, circumstanţelor de producere și agenţilor termici lezionali. Statistică descriptivă. Rezultate. Din punct de vedere a agentului termic lezional, se constată diferenţe semnificative în cauzele, locul producerii și repartizarea pe sexe a cazurilor de combustii. Cunoașterea particularităţilor cazuisticii regionale permite o planificare și organizare mai bună a serviciilor de asistenţă medicală urgentă și specializată și celor de situaţii excepţionale. Concluzii. Repartizarea pe sexe a pacienţilor arși, cât și proporţia copiilor afectaţi de combustii (toate cauzele fiind însumate), este similară pe mapamond, indiferent de zona climaterică studiată. Cazurile de combustii se întâlnesc de două ori mai frecvent în zona tropicală (în majoritate – tentative suicidare prin autocombustie la tinere de 14-35 de ani, aflate în stare de afect sau de depresie), decât în zona continentală.; Introduction. Nowadays burns become more and more frequent in our contemporary world. The variety of lesional thermal agents, geography and circumstances of occurrence, victims’ demography need a multi-parameter systematization. Knowing the above-mentioned aspects make it possible to estimate better the risks, to gestionate financial resources and better organize the first medical aid, exceptional situations’ service, as well as victims’ rehabilitation. Material and methods. A number of 1840 patients with thermal burns from 3 climate zones (tropical, subtropical and continental), taking in consideration their gender repartition, age groups, circumstances of occurrence and lesional thermal agents. Descriptive statistics. Results. Analysing the lesional thermic agent we notice significant differences in the cause, place of occurrence and gender repartition of burn cases. Knowing particularities of regional casuistry offers a chance to better plan and organize first medical aid, specialized medical assistance and the service of exceptional situations. Conclusions. Gender repartition of patients with burns as well as the proportion of affected children (with all causes included) is similar worldwide, regardless of climate zone studied. Combustion cases are twice more frequent in the tropical zone than in the continental zone (the majority of cases are suicide attempts through auto combustion in young women, 14-35 years, with depression or in an affective state).

2015-01-01T00:00:00Z Antoci, Valentin Phillips, Matthew J. Antoci Jr., Valentin Krackow, Kenneth A. http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/2443 2024-01-18T08:41:59Z 2015-01-01T00:00:00Z

Analiza a 71 de cazuri de artroplastie totală de genunchi infectate: monitorizare pe termen mediu și lung Antoci, Valentin; Phillips, Matthew J.; Antoci Jr., Valentin; Krackow, Kenneth A. Introducere. În cadrul acestui studiu au fost evaluate caracteristici și rezultate la termen mediu și lung ale cazurilor de artroplastie totală de genunchi (ATG) și ale infecţiilor asociate cu acestea, care au fost tratate prin diferite metode. Material și metode. Studiul retrospectiv reflectă rezultatele a 71 de cazuri de ATG, infectate și tratate în perioada august 1993 – august 2005. Datele colectate includ înregistrări medicale cu privire la sexe, clasificarea infecţiilor periprotetice (IPP), comorbiditatea pacienţilor, criteriile de diagnostic ale IPP, rezultatele microbiologice și histopatologice, tratamentele chirurgicale și antimicrobiene, modalitaţile de tratament, complicaţiile, consecinţele, precum și rezultatele tratamentului. Nivelul de evidenţă: nivel terapeutic III. Rezultate. Vârsta medie a pacienţilor a constituit 70 de ani (extreme, 43–88 de ani). Mediana duratei de supraveghere – 10,8 ani (extreme, 5 – 20 de ani). Treizeci și trei (46,5%) de pacienţi au prezentat multipli factori de risc pentru IPP. Principalii patogeni izolaţi au fost stafilococii coagulazo-negativi – 26 (37%), Staphylococcus aureus – 16 (22,4%). Metodele de tratament ale ATG infectate au fost: înlocuirea în două etape – 59 (83%) de cazuri, debridare și retenţie – 5 (7,2%) cazuri, artrodeza – 5 (7,2%) cazuri, excizie-artroplastie – 2 (2,8%) cazuri. La sfârșitul perioadei de supraveghere, 17 genunchi (24%) au suportat intervenţie repetată, dintre care 10 (14%) – îndepărtarea componentelor din cauza reinfectării. Doi genunchi s-au reinfectat de 3 ori, trei genunchi – de două ori. Prima reintervenţie după reinfectare a fost efectuată după 1,2 ani (mediana), cu extreme cuprinse între 0,04 și 2,5 ani. Analiza curbelor Kaplan-Meier „de supravieţuire” a constatat că la 5 ani fără reintervenţie au ajuns 90,5% (95% CI între 85,3% și 96,1%) dintre pacienţi, iar la 10 ani – 82% (95% CI între 70,3% și 94,5%). Scorurile Asociaţiei Genunchiului (engl. Knee Society score): scorurile de durere, scorurile funcţionale, amplituda mișcării (engl. range of motion, ROM) – îmbunătăţite. Concluzii. Tratamentul ATG infectate este o sarcină dificilă, cu rezultate nesatisfăcătoare la termen mediu și lung. Aproximativ fiecare al patrulea pacient a necesitat o reintervenţie, iar 14% dintre pacienţi s-au reinfectat în primii 2,5 ani. Jumă- tate dintre pacienţii cu reinfecţie a ATG s-au reinfectat din nou. În majoritatea cazurilor, pacienţii s-au reinfectat cu același microorganism, dar mai virulent. Tratamentul unei ATG infectate ar putea fi ales în funcţie de tipul de infecţie (acută sau cronică), durata ei, stabilitatea implantului, specia agentului patogen, calitatea și integritatea osului și ţesutului moale.; Introduction. In the present study, the characteristics and mid-term to long-term outcomes of total knee arthroplasty (TKA) associated infections treated with different types of approaches were evaluated. Material and methods. A retrospective study of the results of 71 infected TKA treated between August 1993 and August 2005. The data included medical records, gender, periprosthetic infection (PPI) classification, patients’ comorbidities, PPI diagnostic criteria, microbiology and histopathology results, surgical and antimicrobial therapy, treatment modality, complications, follow up, and treatment results. Level of Evidence: Therapeutic Level III. Results. Median age was 70 years (range, 43–88). Median follow-up 10.8 years (range, 5–20). Thirty-three patients had multiple risk-factors for PPI. The main pathogens isolated were Coagulase-negative staphylococci 26 (37%), Staphylococcus aureus 16 (22.4%). The treatment methods of TKA infection were two-stage exchange in 59 (83%), debridement and retention – 5 (7.2%), arthrodesis – 5 (7.2%), excision arthroplasty 2 (2.8%). At final follow up, 17 knees (24%) had required reoperation: 10 knees (14%) – component removal for reinfection. Two knees were reinfected 3 times, three knees – two times. The median time to first reoperation for reinfection was 1.2 years (range, 0.04–2.5 years). By Kaplan-Meier survival analysis the estimated survivals free of reoperation for infection were 90.5% (95% confidence intervals, 85.3% to 96.1%) at 5 years and 82% (95% confidence intervals, 70.3% to 94.5%) at 10 years. The Knee Society scores: Pain scores, Functional scores, ROM improved. Conclusions. TKA infections treatment is a difficult task leading to a high rate of unsatisfactory mid-term and longterm results. About one forth of patient require reoperation, 14% become reinfected in first 2.5 years. Half of reinfected patients get reinfected repeatedly. In most cases patients are reinfected with the same microorganism but more virulent. TKA infection treatment option should be chosen according to the type of infection (acute or chronic), the duration of infection, the stability of the implant, the type of microorganism causing infection, bone quality and integrity, and the quality of the soft-tissue. Departamentul de Chirurgie Ortopedică și Reabilitare, Universitatea Tech din Texas, Centrul de Știinţe ale Sănătaţii, Școala de Medicină Paul L. Foster, El Paso, Texas, Statele Unite ale Americii, Departamentul de Chirurgie Ortopedică, Spitalul General Buffalo, Universitatea de Stat din New York, Buffalo, New York, Statele Unite ale Americii, Departamentul de Chirurgie Ortopedică a Universităţii Harvard, Spitalul General Massachusetts, Boston, Statele Unite ale Americii

2015-01-01T00:00:00Z