http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/546 2026-04-27T09:34:50Z 2026-04-27T09:34:50Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/16140 2023-04-23T17:37:39Z 2018-01-01T00:00:00Z

Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2018, Vol. 15(1) Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences) a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză, conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017, prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169, a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2 baze de date internaționale. Fondator: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova

2018-01-01T00:00:00Z Cuţitari, Irina Rotaru, Natalia Mişina, Ana http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3083 2023-04-23T17:37:33Z 2018-01-01T00:00:00Z

Diagnosticul imagistic al sindromului Herlyn-Werner-Wunderlich Cuţitari, Irina; Rotaru, Natalia; Mişina, Ana Introducere. Sindromul Herlyn-Werner-Wunderlich (HWW) este o anomalie congenitală Mülleriană rară, care constă în uter didelfic (uter dublu), hemivagin obstructiv și agenezie renală ipsilaterală. Pacientele cu sindrom HWW sunt asimptomatice până la pubertate. De obicei, simptomele clinice apar odată cu debutul menstruaţiei şi se manifestă prin dismenoree (dureri ciclice pelviene) şi masă palpabilă. Formarea hematometrocolposului este cauzată de prezenţa septului vaginal oblic, obstructiv. Diagnosticul oportun este important pentru prevenirea complicaţiilor acute, endometriozei şi păstrarea funcţiei fertile. Cunoaştera particularităţilor anatomice şi imagistice ale sindromului HWW este crucială pentru a ghida pacientele spre tratamentul chirurgical, profilaxia complicațiilor posibile și menținerea fertilității normale. Material şi metode. A fost realizat un studiu retro- şi prospectiv, care a inclus 15 paciente cu vârsta medie de 15,4±0,7 ani (95%CI: 13,82 – 16,98), care au fost tratate chirurgical în secţia de ginecologie chirurgicală a Institutului Mamei şi Copilului. Pentru stabilirea diagnosticului, a fost efectuat un examen ultrasonografic al cavităţii abdominale şi al organelor bazinului mic. Pentru detalierea anatomiei organelor genitale interne şi planificarea preoperatorie, a fost efectuată imagistica prin rezonanţa magnetică a abdomenului şi cavităţii pelvine; în cazul pacientelor cu clinică de abdomen acut, a fost efectuată tomografia computerizată cu folosirea agenților de contrast. Rezultate. Diagnosticul a fost confirmat paraclinic: ultrasonografia (n=15, 100%), imagistica prin rezonanţa magnetică (n=5, 33,3%) şi tomografia computerizată (n=3, 20%). Sindromul HWW pe dreapta a fost diagnosticat de două ori mai frecvent decât pe stângă 11 (73,3%) vs. 4 (26,7%), p=0,0268. Ocluzie totală a hemivaginului a fost diagnosticată în 5 (33.3%) cazuri, obstrucţie parţială – în 10 (66,7%) cazuri. Radiologic, a fost stabilit diametrul maximal al hematocolposului – 99,8±12,3 mm (95%CI: 73,4 – 126,2) și cel minimal – 64,8±6,6 mm (95% CI: 50,7 – 78,9). Conform datelor imagistice, la toate pacientele s-a constatat hematocolpos şi agenezie renală ipsilaterală, cu hipertrofie vicară a rinichiului contralateral. Concluzii. Metodele imagistice sunt modalităţi excelente de evaluare a anomaliilor complexe ale ductului Müllerian, având în vedere capacitatea multiplanară, caracterizarea țesuturilor, câmpul vizual mare și detectarea exactă a oricăror anomalii renale coexistente.; Introduction. Herlyn-Werner-Wunderlich syndrome (HWW) is a rare Müllerian congenital abnormality, which consists of the didelphic uterus (double uterus), obstructive hemivagina and ipsilateral renal agenesis. Patients with HWW syndrome are asymptomatic until puberty. Clinical symptoms typically occur with the onset of menstruation and are manifested by dysmenorrhea (pelvic cyclic pain) and palpable mass. Haematometrocolpos formation is caused by obstructive oblique vaginal septum. Appropriate diagnosis is important for the prevention of acute complications, endometriosis and maintenance of fertile function. Knowing the anatomic and imagistic features of HWW syndrome is crucial to guiding patients to surgical treatment, prophylaxis of possible complications and maintenance of normal fertility. Material and methods. It was made a retrospective and prospective study which included 15 patients with an average age of 15.4±0.7 years (95%CI: 13.82 – 16.98) who were surgically treated in the gynecology department of the Mother and Child Institute. For the diagnosis, was performed an ultrasound examination of the abdominal cavity and small basal organs. For detailing the anatomy of the internal genital organs and preoperative planning, imaging was performed by the magnetic resonance of the abdomen and the pelvic cavity; in the case of patients with acute abdomen clinic, was performed computed tomography with the use of contrast agents. Results. Diagnosis was confirmed paraclinically: ultrasonography (n=15, 100%), magnetic resonance imaging (n=5, 33.3%) and computed tomography (n=3, 20%). Right HWW syndrome was diagnosed twice as often as on the left 11 (73.3%) vs. 4 (26.7%), p=0.0268. Total occlusion of hemivagina was diagnosed in 5 (33.3%) cases, partial obstruction – in 10 (66.7%) cases. Radiologically, the maximum diameter of the hematocolpos was 99.8±12.3 mm (95%CI: 73.4 – 126.2) and the lowest one was 64.8±6.6 mm (95% CI: 50.7 – 78.9). According to the imaging data, all patients were found to have hematocolpos and ipsilateral renal agenesis with vicar hypertrophy of the contralateral kidney. Conclusions. Imaging methods are excellent ways of evaluating complex Müllerian duct abnormalities, given multiplanar capability, tissue characterization, large field of vision, and accurate detection of any coexisting renal anomalies.

2018-01-01T00:00:00Z Mihu, Ion Clichic, Diana http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3084 2023-04-23T17:37:36Z 2018-01-01T00:00:00Z

Evaluarea particularităţilor clinice sugestive în diagnosticul precoce al bolii celiace versus sindromul malabsorbţiei intestinale la copii: studiu caz-contol Mihu, Ion; Clichic, Diana Introducere. Boala celiacă constituie o dilemă a gastroenterologiei moderne. Tabloul clinic a suferit multiple modificări, de la manifestări digestive tipice, la mai puţin specifice extraintestinale, care impune o prudenţă deosebită din partea specialiştilor. Material şi metode. Studiu retrospectiv, caz-control. Comparat spectrul și frecvența manifestărilor clinice ale bolii celiace și sindromului de malabsorbție în funcție de grupurile de vârstă la copii. Statistică descriptivă. Rezultate. Forma tipică a fost prezentă doar la copiii preşcolari, în 11 (33%) cazuri, şi atipică – în 22 (67%) de cazuri, cu următoarele caracteristici clinice predominante: 3-4 scaune/zi – la 20 (61%) de copii, nefermentate – în 23 (70%) de cazuri, terciforme – 19 (58%) cazuri, păstoase – la 13 (39%) copii, voluminoase – la 9 (27%) copii; hiporexie – în 23 (70%) de cazuri; retard statural – la 21 (64%) de copii şi retard ponderal – la 31 (53%) de copii; meteorism – la 26 (79%) de copii; vome unice – în 15 (45%) cazuri, dureri uşoare – la 15 (45%) copii, cu localizare în regiunea mezogastrică – la 27 (82%) copii, dermatită atopică – la 11 (33%) copii, erupţie dentară tardivă – în 8 (24%) cazuri. La şcolarii mici, forma atipică s-a caracterizat prin dureri abdominale moderate în 9 (69%) cazuri, cu localizare în mezogastru – la 9 (69%) copii, cefalee – la 7 (54%) copii, retard ponderal – la 4 (31%) copii şi statural – la 2 (15%) copii, stomatită recidivantă – la 4 (31%) copii, constipaţie – 3 (23% cazuri). Şcolarii mari, cu forma atipică a bolii, prezentau dureri abdominale moderate – 8 (67%) pacienţi, cu localizare în epigastru – 10 (83%) copii şi mezogastru – 9 (75%) copii; cefalee – la 6 (50%) copii, artralgii – la 6 (50%) copii, labilitate emoţională – la 5 (42%) copii, pubertate întârziată – în 4 (33%) cazuri, retard statural – la 3 (25%) copii şi ponderal – la 4 (33%) copii; constipaţie – la 3 (25%) copii, fisuri ale mucoaselor – la 3 (25%) copii, metroragii – la 3 (25%) adolescente, alopecie – la 2 (17%) copii. Concluzii. Recunoaşterea manifestărilor clinice sugestive în funcție de vârstă ale bolii celiace la copii, a permis stabilirea diagnosticului precoce, cu iniţierea dietei fără gluten, care este esenţială pentru creşterea şi dezvoltarea acestor copii.; Introduction. Celiac disease is a dilemma of modern gastroenterology. The clinical picture has undergone multiple changes, from typical digestive manifestations, to less specific extraintestinal, requiring special care by specialists. Material and methods. Retrospective study, case-control. Comparison of the spread and frequency of clinical manifestations of celiac disease and malabsorption syndrome according to age groups in children. Descriptive statistics. Results. The typical form was present only in preschool children in 11 (33%) cases, and atypical – in 22 (67%) cases, with the following predominant clinical features: 3-4 defecations / day – 20 (61%) children, unfermented – in 23 (70%) cases, terciforms – 19 (58%) cases, pasty – to 13 (39%) children, voluminous – to 9 (27%) children; hyporexia – in 23 (70%) cases; statural retardation – to 21 (64%) children and weight-loss – to 31 (53%) children; meteorism – to 26 (79%) children; unique vomiting – to 15 (45%) cases, mild pain – to 15 (45%) children with mezogastric localization – in 27 (82%) children, atopic dermatitis – 11 (33%) children, late dental eruption – in 8 (24%) cases. In little pupils, the atypical form was characterized by moderate abdominal pain in 9 (69%) cases, with mesotastric localization – in 9 (69%) children, headache – at 7 (54%) children, weighted retardation – in 4%) children and statural retardation – in 2 (15%) children, recurrent stomatitis – in 4 (31%) children, constipation – in 3 (23%). Major pupils with the atypical form of the disease had moderate abdominal pain – in 8 (67%) patients with epigastric localization – in 10 (83%) children and mesogastric – in 9 (75%) children; headache – at 6 (50%) children, arthralgia – at 6 (50%) children, emotional lability – at 5 (42%), late puberty – at 4 (33%) children, statural retardation – at 3 (25%) children and weigh retardation – at 4 (33%) children, constipation – at 3 (25%) children, mucosal fissure – at 3 (25%) children, metrorrhagia – at 3 (25%) adolescents, alopecia – at 2 (17%) children. Conclusions. Recognizing age-specific clinical manifestations of celiac disease in children has made it possible to establish an early diagnosis with the initiation of a gluten-free diet that is essential for the growth and development of these children.

2018-01-01T00:00:00Z Macagonova, Olga Muset, Gheorghe Cociug, Adrian Nacu, Viorel http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3082 2023-04-23T17:37:30Z 2018-01-01T00:00:00Z

Terapiile bazate pe celule stem în pemfigus acantolitic: sinteză de literatură Macagonova, Olga; Muset, Gheorghe; Cociug, Adrian; Nacu, Viorel Introducere. Transplantul de celule stem poate avea un potențial rol terapeutic la pacienții cu pemfigus acantolitic, refractar la terapia convențională. Nu este evaluat, deocamdată, raportul risc/beneficiu al acestei abordări. Anumite concluzii s-ar putea formula după efectuarea unei sinteze de literatură din rarele cazuri publicate. Material și metode. Materialul a fost sintetizat în baza studiilor randomizate, cazuri clinice, publicate în ultimii 15 ani, care au avut scopul de a elucida efectele terapiei cu celule stem în emfigusul acantolitic. În această sinteză, au intrat publicațiile accesibile în limba engleză, identificate de motorul de căutare Google Search și din bazele de date Pub Med. Rezultate. După transplantarea celulelor stem, a fost observată remisia clinică, iar leziunile cutanate au început să regreseze. O biopsie cutanată repetată a fost efectuată după clearance-ul leziunilor, care a arătat absența cavităților buloase și dispariția depunerilor de IgG. Durata monitorizării pacienților a fost de 8,0±0,4 (extreme 7,6-8,8) ani. Nu s-a observat dezvoltarea maladiei “grefa împotriva gazdei” la niciun pacient. Efectele adverse înregistrate au fost: pirexia, alergia, infecția și creșterea enzimelor, care au răspuns la medicamente antipiretice și antihistaminice. Concluzii. (1) Sunt necesare mai multe experimente in vivo din cauza numeroaselor discrepanțe cu datele invitro. (2) Trebuie definite condițiile de reglementare și cele tehnice, care vor permite dezvoltarea unor studii clinice în perspectivă, care, posibil, vor identifica subpopulațiile semnificative ale MSC și markerii celulelor stem pentru proprietățile regenerative sau imunoreglatorii, precum și noi mecanisme de acțiune. (3) Analiza potenței celulelor stem mezenchimale in vitro sau in vivo, orientează la utilizarea MSC pre-stimulate, stimulate sau primate.; Introduction. Stem cell transplantation may have a potential therapeutic role in patients with acantholytic pemphigus, refractory to conventional therapy. The risk/benefit ratio of this approach is not yet assessed. Some conclusions could be drawn after a literature synthesis in the rare published cases. Material and methods. The material was synthesized in the base of randomized clinical trials published over the past 15 years to elucidate the effects of stem cell therapy in acantholytic pemphigus. In this synthesis have been included ac-cessible English publications, identified by the Google Search engine and Pub Med databases. Results. After the stem cell transplantation was observed clinical remission, and the skin lesions have begun to regress. A repeated skin biopsy was performed after the lesion clearance, which showed the absence of bullous cavities and the disappearance of IgG deposits. Patient monitoring duration was 8.0±0.4 (extremes: 7.6-8.8) years. No “graft versus host” disease development has been observed in any patient. The adverse effects were: pyrexia, allergy, infection and increased enzymes, which responded to antipyretic and antihistamine drugs. Conclusions. (1) Several in vivo experiments are required due to numerous incompatibilities with in vitro data. (2) Regulatory and technical conditions should be defined which will allow for the development of prospective clinical trials which will likely identify significant subpopulations of MSC and stem cell markers for regenerative or immunoregulatory properties as well as new mechanisms of action. (3) Analysis of the potency of mesenchymal stem cells in vitro or in vivo targets the use of pre-stimulated, stimulated or primate MSCs.

2018-01-01T00:00:00Z