http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/20487 2026-04-12T10:24:40Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/20700 Arta Medica. 2006, 11-13 octombrie, ediție specială Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova Arta Medica (AM) is a double-blind peer-reviewed scientific journal and represents the official publication of the "Nicolae Anestiadi" Association of Surgeons of the Republic of Moldova. It is designed mainly for surgical specialties, as well as for clinical medicine, dentistry, pharmacy, social medicine and public health. Arta Medica was founded in 2002 by PP “Arta Medica”. At present, AM publishes independently submitted original researches and review articles, clinical studies and cases, lectures, brief reports and correspondence, as well as official papers and editorials, in medicine and health fields, in English, Romanian and Russian languages. AM is a Fully Open Access Journal, accessible online without any embargo period. The printed version is distributed tax free to the members of the "Nicolae Anestiadi" Association of Surgeons of the Republic of Moldova.; Arta Medica (AM) este o revistă științifică dublu-orb recenzată și reprezintă publicația oficială a Asociației Chirurgilor din Republica Moldova „NicolaeAnestiadi”. Este concepută, în special, pentru specialități chirurgicale, dar și pentru medicină clinică, stomatologie, farmacie, medicină socială și sănătate publică. Arta Medica a fost fondată în 2002, de către PP „Arta Medica”. În prezent, AM publică cercetări originale și articole de recenzie, depuse independent, studii și cazuri clinice, cursuri, rapoarte scurte și corespondență, precum și lucrări oficiale și editoriale, în domeniile medicinii și sănătății, în limbile Engleză, Română și Rusă. AM este un jurnal în Acces Deschis, accesibil online fără nicio perioadă de embargou. Versiunea tipărită este distribuită fără taxe către membrii Asociației Chirurgilor din Republica Moldova „Nicolae Anestiadi”. Fondator: P.P. „Arta Medica” 2008-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/20668 Actualităţi în diagnosticul şi în tratamentul vezicii hiperactive Persu, S.V.; Cotarta, Adriana; Rosca, V. Summary The overactive bladder is a medical condition reffering to the symptoms of frequency and urgency, with or without urge incontinence, when appearing in the absence of local pathologic or metabolic factors that would account for these symptoms. Pharmacologic treatment of overeactive bladder should aim principally to decrease detrusor activity and increase functional bladder capacity during the filing phase. Local injection of BOTOX(R) to block nerve impulses that trigger overactive bladder contractions is a novel approach to the management of neurogenic urinary incontinence, and it may offer potential safety and efficacy advantages for patients with inadequate response to first-line therapy and who do not want to consider invasive surgery”. Obiective. Prezentarea unor noi metode de tratament medicamentos In vezica hiperactivă, cea mai recentă ar fi toxina botulinică, care face parte din terapia costisitoare, indicată în cazul eşecului tratamentului „gold standard” ce cuprinde terapia comportamentală şi antimuscarinică sau anterior tratamentului chirurgical de mărire a vezicii urinare. Printre medicamentele în studiu se află cele ce acţionează pe canalele de potasiu, inhibitorii secreţiei de prostaglandine, capsaicin şi resiniferatoxin ce acţionează asupra receptorilor vaniloid, care influenţează calitatea vieţii prin imbunătăţirea capacităţii vezicale, cu mărirea intervalului între micţiuni, scăderea presiunii detrusorului, reducerea volumului postmictional. Material și metodă. S-au folosit articole şi publicaţii din perioada 1998- 2006, prezentate în bibliografia de la sfârşitul articolului, precum şi unele observaţii din experienţa clinică. Concluzii. Tratamentul cu toxina botulinica este un tratament scump şi se administrează în cazul eşecului tratamentului medicamentos. Trebuie cunoscute foarte bine efectele adverse ale medicamentelor anticolinergice care pot traversa uşor bariera hematoencefalică, cât şi starea funcţiilor cognitive ale pacienţilor pe care acest tratament le poate afecta şi cu toate acestea tratamentul antimuscarinic, alături de terapia comportamentală ramâne tratamentul de baza în overactive bladder. S-a dorit prin acest articol să se deschidă noi orizonturi pentru controlul farmacologic al reflexului micţional prin acţiune atât asupra sistemului nervos central cât şi asupra celui periferic, unele putând fi strategii viitoare de tratament al vezicii hiperactive. 2006-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/20667 Eficienţa preparatului “Mycosyst” în profilaxia antimicotică Edu, Irina; Dumbrăveanu, Ion; Axenti, Alin; Tănase, Adrian Summary A study upon the Mycosyst drug, regarding the profilaxy of urological mycosys in 48 patients has been performed. Was constatated that the Mycosyst medicine proved itself as a better drug then Nystatine in the profilaxy of mycosys. The Mycosysts compliance is higher and there are no adverse reactions detected. The drug can be recomanded, as well in the profilaxy of micosys in urology. Introducere. Micozele reprezintă o grupă mare de boli cauzate de agenţi micotici parazitari (ciuperci). Tratamentul şi profilaxia micozelor prezintă o importanţa majora în menţinerea organismului într-o stare de echilibru fiziologic. În scopil profialxiei antimicotice se utilizează o serie de preparate din diverse grupe farmaceutice. Scopul lucrării. Determinarea eficacităţii unor preparate antimicotice la pacienţii internaţi în Clinica de Urologie prin efectuarea unui studiu comparativ a doua remedii: “Mycosyst” (fluconazol) produs de compania farmaceutică “Ghedeon Rihter” şi Nistatină. Material şi metode. În studiu au fost incluşi 48 pacienti, selectaţi pe baza unor criterii bine definite: pacienti supusi timp îndelungat terapiei antimicrobiene masive, pacienţi cu micoze în antecedente, pacineţi cu patologii concomitente precum diabetul zaharat, tumori maligne, etc. La 24 pacienţi ca remediu antimicotic am folosit Mycosyst 100mg, administrat de 2 ori la a 3-a şi a 5-a zi de la iniţierea tratamentului antibacterian. În lotul martor au fost incluşi 24 pacienţi la care s-a administrat Nistatina, 1 pastila de 4 ori/ zi, timp de 7 - 22 zile. Pe parcursul tratamentului pacienţii au fost supravegheaţi şi evaluarea rezultatelor a fost efectuată pe baza protocolului unic. Rezultate. Complianţa Mycosystului a fost înalta, utilizarea preparatului în doză zilnică unică nu a pus probleme de respectare a intervalului de administrare. Nistatina are o complianţă joasa, din cauza necesităţii de administare a preparatuluii de 4 ori pe zi, intervalul recomandat de 6 ore nu este respectat, adeseori utilizarea preparatul fiind de 2 ori pe zi. Din 24 pacienţi care au folosit Mycosyst la nici unul nu au apărut manifestări micotice, inclusiv la 5 pacienţi (20,8%) cu micoză în antecedente. Din lotul de pacienţi care au utilizat Nistatină, la 3 pacienţi (12,5%) am constatat simptomatologie micotică a sistemului digestiv şi a celui genital. În primul lot nu am observat reacţii adverse. La 6 pacienţi (25%) care au uitilizat Nistatină au apărut reacţii adverse manifestate prin greţuri, discomfort abdominal sau cefalee. Discuţii. Mecanismul de acţiune a Mycosystului este bazat pe inhibiţia sintezei ergosterolului ce intră în componenţa membranei celulare a ciupercilor. Mycosystul posedă acţiune specifică înalta asupra fermenţilor fungici bazaţi pe citocroma P450. El este activ în cazul Candidei spp., Cryptococcus neoformans, Histoplasm a capsulatum, Blastomyces dermatitidis, Coccidioides immitis, Mycrosporum. Preparatul se absoarbe practic totalmente la administarea per os. Biodisponibilitatea Mycosystului depăşeste 90%. Cmax în plasmă se înregistrează peste 1-2 ore de la primire. Pătrunde în toate ţesuturile şi umorile organismului. T 1/2 este de aproximativ de 30 ore. Se elimină prin rinichi: 80% în stare neschimbată; 11% sub formă de metaboliţi. În profilaxia candidozei se indică doza de la 50 la 400 mg în priză unica sau multiplă în funcţie de gravitatea procesului. Concluzii: Preparatul “Mycosyst” (fluconazol, Ghedeon Rihter) s-a dovedit a fi mai eficient în profilaxia micozelor, comparativ cu Nistatina. Compleanta Mycosystului este mai înalta, iar reacţiile adverse sunt absente. Preparatul poate fi recomandat ca remediu antimicotic, profilatic în urologie. 2006-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/20666 Evaluarea ultrasonografică a patologiei scrotale (studii preliminare) Platon, V.; Gheţiu, I.; Bîrsan, Iu. Summary Ultrasonography of the scrotal pathology (USG SP) is significant and sensitive method for clinical diagnosis of this pathology. During the period of 3 years (2003-2005) 79 patients with scrotal pathology (SP) were examined ultrasonographically (USG). The rates of scrotal pathology was the following: left-side varicocele - 21 (26,6%); bilateral varicocele - 1 (13%); spermatocele - 17 (21,5%), hydrocele - 22 (27,8%); epididymitis - 12 (15,1%); tumor of testicle - 4 (5,1%); torsion of testicle - 1 (1,3%); hypoplasia of testicle - 1 (1,3%). USG SP evaluation must become obligatory when examining patients with SP. Introducere. Patologia scrotală (PS) are o frecvenţă considerabilă în sfera maladiilor urologice. Ultrasonografia patologiei scrotale (USG) demonstrează o semnificaţie şi o sensibilitate majoră clinică (98-99%) în diagnoza anomaliilor, tulburărilor scrotale, în diferenţierea leziunilor scrotale şi paratesticulare. Principala indicaţie a USG PS o constituie evaluarea simptoamelor scrotului acut (durere sau mărire în volum), îndeosebi în diagnosticul torsiunii şi al tumorilor testiculare. Obiective. Ne-am propus să studiem ultrasonografic un lot de pacienţi asimptomatici şi cu simptoame scrotale (durere şi/sau mărire în volum). Materiale şi metode. În perioada 01.01.2003 - 31.12.2005 au fost examinaţi ultrasonografic 79 pacienţi cu PS. Vârsta pacienţilor a fost cuprinsă între 15 şi 73 ani. Vârsta medie a pacienţilor a constituit 40,9±0,7 ani. PS extratesticulară au avut 73 (92,4%), vs PS intratesticulară 6 (7,6%) pacienţi. Rezultate. În lotul studiat (n=79) PS unilaterală s-a depistat în 66 (83,5%) cazuri, vs PS bilaterală - 13 (16,5%) cazuri. PS pe stânga a fost atestată la 47 (59,5%) pacienţi, vs - 19 (24,0%) pe dreapta. Ponderea PS depistate a fost următoarea: varicocel pe stânga - 21 (26,6%) cazuri; varicocel bilateral - 1 (13%); spermatocele - 17 (21,5%); hidrocele - 22 (27,8%); epididimită - 12 (15,1%); tumoră testiculară - 4 (5,1%); torsiune testiculară - 1 (1,3%); hipoplazie testiculară - 1 (1,3%) cazuri. Concluzii: 1. Utilizarea USG PS ne permite o diagnosticare a PS de origine inflamatorie, tumorală, vasculară, traumatică. 2. USG PS prezintă avantaje faţă de alte investigaţii paraclinice prin neinvazitate, facilitate, comoditate, rapiditate, condiţii minime de pregătire. 3. US stabileşte originea PS într-un procent foarte mare din afecţiunile scrotale. 4. La pacienţii asimptomatici, USG a permis diagnosticarea şi precizarea PS. 5. USG PS este necesară pentru evaluarea şi caracterizarea ţesuturilor scrotale lezate, evoluţia hidrocelului, varicocelului, durerii şi a măririi în volum a scrotului, diagnosticarea torsiunii testiculare, eestim area traumei scrotale, a criptorhidiei şi a bărbatului infertil. 6. Analiza USG PS ar trebui să intre obligatoriu în protocolul de investigaţii ale afecţiunilor scrotale. 2006-01-01T00:00:00Z