http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/23532 2026-04-07T13:12:36Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25200 Revista Farmaceutică a Moldovei. 2022, Vol. 50, Nr. 2 Publicație științifico–practică. Revista Asociației Farmaciștilor din Republica Moldova. Fondată în a.1993. 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25199 Abordări fitoterapeutice în dermatita atopică Cojocaru-Toma, Maria; Amer, Laura; Benea, Anna; Ohindovschi, Angelica; Nartea, Mihaela Skin diseases occur worldwide and affect about 3.5% of the population of all ages, from newborns to elders. Atopic dermatitis is an inflammatory skin condition, which consists of 3 sequential phases: infantile, juvenile and adult, with clinical manifestations and negative effects on patients’ quality of life, and treatment includes both non-pharmacological and pharmacological interventions. Vegetal and phytotherapeutic products are used in the treatment of dermatitis, due to their content of essential oils, vitamins, tannins, mucilages and alkaloids. They account for 1.4% of the number of authorised products and included in the State Nomenclature of Medicinal Products, with a 68% in community drug stores.; Bolile de piele apar la nivel mondial și afectează cca 3,5% din populaţia de toate vârstele, de la nou-născuţi până la vârstnici. Dermatita atopică este o afecţiune cutanată inflamatorie, clasificată în 3 faze secvenţiale: infantilă, juvenilă și adultă, care manifestă constatări fizice caracteristice și efecte negative asupra calităţii vieţii pacienţilor, iar tratamentul include atât intervenţiile nefarmacologice, cât și farmacologice. Produsele vegetale și fitoterapeutice sunt utilizate în tratamentul dermatitelor, prin conţinut de ulei volatil, vitamine, substanţe tanante, mucilagii și alcaloizi. Ele deţin o cotă de 1,4% raportate la numărul de produse autorizate și incluse în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor, cu o prezenţă de 68% în farmaciile comunitare. 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25198 Principiile de diagnostic și tratament în diabetul latent autoimun al adultului (LADA) Stratulat, Silvia; Roman, Olga LADA is an autoimmune pathology with a slow evolution, which appears and develops for adults. It is an intermediate form of diabetes with features common to type 1 diabetes (TD1) and type 2 diabetes (TD2). The complexity of the pathology is represented by the lack of an optimal management for both diagnosis of LADA and the effective treatment algorithm. LADA is a unique, complex and insufficiently researched pathology, with many uncertain aspects that cannot be attributed to another pathology. The aim of the work is to identify, on early diagnosis, patients susceptible to the disease and institute the correct treatment, which would determine the prevention of complications. As a result of the study it was determined that the diagnostic algorithm used is limited due to the increased costs for testing susceptible patients. The criteria used to identify patients are effective, but errors can be made int he process. It is essential to use a screening for the general population with testing of autoantibodies and the creation of tests that are more accessible in terms of price and difficulty. The treatment is based on the use of oral antidiabetics for the first period of 6-12 months, after which the need to use insuline. Studies and experimental researches are needed to be able to create a therapeutic management and to stop the evolution of the disease. In conclusion, at the moment there is a lack of data on the study of this pathology. The diagnosis is based on the necessary pillars, but it is important to create new and efficient rapid tests for the screening of the disease and an updated algorithm. The treatment has gaps and is not enough to stop the progression of the disease. The discovery of new treatment techniques would solve the pathology control, and the individualized management could be an optimal solution for a good LADA control.; Diabetul autoimun latent al adultului (LADA) este o patologie autoimună cu o evoluţie lentă, ce apare și se dezvoltă la adult. Este prezentat ca o formă intermediară a diabetului, cu caracteristici comune diabetului zaharat de tip 1 (DZ tip 1) și diabetului zaharat de tip 2 (DZ tip 2). Complexitatea patologiei este reprezentată de lipsa unui management optim atât pentru diagnosticul LADA, dar și a algoritmului de tratament eficient. Actualmente, LADA este o patologie unică, complexă și insuficient cercetată, având multe aspecte incerte dar care nu pot fi atribuite altei patologii. Scopul lucrării a fost identificarea celor mai sensibili indici în diagnosticul precoce LADA și descrierea principiilor de tratament, ceea ce ar determina prevenirea apariţiei complicaţiilor. În rezultatul studiului s-a determinat că algoritmul de diagnostic utilizat este limitat din cauza costurilor crescute pentru testarea pacienţilor susceptibili la boală. Criteriile utilizate pentru identificarea bolnavilor sunt eficiente însă pot fi comise erori la identificare. Este primordial utilizarea unui screening pentru populaţia generală cu testarea autoanticorpilor și crearea unor teste mai accesibile ca preţ dar și ca dificultate de realizare. Tratamentul are la bază utilizarea antidiabeticelor orale pentru prima perioadă de 6-12 luni, ulterior apare necesitatea utilizării insulinei. Sunt necesare studii, cercetări experimentale pentru a putea crea un management terapeutic și pentru a stopa evoluţia bolii. În concluzie la moment există o insuficienţă a datelor despre studiul acestei patologii. Pentru diagnostic se cunosc pilonii necesari, însă este important crearea unor teste rapide noi și eficiente pentru screening-ul bolii și necesitatea unui algoritm actualizat. Tratamentul prezintă lacune și nu este suficient pentru a stopa evoluţia bolii. Descoperirea unor noi tehnici de tratament ar soluţiona controlul patologiei, iar managementul individualizat ar putea fi o soluţie optimă pentru un control bun LADA. 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25197 Modificările glicemiei și indicilor metabolismului lipidic la pacienţii cu COVID-19 Stratulat, Silvia; Șalaru, Gabriela; Alexa, Zinaida The SARS-CoV-2 virus triggers the COVID-19 infection, which produces changes both local, characterized by pneumonia or acute respiratory distress syndrome (ARDS), and general, due to the cytokine storm, characterized by pronounced toxic-infectious syndrome, specific to severe forms. Researchers are continuously studying the respective pathology, thus, any changes in the laboratory indices are important for the development of early diagnosis strategies, the identification of a specific treatment to eradicate this virus and prevent and/or neutralize the immediate and lasting negative effects. The aim of the study was to evaluate the clinical features and changes in blood glucose, lipid metabolism indices in patients with COVID-19 depending on the association of diabetes and the evolution of the disease in order to optimize the behavior of the patient with COVID-19. A transversal observational research was conducted. The study was conducted on a representative sample of 1000 patients with COVID-19, divided into 2 groups depending on the association of diabetes and the evolution of the disease. The following were analyzed: anthropometric data (weight; waist, BMI), systolic blood pressure (SBP) and diastolic blood pressure (DBP), oxygen saturation. The application of biochemical and immunoenzymatic methods allowed the evaluation in serum of: glucose, glycated hemoglobin and indices of lipid lipid metabolism (triglycerides, total cholesterol, HDL cholesterol and LDL cholesterol). In patients with COVID-19 and Diabetes compared to patients with non-diabetic COVID-19, the following is noted: significant increase in BMI; TAS. Regardless of the association of diabetes, there were significant differences in older age and decreased oxygen saturation in patients who died versus survivors. Blood glucose and HbA1C values are significantly increased in patients with COVID 19 and Diabetes compared to non-diabetic patients. They undergo significant fluctuations in dynamics: they decrease in diabetic and non-diabetic patients with COVID-19 who survived and continue to increase reaching maximum figures (on the 10th day of hospitalization) in patients who died in both groups. In patients with COVID-19 and Diabetes compared to non-diabetic COVID-19 patients who survived, the increase in triglyceride levels and the tendency to decrease total cholesterol, LDL-Col and HDL-Col are revealed in deceased COVID-19 patients compared to survivors. In conclusion: the abnormalities of the anthropometric indicators as well as those of the lipid and carbohydrate profile indicators increase the risk of developing a more serious form of the COVID-19 infection, especially among diabetic patients - the latter being more labile. By closely following the dynamics of these markers, we manage to anticipate the severity of the disease, the evolution and the prognosis of the patients. This aspect suggests the need for early diagnosis and represents an advantage in the therapeutic management of patients.; Virusul SARS-CoV-2 declanșează infecţia COVID-19, care produce modificări atât locale, caracterizate prin pneumonii sau sindrom de distresă respiratorie acută (ARDS), cât și generale, datorită furtunii citokinice, caracterizate prin sindrom toxico-infecţios pronunţat, specific formelor severe. Cercetătorii sunt în continuă studiere a patologiei respective, astfel, orice modificare a indicilor de laborator sunt importante pentru elaborarea strategiilor de diagnostic precoce, identificarea unui tratament specific eradicării acestui virus și prevenirii și/sau neutralizării efectelor negative imediate și de durată. Scopul studiului a fost evaluarea particularităţilor clinice și modificările glicemiei, indicilor metabolismului lipidic la pacienţii cu COVID -19 în dependenţă de asocierea diabetului zaharat și evoluţia bolii pentru optimizarea conduitei pacientului cu COVID-19. A fost realizată o cercetare observaţională de tip transversal. Studiul a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ 1000 pacienţi cu COVID-19, divizaţi în 2 grupe în dependenţă de asocierea diabetului zaharat și evoluţia bolii. Au fost analizate: datele antropometrice (greutatea; talia, IMC), nivelul tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD), saturaţia cu oxigen. Aplicarea metodelor biochimice și imunoenzimatice a permis evaluarea în ser a: glucozei, hemoglobinei glicate și indicilor metabolismului lipidic lipidic (trigliceridele, colesterolul total, HDL colesterolul și LDL colesterolul). La pacienţii cu COVID-19 și DZ comparativ cu pacienţii cu COVID-19 nediabetici se denotă: creșterea semnificativă a IMC; TAS. Indiferent de asocierea diabetului, la pacienţii decedaţi faţă de supravieţuitori se atestă diferenţe semnificative ale vârstei mai mari și micșorării saturaţiei cu oxigen. Valorile glicemiei și a HbA1C sunt semnificativ majorate la pacienţii cu COVID 19 și DZ comparativ cu pacienţii nediabetici. Acestea suferă fluctuaţii semnificative în dinamică: se micșorează la pacienţii diabetici și nediabetici cu COVID-19 care au supravieţuit și continuă să crească atingând cifre maximale (la a 10-a zi de internare) la pacienţii care au decedat în ambele loturi. La pacienţii cu COVID-19 și DZ comparativ cu pacienţii cu COVID 19 nediabetici care au supravieţuit se relevă creșterea nivelului de trigliceride și tendinţa de micșorare a colesterolului total, LDL-Col și HDL-Col la pacienţii cu COVID-19 decedaţi comparativ cu supravieţuitorii. În concluzie: abnormalităţile indicatorilor antropometrici precum și cei a indicatorilor profilului lipidic, glucidic amplifica riscul dezvoltării unei forme mai grave a infecţiei COVID-19 în special în rândul pacienţilor diabetici - cei din urma fiind mai labili. Urmărind în de aproape dinamica acestor markeri reușim să anticipăm gradul de severitate a bolii, evoluţia și prognosticul pacienţilor. Acest aspect sugerează necesitatea diagnosticului timpuriu și reprezintă un avantaj în managementul terapeutic al pacienţilor. 2022-01-01T00:00:00Z