http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25261 Culegere de rezumate științifice 2026-04-09T12:45:43Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25333 Practici de gestionare a imaginii instituției de asistență medicală primară Ciobanu, Adela; Timotin, Alina Scopul. Identificarea cunoștințelor și practicilor managerilor referitor la gestionarea imaginii instituției de asistență medicală primară în vederea elaborării recomandărilor privind formarea și promovarea imaginii corporative a prestatorilor din asistența medicală primară. Obiective. Analiza practicilor și a cadrului normativ național privind imaginea instituției de asistență medicală primară; colectarea opiniilor și analiza practicilor managerilor privind gestionarea imaginii instituțiilor de asistență medicală primară; evaluarea practicilor aplicate de către angajații instituțiilor medicale publice primare în gestionarea imaginii instituției; elaborarea recomandărilor privind formarea și promovarea imaginii corporative a prestatorilor de servicii de sănătate la nivel de asistență medicală primară. Materiale și metode. Tipul de studiu: mixt. Studiul cantitativ a fost adresat directorilor, vicedirectorilor, managerilor și șefilor de secții din IMS din AMP (eșantion: 384 de persoane). În calitate de instrument de cercetare a fost utilizat Chestionarul privind gestionarea imaginii instituției medicale din asistența medicală primară elaborat în interesele studiului. În studiul calitativ au fost organizate 5 ședințe de focus-grup a câte 6-7 persoane (manageri ai instituțiilor medicale publice primare) Perioada de colectare a datelor: 2021-2022. Metodele studiului: istorică, sociologică, comparativă, biostatistică, grafică. Rezultate obținute. Eșantionul cercetat a fost format în 24,0% (n=97) din bărbați și 76,0% (n=229) de femei. Majoritatea (41,2%) sunt șefi de centre de sănătate; 24,8% – șefi de subdiviziuni ale IMS din AMP; 8,1% – șefi de CMF; iar 3,8% – manageri. Experiența profesională generală a persoanelor participante în studiu variază în limitele de la 2 până la 46 de ani, în mediu 28,3±5,31 de ani, iar cea în funcție managerială – de la 2 până 37 de ani, în medie 15,6±3,48 de ani. Ponderea respondenților cu experiență managerială până la 10 ani prevalează față de cei cu o experiență de 11-20 de ani și peste 20 de ani (56,6% versus 24,8% și 17,4%, corespunzător). Majoritatea respondenților au menționat faptul că, la momentul angajării, imaginea instituției era foarte bună și s-au bucurat de oportunitatea respectivă (61,1%), au fost mai puțini cei care la momentul angajării au avut unele cunoștințe privind acest aspect (20,2%). Au fost și din cei care nu cunoșteau nimic despre instituție – 16,7%, iar pentru 8 respondenți (2,0%) la momentul angajării nu a contat reputația instituției medicale. Clasamentul factorilor care concurează în mod pozitiv la formarea imaginii pozitive este determinat în primul rând de orarul de activitate (80,6%), căile de acces (72,2%), prezența rampei de acces pentru persoane cu dizabilități (65,2%), conveniența locației (56,6%). Pe primele locuri ale clasamentului factorilor care influențează în mod negativ imaginea instituției se plasează: timpul de așteptare (60,1%), așteptarea realizării investigațiilor (56,8%), așteptarea rezultatelor investigațiilor (52,3%), timpul de consultare (43,4%) și dificultatea de a face o programare (32,2%). Gradul de satisfacție per general al pacienților, în percepția managerilor, este: satisfăcuți – 50,5%; total satisfăcuți – 21,1%; nici satisfăcuți / nici ne satisfăcuți – 15,6%; ne satisfăcuți – 11,8% ; și total ne satisfăcuți – 1,1%. Un rol important în formarea imaginii instituționale revine resurselor umane din asistența medicală primară, inclusiv a relațiilor interpersonale atât pe orizontală, cât și pe verticală. În această ordine de idei, este de menționat că un climat psihologic agreabil a fost raportat de doar 68,7% dintre respondenți, climat în linii mari agreabil – de 26,0%. Evaluarea echipei pe o scară de 5 puncte a decelat că nota maximală a fost acordată atitudinii pozitive (42,9%), bunăvoinței colectivului (41,9%), ajutorului reciproc (41,7%), spiritului de echipă și cunoașterii informației despre istoria instituției (38,4%). IMS din AMP încurajează: crearea imaginii profesionale conform opiniei a 87,4 % din respondenți; responsabilitate, disciplina – 87,1% respondenți; inițiativa de creștere a nivelului de profesionalism – 85,6% respondenți; prezența capacităților, cunoștințelor și abilităților de a îndeplini atribuțiile de serviciu – 82,8% respondenți; politețea – 81,3% respondenți; capacitatea de organizare a muncii și capacitatea de a asculta și deschiderea spre comunicare – 79,8% respondenți. În studiului calitativ s-a evidențiat o importantă problemă legată de distorsionarea mesajelor oferite de angajații IMS de AMP reprezentanților mass-media, precum și de gradul de deschidere pentru formarea unor parteneriate durabile cu ele, care sunt esențiale pentru promovarea imaginii instituției. Concluzii. Sistemul de sănătate, având domenii largi de activitate, se confruntă adesea cu o criză de imagine, generată de declarații speculative multiple sau de neînțelegeri comunicate populației. Instituțiile medicale din asistența medicală primară, fiind „poarta de intrare” în sistem, formează opinia despre întregul sistem de sănătate, fiind în același timp dependente de percepția publicului de contact. Studiul dat relevă că imaginea de ansamblu (generală) a IMS din AMP din Republica Moldova este una bună, dar totuși publicul nu este suficient informat cu privire la activitățile și serviciile oferite de aceste instituții, iar mesajele oferite de angajații instituțiilor medicale reprezentanților mass-media deseori sunt distorsionate 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25332 Modelarea sistemului național de referință, diagnosticare și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute Cociorva, Gheorghe; Ciocanu, Mihai Scopul. Evaluarea sistemului național de referință, diagnostic și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute pentru argumentarea științifică a caracteristicilor esențiale ale acestuia și elaborarea unui set de recomandări pentru implementare. Obiective: Analiza documentelor de politici, de reglementare şi a practicilor naționale şi internaționale în managementul pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute; estimarea disponibilității resurselor umane și financiare ale sistemului național de referință, diagnosticare și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale (ACV) acute; evaluarea infrastructurii de diagnosticare și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute în spitalele din Republica Moldova; argumentarea științifică a caracteristicilor organizaționale esențiale, de infrastructură şi financiare ale sistemului național de referință, diagnosticare și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute; elaborarea recomandărilor privind instituirea în Republica Moldova a sistemului național de referință, diagnosticare și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute. Materiale şi metode: Tipul studiului – descriptiv, selectiv, mixt. Cercetarea cantitativă a fost realizată prin aplicarea unui chestionar de evaluare (Health Metrics Network al OMS) a sistemului național de referință, diagnostic și tratament a pacienților cu AVC următoarelor categorii: medici neurologi care activează în instituțiile medico-sanitare publice, medici de urgență care activează în cadrul unităților de primiri urgențe și Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, personal de conducere a instituțiilor medico-sanitare publice de nivel republican, municipal și raional, profesori ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, personal de conducere a subdiviziunilor de profil din cadrul Ministerului Sănătății. Studiul calitativ a fost realizat prin folosirea unui tabelul de contingență, completat de specialiștii de bază în domeniu, experții locali și internaționali privind argumentare științifică a caracteristicilor esențiale ale modelului sistemului național de referință, diagnostic și tratament a pacienților cu AVC acute. Rezultate obținute: Cercetarea a demonstrat că pentru asigurarea accesului geografic echitabil, în ora de aur, a populației țării la servicii medicale calitative, modelul național de referință, diagnosticare și tratament al pacienților cu AVC acut trebuie constituit din 7 centre primare de AVC acut, amplasate în Spitalele raionale Edineț, Soroca, Orhei, Ungheni, Hîncești, Comrat, Căușeni și 5 Centre multidisciplinare de AVC acut în Spitalul Cahul, Spitalul Clinic Bălți, Spitalul Sf. Treime, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie și Institutul de Medicină Urgentă. Centrele multidisciplinare pentru pacienții cu AVC acut trebuie să ofere atât servicii de diagnostic și tratament medicamentos (tromboliză), cât și acces la tehnologii medicale și chirurgicale avansate (metode noi de diagnostic, radiologie intervențională, chirurgie vasculară și neurochirurgie). Studiul a demonstrat că, în instituțiile spitalicești terțiare, există capacități adecvate (medici pregătiți în științele neurologice și în imagistica de bază) pentru satisfacerea necesităților de diagnosticare, tratament și reabilitare adecvată a pacienților cu AVC acut, dar în spitalele raionale situația variază și respectiv urmează să fie alocate resurse financiare și umane pentru dezvoltarea capacităților acestora. Cercetarea a stabilit necesitatea definitivării modalității de asigurare financiară a sistemului de referință prin alocări specifice din fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Experții califică criteriile de eligibilitate ca fiind cel mai adecvat instrument pentru contractarea instituțiilor medicale desemnate pentru tratamentul adecvat de urgență a pacienților cu AVC acut. Concluzii. Modelul de sistem național de referință, diagnostic și tratament al pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute, identificat în această cercetare, corespunde aspectelor economice, sociale și de infrastructură a Republicii Moldova. Implementarea acestuia va asigura accesibilitatea pacienților la servicii medicale specializate de urgență în timp util, ceea ce va duce la creșterea calității serviciilor medicale acordate în Republica Moldova. 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25331 Atractivitatea sistemului național al sănătății pentru tinerii specialiști Vovc, Liviu; Jelamschi, Nicolae Scopul. Evaluarea perceperii atractivității sistemului sănătății pentru tinerii specialiști pentru elaborarea recomandărilor de sporire a atractivității acestuia. Obiective. Analiza literaturii și experienței altor state cu privire la atractivitatea sistemului medical pentru tinerii specialiști; evaluarea atractivității materiale, financiare și profesionale a sistemului medical din punctul de vedere al tinerilor specialiști; evaluarea atractivității materiale, financiare și profesionale a sistemului medical din punctul de vedere al managerilor de instituții medico-sanitare; elaborarea recomandărilor care sunt necesar de a fi întreprinse în sporirea atractivității sistemului medical pentru tinerii specialiști. Materiale și metode. Tipul studiului: Tipul studiului – descriptiv, selectiv, mixt. În partea calitativă au fost efectuate interviuri în profunzime cu factori decizionali din instituții medico-sanitare raionale, municipale și republicane. Studiul cantitativ a fost efectuat aplicând o anchetă sociologică prin intermediul Google Forms la 358 de medici-rezidenți din Republica Moldova. Metodele studiului: istorică, sociologică, comparativă, biostatistică, grafică. Rezultate obținute. Atractivitatea sistemului național de sănătate este apreciată de către medicii rezidenți preponderent cu note cuprinse între 4 și 7. Din cauza lipsei orientării în carieră la nivel de liceu, majoritatea tinerilor din studiu raportează că au ales medicina din motive altruiste. Drept urmare, doar 8% din intervievați au devenit mai optimiști pe perioada studiilor, majoritatea însă au fost demotivați încă din studenție. Migrația cadrelor medicale rămâne a fi o problemă. Doar 19% din respondenți au declarat că nu ar dori să activeze în instituții medicale de peste hotare. Din toți tinerii specialiști 82% și-ar dori să activeze în Chișinău. Obligativitatea activării conform repartizării Ministerului Sănătății este apreciată pozitiv doar de 6% din respondenți. Principalii factori demotivanți menționați de respondenți sunt: salariul (77,1%), starea economică din țară (68,2%), condițiile de muncă și lipsa echipamentelor (54,8%). Factorii de atracție (motivatori) care s-au evidențiat în rândul tinerilor specialiști sunt: salariul mai mare (88,9%), reparația clădirilor și asigurarea cu echipamente și tehnologii noi (74,7%), oportunități mai bune de dezvoltare și avansare profesională (73,3%). Salariile care ar motiva tinerii specialiști să activeze în sistemul național de sănătate se încadrează între 20.000 și 30.000 de lei. Pentru a activa într-o instituție raională sau un centru de sănătate rural, conform opiniei respondenților, salariul ar trebui să fie majorat cu 5.000-10.000 lei. Concluzii. Atractivitatea sistemului național de sănătate pentru tinerii specialiști este una din problemele principale cu care se confruntă sistemul. Persoanele intervievate apreciază atractivitatea sistemului național de sănătate drept una medie. Pentru ca sistemul național de sănătate să devină mai atractiv pentru tinerii specialiști, politicile statului trebuie să se axeze primordial pe asigurarea condițiilor de muncă confortabile și a echipamentului performant, majorarea salariilor, dar și crearea de oportunități de dezvoltare și avansare profesională. Relația cu superiorii, de asemenea, este o problemă care afectează atractivitatea sistemului național de sănătate. Implementarea legii malpraxisului și protecția juridică a cadrelor medicale sunt printre așteptările tinerilor specialiști. 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25330 Fenomenul de deșert medical în Republica Moldova Mazur-Nicorici, Lucia; Lozan, Oleg Scopul. Evaluarea deșerturilor medicale la nivel de asistență medicală primară din punct de vedere cantitativ și calitativ pentru elaborarea propunerilor de asigurare a accesului echitabil și universal la servicii de sănătate în Republica Moldova Obiective. Analiza studiilor și experiențelor internaționale privind deșerturile medicale; identificarea dimensiunii fenomenului deșerturilor medicale și existența unui personal medical suficient, calificat și motivat în asistența medicală primară din Republica Moldova; evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor factorilor de decizie la nivel central, local și din asistența medicală primară în vederea gestiunii deșerturilor medicale; elaborarea unor propuneri de soluționare a accesului echitabil la servicii de sănătate în condiții de deșertificare medicală în Republica Moldova. Materiale și metode. Pentru a atinge scopul și obiectivele studiului am elaborat un studiu transversal descriptiv mixt, ce a inclus un sondaj prin chestionare a directorilor centrelor medicilor de familie, reprezentanți ai Autorităților Publice Locale și intervievarea în profunzime a reprezentanților factorilor de decizie din domeniul sănătății (6 interviuri), în perioada anilor 2021-2022. Metodele studiului: istorică, sociologică, comparativă, biostatistică, grafică. Rezultate obținute. Mai bine de un deceniu, expresia „deșerturi medicale” este folosită în mod obișnuit pentru a descrie teritoriul unde lipsește accesul adecvat la asistență medicală. Conceptul de acces potențial presupune accesul real sau efectiv la asistența medicală cu următoarele dimensiuni: disponibilitatea de a oferi servicii medicale calitative, accesibilitatea locației, organizarea îngrijirii și serviciilor medicale, convenabilitatea (orele de muncă), acceptabilitatea îngrijirii în funcție de așteptări. Indicatorii de acces trebuie să țină seama și de compoziția demografică a populației deservite: vârsta populației, cheltuieli din buzunar pe contul serviciilor neacoperite de asigurarea medicală, sensibilitatea culturală, lingvistică, de religie și juridică. În cadrul studiului, ne-am propus să evaluăm deșerturile medicale la nivel de asistență medicală primară din punct de vedere cantitativ și calitativ pentru elaborarea propunerilor de asigurare a accesului echitabil și universal la servicii de sănătate în Republica Moldova. Rezultatele experiențelor de practici internaționale privind deșerturile medicale în țările europene au evidențiat principalele nevoi: distanța, lista de așteptare și costurile excedente. Vârsta medie a medicilor de familie din țările europene diferă de la o țară la alta. În Malta, Ucraina, România predomină vârstele 35-54 de ani, Belgia și Luxemburg 35-64 de ani, pe când Lituania și Ungaria prezintă date ale medicilor de familie cu vârsta peste 75 ani în 4-5 %, condiționate în primul rând de gradul de migrație, ocuparea postului, dar și de actele normative în vigoare. În urma analizei datelor literaturii se constată că asigurarea cu medici de familie în Republica Moldova este inferioară în comparație cu țările Uniunii Europene și a Regiunii Europene, și se află sub nivelul normativ de 6,6/10000 populație. În anul 2020 în Republica Moldova au fost identificați 1595 de medici de familie, ce acopereau 4,5 la 10000 populație, iar asistente ale medicilor de familie 3908, acoperirea 11,0 la 10000 populație. Pe lângă faptul că există un număr insuficient de personal medical în AMP la nivel național, se constată și o distribuție neuniformă a lor, cu concentrarea medicilor de familie în orașe și insuficiență în mediul rural și viceversa, insuficiență de asistente medicale ale medicului de familie în municipiul Chișinău. Totodată repartizarea după vârstă, a constatat că cei mai mulți medici de familie se încadrează în categoria de 55-64 ani – 30%, urmată de 45-54 ani – 27,7%, categoriile de vârstă de 35-44 ani. Cu toate acestea, medicii de familie cu vârsta până la 54 ani prevalează (59,9%) față de cei după această vârstă (40,1%). Este necesar de acordat o atenție deosebită faptului că 10,1% din medici de familie sunt în categoria de vârsta de peste 65 de ani, ceea ce înseamnă că acești specialiști posibil vor părăsi sistemul sănătății în timpul cel mai apropiat. Concluzii. Fenomenul de deșert medical este comun tuturor sistemelor de sănătate, însă definirea rămâne insuficient explorată. Asigurarea cu medici de familie și asistenți ai medicilor de familie a instituțiilor medico-sanitare publice este insuficientă și neuniformă – situație caracteristică pentru toate sistemele de sănătate, inclusiv pentru Republica Moldova. În zonele rurale ale țării situația fiind mai dificilă decât în zonele urbane. Unele raioane sunt slab asigurate cu medici de familie, iar dotarea este la nivel critic. 2023-01-01T00:00:00Z