http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25404 Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 18-20 octombrie 2023, Chișinău, Republica Moldova 2026-04-21T16:54:34Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25660 Impactul COVID-19 asupra comunității medicale Plotnic, Daniela Introducere. COVID-19 a avut o influență enormă asupra comunității medicale, dar și asupra sistemului de sănătate din întreaga lume. Lucrătorii medicali au muncit neobosit pentru a îngriji pacienții cu COVID-19, dar și pentru a menține sănătatea publică. Mulți profesioniști din domeniul medical au fost infectați cu acest virus, iar unii dintre ei chiar și-au pierdut viața în îndeplinirea datoriei. Scopul lucrării. Analiza și recunoașterea problemelor din infrastructura medicală și identificarea soluțiilor pentru consolidarea sistemului de sănătate. Material și metode. În realizarea acestui studiu am analizat surse științifice, publicații naționale și internaționale de referință. Am utilizat metode precum analitică comparativă, descriptivă, bioetică, biostatistică etc. Rezultate. Pandemia a evidențiat necesitatea unor schimbări sistemice semnificative. Aceasta include crearea unui sistem centralizat care va gestiona mai eficient riscul de pandemie, creșterea semnificativă a finanțării pentru cercetări medicale și pentru digitalizarea medicinei. Astfel, cercetătorii și oamenii de știință au lucrat perseverent la crearea tratamentelor și vaccinurilor în timp record. Experiența acumulată, ne poate ajuta la sporirea rezilienței comunității medicale, care ar face față viitoarelor crize de sănătate publică. Concluzii. COVID 19 a avut un impact major in comunitatea medicală, fiind o provocare pentru lucrătorii medicali într-un mod greu de imaginat. Pandemia a pus în evidență importanța inovării, cercetării și colaborării în sistemul de sănătate. Deși pandemia a adus multe provocări, ea a demonstrat, de asemenea, rezistența profesioniștilor din domeniul sănătății și importanța investițiilor în comunitatea medicală.; Background. COVID-19 has had an enormous influence on the medical community and healthcare industry worldwide. Medical staff have been working tirelessly to care for COVID-19 patients and maintain a high standard of care for non-COVID-19 patients. Many medical professionals have been infected with the virus, and some have even lost their lives in the line of duty. The objective of study. Analysis and recognition of problems in medical infrastructure and identifying the solutions to strengthen the healthcare system. Material and methods. To carry out this study, scientific sources, national and international reference publications were studied. Methods such as comparative analysis, descriptive, bioethics, biostatistics and others were used. Results. The pandemic has laid bare the need for significant systemic changes. This includes creating a centralized system that can manage the risk of pandemics more efficiently, significantly increasing funding for medical research, and investing in digital health technology. Thus, researchers and scientists have been working hard to create treatments and vaccines in record time. The experience gained in this pandemic can help us to create a more resilient medical community that would face future public health crises. Conclusions. COVID-19 has had a profound impact on the medical community and has challenged healthcare providers in unimaginable ways. The pandemic has highlighted the importance of innovation, research, and collaboration in the healthcare industry. They demonstrated the resilience of healthcare professionals and the importance of investing in the medical community and the future of public health. 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25658 Influențele comunicării medicale cu persoanele apropiate ale pacientului asupra procesului de doliu Hamdy, El Alamy Introducere. Având în vedere procentul de 40% de decese în spital din totalul deceselor, comunicarea medic-pacient reprezintă o parte indispensabilă a activității medicului în procesul de doliu. Scopul lucrării. Studierea importanței comunicării medicale asupra procesului de doliu al persoanelor apropiate pacientului și modul în care medicii o pot îmbunătăți. Material și metode. Un chestionar distribuit pacienților, precum și cercetări bibliografice în lucrări despre comunicarea medicală. Rezultate. Claritatea și precizia comunicării medicale sunt fundamentale pentru a permite persoanelor apropiate ale pacientului să ia decizii informate și să evite orice distres emoțional. În plus, o comunicare eficientă întărește încrederea și colaborarea reciprocă între profesioniștii din domeniul sănătății și membrii familiei pacientului. Există mai multe tipuri de comunicare medicală pe care medicii le pot utiliza în funcție de situație: comunicare directă, comunicare indirectă, centrată pe pacient și centrată pe familie. Comunicarea directă poate șoca persoanele apropiate, dar le permite să înțeleagă gravitatea situației. Comunicarea indirectă poate reduce șocul inițial, dar poate prelungi perioada de distres emoțional. Comunicarea centrată pe pacient și familie poate îmbunătăți implicarea acestora și controlul asupra situației. O observație care poate fi făcută după colectarea răspunsurilor din chestionare este că 57% dintre persoanele intervievate consideră că nivelul de comunicare al medicului cu pacienții este prea scăzut sau inexistent Concluzii. Comunicarea medicală joacă un rol major în procesul de doliu al persoanelor apropiate pacientului, de aceea este esențial ca medicii și personalul medical să fie instruiți pentru a utiliza o comunicare medicală clară și adecvată, ceea ce nu este încă cazul Franței pentru majoritatea cazurilor.; Background. Considering the percentage of 40% of hospital deaths out of the total deaths, physician-patient communication represents an essential part of the physician’s activity in the grieving process. Objective of the study. Studying the importance of medical communication on the grieving process of the patient’s loved ones and how doctors can improve it. Materials and Methods. A questionnaire distributed to patients, as well as literature research in works on medical communication. Results. Clarity and accuracy of medical communication are fundamental in enabling the patient’s close relatives to make informed decisions and avoid emotional distress. Furthermore, effective communication strengthens trust and mutual collaboration between healthcare professionals and the patient’s family members. There are several types of medical communication that physicians can employ depending on the situation: direct communication, indirect communication, patient-centered communication, and family-centered communication. Direct communication may shock close relatives but allows them to understand the gravity of the situation. Indirect communication may reduce initial shock but can prolong the period of emotional distress. Patient-centered and family-centered communication can enhance their involvement and control over the situation. One observation that can be made after collecting the questionnaire responses is that 57% of the interviewed individuals find the level of physician-patient communication to be too low or nonexistent. Conclusion. Medical communication plays a major role in the grieving process of the patient’s close relatives; therefore, it is essential for physicians and medical staff to be trained in utilizing clear and appropriate medical communication, which is not yet the case in France for the majority. 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25656 Esența cuvintelor în activitatea medicală. Interpretări și sinteze etice Rotaru, Ciprian Introducere. Cuvântul este componenta prin care se consolidează relația și comunicarea dintre medic și pacient. Mai mult, cuvântul planează în jurul a tot ce înseamnă activitate medicală și interacțiune medic-pacient. Scopul lucrării. Analiza interpretărilor etice privitor la esența cuvintelor în practica medicală. Material și metode. Studiul constituie o sinteză a lucrărilor etice din ultimele două decenii, redând conotațiile morale ale valorii cuvântului în medicină. Materialul faptic a fost preluat din bazele de date Google Scholar, PubMed și Research4life. Preponderent s-au utilizat metodele analitică, hermeneutică și sinteza. Rezultate. Au fost lecturate 32 de surse științifice de specialitate, iar în sinteza finală au fost incluse 12 lucrări. În contextul sintetizării datelor obținute, putem susține: 1) conotația unor cuvinte, formată în mod specific în perioada studiilor, atestă o importanță majoră în întrebuințarea lor și activitatea ulterioară a medicului; 2) acestea acționează paralel cu dificultatea întrebuințării lor; 3) medicii și mediciniștii își formează, pe lângă aptitudini și cunoștințe terapeutice, și o relație strâns emoțională de anumiți termeni medicali sau cuvinte din limbajul general, specific domeniului medical; 4) procesul de comunicare și procesul de muncă sunt legate genetic și funcțional. Concluzii. 1. Predarea terminologiei în cadrul unei abordări orientate spre comunicare este direct legată de formarea unui comportament de vorbire care simulează situații reale de activitate profesională. 2. Cuvintele rămân a fi elementele principale în jurul cărora ne găsim existența, iar medicina, pe lângă faptul că se axează pe tratarea bolilor ori suferințelor fizice și anatomice, are potențialul de a marca în mod paralel și psihicul omului.; Background. The word is what strengthens the relationship and communication between the physician and the patient. In addition, the word slips around all that mean medical activity and doctor-patient interaction. Objective of the study. Analysis of ethical interpretations regarding the essence of words in medical practice. Material and methods. The paper is a synthesis of ethical works in the last two decades, rendering the moral connotations of the value of the word in medicine. The information comes from databases: Google Scholar, PubMed and Research4life. Results. 32 scholarly sources in the field were read, and 12 papers were included in the final synthesis. In the context of the synthesis of the data obtained, we can claim: 1) the connotation of certain words, specifically formed during the period of study, attests to a major importance in their use and the subsequent work of the doctor; 2) they act in parallel with the difficulty of their use; 3) doctors and physicians form, in addition to therapeutic skills and knowledge, a close emotional relationship to certain medical terms or words from the general language specific to the medical field; 4) the communication process and the work process are genetically and functionally linked. Conclusion. 1. Teaching terminology in a communication-oriented approach is directly linked to the development of speaking behavior that simulates real work situations. 2. Words continue to be the main elements that surround our existence, and medicine, in addition to focusing on the treatment of disease, or physical and anatomical suffering, has the potential to simultaneously influence the human psyche. 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/25651 Postulate bioetice în activitatea paliativă. Sinteza literaturii Rusu, Marinela Introducere. Activitatea paliativă reprezintă un domeniu al medicinii care a căpătat o importanță majoră în suportul pacienților aflați între viață și moarte. Esența acestei discipline este reprezentată de câteva valori, cum ar fi: confortul fizic, moral și psihologic oferit pacienților, dar și familiilor acestora, ultimul resort fiind parcurgerea ultimilor momente de viață cu demnitate și la cea mai înaltă calitate posibilă. Scopul lucrării. Identificarea postulatelor medico-bioetice pentru a îmbunătăți serviciile de îngrijire paliativă. Material și metode. Studiul reprezintă o sinteză a 12 lucrări medico-bioetice din 56 lecturate, editate în ultimii 10 ani. Literatura a fost căutată în baze de date precum: Google Scholar, PubMed și Research4life. Am aplicat metoda sintezei, hermeneutică, comparativă și analitică. Rezultate. Selecția Materialelor a fost determinată de așa criterii, precum: 1. Comunicarea veștilor proaste, atât familiei cât și pacientului. 2. Respectarea autonomiei persoanei. 3. Salvgardarea demnității bolnavului. 4. Asigurarea unei vieți calitative prin păstrarea unei relații de prietenie dintre pacient și personalul medical. La baza acestor dileme stau următorii factori: valorile etico-sociale, credința și aspectele legale. Concluzii. Dilemele morale și etice în medicina paliativă sunt o provocare pentru medici, însă comunicarea deschisă dintre medic și pacient și luarea deciziilor comune permite păstrarea unui echilibru între asigurarea vieții decente, demnității și confortului pacientului.; Background. In helping patients between life and death, the medical area of palliative care has grown significantly. The core principles of this profession are to give patients and their families the physical, moral, and psychological support they need to experience the last moments of their lives with the highest level of dignity and respect. Objective of the study. To enhance palliative care services, this study aims to discover the medical-bioethical postulates. Materials and Methods. The study is a synthesis of 12 medical-bioethical studies drawn from a collection of 56 carefully chosen works that were published in the previous ten years. Databases like Google Scholar, PubMed, and Research4life were searched for literature. We applied the methods of synthesis, hermeneutics, comparison, and analysis. Results. The selection of materials was determined by criteria such as 1. Delivering unpleasant news to both family members and the patient. 2. Respecting personal autonomy. 3. Preserving the patient’s dignity. 4. Ensuring a high standard of living by preserving trust between the patient and the medical team. These dilemmas have their roots in ethical-social ideals, beliefs, and legal considerations. Conclusion. Palliative medicine presents moral and ethical challenges for doctors, but open communication and collaborative decision-making between the patient and the doctor enable a balance between preserving a decent life, dignity, and patient comfort. 2023-01-01T00:00:00Z