http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/26828 Culegere de rezumate științifice 2026-04-09T13:07:45Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/26863 Utilizarea platformelor social media de către medici în scopuri profesionale Arama, Eugeniu; Timotin, Alina Scopul. Identificarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor medicilor privind utilizarea platformelor social media (SM) în scopuri profesionale, pentru identificarea oportunităților de încurajare a utilizării eficiente a acestor instrumente. Obiectivele. Analiza studiilor privind rolul platformelor social media în informarea populației pe domeniul sănătății precum și studierea practicilor internaționale de utilizare a platformelor social media de către medici în scop profesional; identificarea și evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor medicilor de utilizare a mijloacelor social media în scop profesional; evaluarea percepției specialiștilor din comunicare privind utilizarea mijloacelor social media în domeniu sănătății; elaborarea recomandărilor de încurajare a utilizării eficiente a platformelor social media de către medici în scopuri profesionale. Materiale și metode. A fost efectuat un studiu de tip mixt (cantitativ-calitativ), descriptiv, selectiv. Ca obiect de studiu au servit medicii din instituțiile medico-sanitare din Republica Moldova (988 de persoane), selectați reprezentativ pentru principalele zone ale țării și specialiști responsabili în relații publice din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice. Ca instrumente de colectare a datelor a servit chestionarul elaborat de EHRA E-Communication Committee and the EHRA Scientific Initiatives Committee, adaptat la scopul studiului și ghidul de interviu în profunzime. Pentru realizarea studiului au fost utilizate metodele: istorică, sociologică și matematico-statistică. Rezultatele obținute. Practicile internaționale, privind utilizarea rețelelor SM de către medici în scop profesional, denotă unele particularități subtile ale acestui domeniu, care necesită a fi bine studiat, controlat și reglementat. Pentru Republica Moldova acest domeniu este nou și practic nestudiat. În pofida faptului că, 85,6% din medicii participanți în studiu consideră SM un instrument eficient de comunicare în sănătate, procentul medicilor ce-l utilizează activ în practica profesională constituie doar 43,2%, pe când 9,6% dintre medici nu-l utilizează deloc. Principalele motive invocate de medici, privind neutilizarea rețelelor SM în practica medicală sunt: lipsa timpului (64,2%), lipsa abilităților (33,7%), lipsa interesului pentru mediul on-line (28,4%) și lipsa mijloacelor tehnice (9,5%). Medicii selectați în studiu, prioritar, utilizează rețelele SM pentru a urmări publicațiile științifice noi apărute – 64,4%; participarea la prelegeri/webinare – 58,5% și participarea la manifestările științifice – 49,7%. Cu regret, ponderea medicilor ce au confirmat că utilizează rețelele SM în scop profesional pentru a distribui informații pentru pacienți/publicul larg este comparativ destul de mică (34,2%). În șirul avantajelor oferite de rețelele SM, în viziunea medicilor selectați în studiu, pe ultimul loc se plasează promovarea imaginii personale în rândul pacienților (17,9%) și comunicarea eficientă cu pacienții sau publicul larg (19,0% ). Totodată, medicii intervievați afirmă că informațiile ce le plasează în mediul on-line cu privire la sănătate sau la anumite afecțiuni sunt destinate în proporție de 58,2% pentru pacienți și 39,1% pentru publicul larg. O situație similară se atestă și în cazul plasării informațiilor cu referire la promovarea sănătății și educația pentru sănătate (pacienți – 70,8% și publicul larg – 50,8%). Specialiștii în domeniul relațiilor publice din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice conștientizează importanța utilizării rețelelor SM în activitatea profesională a medicilor, dar totodată, invocă lipsa unei strategii naționale de comunicare în mediul on-line, lipsa motivării medicilor în acest sens, precum și lipsa unui control a informațiilor publicate. De asemenea, specialiștii au menționat unanim necesitatea fortificării serviciilor de relații publice cu personal calificat și alocații bugetare pentru coordonarea și monitorizarea mai eficientă a utilizării rețelelor SM în scop profesional de către medici. Concluzie. Rezultatele studiului actual a demonstrat că, pentru medicii din Republica Moldova, utilizarea rețelelor SM în scop profesional este un domeniu nou, cu rezerve mari în utilizarea eficientă. Nivelul de aplicare a rețelelor SM în scop profesional de către medici reprezintă unele particularități dependente de zona geografică, mediul de trai, gender, vârstă și domeniul de activitate. Aceste particularități, în mare parte, sunt determinate de nivelul diferit al cunoștințelor, abilităților și practicilor profesionale caracteristice pentru diferite grupuri de medici, de nivelul accesului la rețelele SM și nivelul dotării și accesului la echipament modern necesar pentru accesarea mediului on-line. 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/26858 Instruirea personalului medical (medici) în stările de urgență în sănătatea publică Zotea, Alexandru; Pîsla, Mihai Scopul: Evaluarea nivelului și modului de instruire a personalului medical din instituțiile spitalicești privind răspunsul la urgențele de sănătate publică pentru a elabora măsuri de eficientizare a acestora. Obiective: Analiza studiilor, practicilor internaționale și a cadrului normativ național privind instruirea personalului medical pentru acțiuni în situații de urgență; evaluarea opiniilor vicedirectorilor spitalelor, șefilor de secții din spitale, privitor la nivelul de instruire a personalului medical pentru acțiuni în situații de urgență; analiza viziunii specialiștilor în domeniu privind modul, eficiența și lacunele în instruirea personalului medical pentru acțiuni în situații de urgență; elaborarea unui set de propuneri și recomandări, privind eficientizarea instruirii personalului medical pentru acțiuni în situații de urgență. Materiale și metode: Tipul de studiu – mixt (cantitativ-calitativ), transversal, descriptiv cu elementele analitice. Studiul cantitativ a fost realizat prin chestionarea a 486 de șefi de secții din spitalele Republicii Moldova. Chestionarul a fost elaborat în interesul cercetării. Studiul calitativ a presupus realizarea a 2 focus-grupuri cu participarea vicedirectorilor medicali și a specialiștilor în instruire. Metodele studiului – analitică, sociologică, statistică, comparativă. Perioada cercetării 01.11.2022-01.03.2023 Rezultatele obținute: Caracteristicile socio-demografice ale participanților la studiul cantitativ sunt prezentate în cele ce urmează. Cei mai mulți (50,6%) au vârsta cuprinsă între 56 și 65 de ani, 37,9% – au între 36-45 de ani, 6,6% – 46-55 ani, 4,9% au între 25 și 35 de ani. Repartizarea după gen: femei – 61,3%, bărbați – 38,7%. Cei mai mulți respondenți (93,4%) activează într-o instituție de nivel raional, în special la profilul terapeutic (85,4%). Rezultatele cercetării au demonstrat, că șefii de secții și vicedirectorii de spitale cunosc ce înseamnă noțiunea de urgență în sănătate publică în 88% din cazuri, 9,5% cunosc parțial, pe când 2,5% nu cunosc. Aceasta denotă că sunt necesare măsuri specifice, țintite către personalul de conducere a spitalelor în această privință. Cunosc cele mai actuale pericole pentru populația Republicii Moldova 94,8% din respondenți, iar 5,2% afirmă că nu cunosc aceste pericole. Semnificativ este și faptul că șefii de secții și vicedirectorii cunosc și au abilități practice suficiente pentru gestionarea situațiilor de urgență, care se pot produce în secția sau spitalul în care activează în proporție de doar 16,2%, în timp ce 48,9% au cunoștințe doar parțiale, fapt ce demonstrează actualitatea problemei. Mai puțin de jumătate (48,9%) cunosc bazele normative în domeniul urgențelor de sănătate publică, cunoștințe incomplete au 31,3%, iar 19,8% declară că nu cunosc. Tipurile de urgențe în sănătate publică nu sunt cunoscute sau sunt cunoscute doar parțial. Respondenții nu cunosc măsurile de pregătire a spitalelor în caz de epidemii și pandemii în 55,8% cazuri, iar triajul medical e cunoscut în 73,7% cazuri. În 53,3% șefii de secții nu cunosc despre planul de intervenție în caz de urgențe de sănătatea publică. În 81,9% nivelul de pregătire, de cunoștințe și abilități practice ale personalului secției se apreciază drept satisfăcător, la nivel de spital indicele e mai mare (83,5%), fapt ce confirmă necesitatea pregătirii personalului. Respondenții au dat preferință metodei de instruire cu prezență fizică (44,9%) și mixtă (23,8%), și au specificat că principala lacună în instruire în domeniul urgențelor de sănătate publică este ne-organizarea și organizarea rară a instruirii în domeniu. Doar 38,5% din respondenți au urmat cursuri de instruire în ultimii 5 ani. Cele mai eficiente metode de instruire în domeniul urgențelor de sănătatea publică sunt considerate cursurile tematice de EMC în 40,7% și simularea situațiilor la locul de muncă – 46,0%. Șefii de secții din spitale și vicedirectorii participanți la studiu au relevat că eficientizarea instruirii în domeniul urgențelor de sănătate publică presupune includerea modulului de urgență în curricula universitară (32,9%), în cadrul EMC (33,7%) și implicarea CUSIM în instruirea medicilor în urgențele de sănătate publică. Concluzii: Urgențele de sănătate publică reprezintă o amenințare pentru viața și sănătatea populației, iar pregătirea sistemului de sănătate în asigurarea unui răspuns prompt la toate nivelurile este esențială. Lipsa motivării personalului medical pentru educația în urgențele medicale reprezintă o problemă importantă. Nivelul cunoștințelor și abilităților personalului medical din spitalele RM în domeniul managementului urgențelor în sănătate publică se apreciează ca mediu, iar în unele domenii drept insuficient. Organizarea rară a instruirilor pentru răspuns la urgențele de sănătate publică este o problemă stringentă. Educația medicală continuă, exercițiile de simulare a urgențelor în sănătate la locul de muncă sunt principalele căi de obținere a cunoștințelor și competențelor de a răspunde în urgențe de sănătate publică. Dezvoltarea strategiilor de instruire cu eficiență înaltă pentru personalul medical implicat în răspunsul la urgențele de sănătate publică sau dezastre sunt necesare. 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/26857 Accesul copiilor cu tulburări de spectru autist la terapia analiza aplicată a comportamentului și logopedie Ungureanu, Inga; Timotin, Alina Scopul: Evaluarea accesului copiilor cu tulburări de spectru autist (TSA) la terapia Analiza Aplicată a Comportamentului (ABA) și logopedie pentru identificarea eventualelor bariere, în vederea elaborării unor recomandări care ar duce la facilitarea accesării acestor servicii. Obiectivele: Identificarea măsurilor și practicilor internaționale privind asigurarea accesului la terapia Analiza Aplicată a Comportamentului (ABA) și logopedie a copiilor cu tulburări de spectru autist (TSA); analiza opiniei medicilor de familie și a managerilor centrelor specializate cu privire la organizarea serviciilor de terapie Analiza Aplicată a Comportamentului și logopedie la copiii cu TSA; evaluarea percepției părinților copiilor cu TSA privind accesul la terapia Analiza Aplicată a Comportamentului și logopedie; elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a accesului copiilor cu TSA la servicii de terapie Analiza Aplicată a Comportamentului și logopedie. Materiale și metode: Tipul studiului: mixt. Componenta cantitativă – studiu descriptiv, prin aplicarea unui chestionar elaborat în interesele studiului. Eșantionul studiului: 343 de medici de familie. Chestionarul a fost elaborat și distribuit fizic proporțional în cinci zone ale Republicii Moldova: nord, sud, centru, municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia. Componenta calitativă a fost realizată prin interviuri în profunzime cu 10 părinți ai copiilor cu tulburări de spectru autist și un manager de centru specializat. Colectarea datelor a fost realizată în perioada ianuarie-martie 2023. Metodele studiului: istorică, statistică, matematică, comparativă și grafică. Rezultate obținute: Conform datelor studiului 98% din medici de familie consideră terapia Analiza Aplicată a Comportamentului și logopedia cele mai eficace metode de tratament/recuperare a copiilor cu TSA. Însă, în urma analizei răspunsurilor respondenților 66% din medici de familie consideră că accesul la aceste servicii este unul limitat în Republica Moldova. Accesul limitat este cauzat de numărul mic de centre specializate cu o amplasare a acestora mai mult în zona centru: 5 centre în municipiul Chișinău și 5 centre în țară (Bălți, Soroca, Călărași, Rezina, Orhei). Printre barierele întîmpinate la nivel de sistem au fost menționate: lipsa centrelor specializate în regiune (88%), lipsa specialiștilor în terapia ABA (88%), liste mari de așteptare (88%), lipsa logopedului în regiune (78%), costuri mari per serviciu (60%). Printre barierele de acces invocate de către părinți se evidențiază: lipsa resurselor financiare (81%), dificultăți legate de transport/deplasare (75%), lipsa timpului din partea părinților (66%), teama de a fi judecat/stigmatizat (37%). Nota medie acordată de medicii de familie pentru accesul la Analiza Aplicată a Comportamentului în regiune a constituit 1,45, iar pentru serviciul de logopedie – 4,97. Circa 62% din respondenți direcționează copiii cu TSA la consultul unui specialist (majoritatea fiind pentru medicul neurolog 65%), și 36% redirecționează către un centru specializat (82% redirecționează la AO ,,SOS Autism’’, 52% la ,,Voinicel’’). Printre barierele financiare de acces menționate de părinții copiilor cu TSA au fost costurile mari per serviciu, o oră de terapie având un preț cuprins între 250 și 350 de lei, iar suma serviciilor depășind 10 mii de lei lunar. Crearea de noi centre specializate pentru copiii cu TSA a fost menționată de 46% din medicii de familie ca fiind foarte necesară. În viziunea managerului de centru specializat intervievat, problema majoră cu care se confruntă copiii cu TSA privind accesul la servicii de terapie Analiza Aplicată a Comportamentului și logopedie de la noi din țară este povara financiară mare și lipsa centrelor specializate, dar și lipsa subvenționării acestor servicii de către stat. Concluzii: În studiu a fost stabilită prezența unor lacune majore în ceea ce privește disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor de terapie Analiza Aplicată a Comportamentului și logopedie a copiilor cu tulburări de spectru autist. Toate acestea pot servi drept temei de inițiere a unor acțiuni orientate spre creșterea disponibilității și facilitării accesului la aceste servicii. În acest sens, recomandabil ar fi oferirea suportului financiar, fizic, informațional și logistic familiilor copiilor cu TSA; conlucrarea dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării pentru elaborarea de programe de instruire și colaborare interuniversitară privind problema abordată; crearea de centre specializate în teritorii, asigurate cu echipe multidisciplinare atât în plan de diagnostic, cât și tratament/reabilitare; direcționarea fondurilor financiare pentru decontarea terapiei ABA prin asigurare medicală, cel puțin 2 ore/zi, conform practicilor internaționale; instruirea de terapeuți ABA acreditați conform standardelor internaționale în cadrul facultăților de psihologie; instruirea de logopezi acreditați capabili de a lucra cu copiii cu TSA; instruirea medicilor de familie privind tulburările cu spectru autist, screening, metode de tratament, cu menționarea modalităților de referire la centre specializate; desfășurarea unor programe de marketing social, care să includă campanii de informare orientate pentru sensibilizarea societății și a reduce stigma ca barieră de acces. 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/26856 Potențial de îmbunătățire și diversificare a surselor de finanțare a sistemului de ocrotire a sănătății Valac, Denis; Ciocanu, Mihai Scopul: Evaluarea particularităților de finanțare a sistemului de sănătate din Republica Moldova, provocările cu care se confruntă sistemul prin prisma finanțării, identificarea potențialului de îmbunătățire și diversificare a surselor de finanțare a sistemului de ocrotire a sănătății, identificarea instrumentelor financiare moderne de acumulare a resurselor financiare pentru perfecționarea procesului de finanțare a sistemului de ocrotire a sănătății în Republica Moldova. Obiective: Analiza cheltuielilor totale pentru ocrotirea sănătății și structura acestora în Republica Moldova; analiza calitativă a potențialului de îmbunătățire și diversificare a surselor de finanțare a sistemului de ocrotire a sănătății; evaluarea opiniei instituțiilor medicale incluse în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală privind contractarea prestatorilor de servicii medicale ca proces al achiziției de servicii medicale; elaborarea recomandărilor privind îmbunătățirea finanțării sistemului de ocrotire a sănătății în Republica Moldova. Materiale și metode: Tipul de studiu – transversal, descriptiv, mixt. Studiul cantitativ a fost efectuat prin chestionarea a 444 de directori ai instituțiilor medicale încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, în perioada noiembrie 2022-februarie 2023. Chestionarul a fost distribuit online. Colectate și validate au fost 363 de chestionare. Metodele studiului – analitică, statistică, comparativă. În partea calitativă au fost realizate 9 interviuri în profunzime, în perioada lunilor decembrie 2022-martie 2023. Metodele studiului: analitică, comparativă. Rezultatele obținute: Din numărul total de participanți în studiul cantitativ (363 persoane), 55% au fost femei și 45% au fost bărbați; vârsta medie a participanților a constituit 55 de ani; după forma organizatorico-juridică a instituției – 82% activează în instituțiile publice de nivel raional, 7% în cele private, câte 5% în cele republicane și municipale, iar 1% în instituțiile departamentale. Au declarat o vechime în specialitate de până la 10 ani 48% dintre respondenți, 23% – vechimea în specialitate cuprinsă între 10 și 20 de ani, iar 29% – mai mare de 20 ani. Opinia cu privire la faptul că criteriile de contractare/metodele de plată aplicate oferă stimulente pentru atingerea rezultatelor în sistemul de sănătate este una împărțită, astfel încât 49% dintre prestatorii de asistență medicală au susținut afirmația, 48% – nu au susținut-o, iar 3% nu știu ce să răspundă. Mai mult de jumătate din respondenți (55%) nu sunt de acord cu procesul prin care CNAM estimează tipul și volumul de servicii ce este achiziționat. În același timp, marea majoritate (86%) dintre prestatorii de servicii medicale au spus că este necesar ca acel proces să fie îmbunătățit. Totodată, mai mult de jumătate din respondenți (58%) nu sunt de acord cu procesul prin care CNAM apreciază/estimează tipul și numărul de servicii medicale din cele supra-executate care vor fi achitate, iar marea majoritate (78%) consideră că este necesar ca acel proces să fie îmbunătățit. Toți participanții la interviu au menționat că formula de calcul a transferurilor de la bugetul de stat către FAOAM pentru categoriile asigurate de către Guvern, neangajate, este una inechitabilă; că se atestă fragmentarea finanțării unice din fondurile AOAM; nivelul cheltuielilor private, inclusiv plățile din buzunar, în cheltuielile totale ale sectorului sănătății este unul semnificativ; că lipsa strategiei de dezvoltare a sectorului sănătății afectează în mod direct nivelul resurselor pentru sectorul sănătății; că dialogul între Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, CNAM, APL, prestatorii de servicii medicale și fondatorii acestora cu privire la prioritățile/reformele strategice/buget/CBTM și alte documente strategice, este unul practic absent; că o parte din resursele financiare acumulate din aplicarea accizului la tutun și alcool (taxa pe viciu) poate servi drept sursă de finanțare a sectorului sănătății; că asigurările facultative trebuie dezvoltate la un nivel superior, prin politici fiscale de stimulare ale Guvernului. Concluzii: Având în vedere nivelul mare al respondenților care consideră că procesul achizițiilor de servicii medicale este unul care necesită îmbunătățiri, este necesară elaborarea criteriilor de contractare/metodele de plată care să ofere stimulente pentru atingerea rezultatelor în sistemul de sănătate. Totodată, sursele de finanțare existente necesită îmbunătățire și diversificare, inclusiv prin aplicarea taxei pe viciu și dezvoltarea asigurărilor facultative. 2024-01-01T00:00:00Z