http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/27114 2026-04-13T19:52:20Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/27175 Particularităţile adenomului pleomorf de glandă parotidă. Date statistice pentru perioada 2017—2022 Vetrila, Cătălina; Chele, Dumitru; Dandara, Mihaela; Cebotari, Mihai; Motelica, Gabriela; Dabija, Ion; Lehtman, Sofia; Mostovei, Andrei; Chele, Nicolae Rezumat. Morbiditatea tumorilor benigne şi maligne este în creştere constantă.Adenomul pleomorf este cea mai frecvent întâlnită tumoră benignă salivară, afectând cu predilecţie glanda parotidă. Caracteristicile anatomice, histopatologice şi clinice ale acestuia, cum ar fi situarea in apropierea nervului facial, pleomorfismul celular, capsula incompletă, evoluţia îndelungată asimptomatică şi complicaţiile ce pot apărea îi conferă particularităţi care trebuie cunoscute înainte de a efectua intervenţia chirurgicală. Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 46 persoane internaţi cu tumori benigne parotide în secţia de Chirurgie OMF a IMSP IMU, în perioada 2017—2022, dintre care 41 pacienţi au fost diagnosticaţi cu adenom pleomorf — 89,13%. Vârsta medie a constituit 47,5 ani, frecvenţa cea mai mare a adenomului fiind la grupa de vârstă de 40-49 ani. Repartiţia în funcţie de sex a determinat o uşoară prevalenţă în favoarea sexului masculin — 53,65% din total, predispunerea afectării preponderent a glandei parotide drepte sau stângi nu a fost determinată. Astfel, datele obţinute confirmă datele din literatura de specialitate, ce clasează adenomul pleomorf ca cea mai frecventă tumoră benignă parotidă, rata de apariţie crescând o dată cu înaintarea în vârstă.; Summary. The morbidity of benign and malignant tumors is constantly increasing. Pleomorphic adenoma is the most common benign salivary tumor, affecting the parotid gland.Its anatomical, histopathological and clinical characteristics, such as its location close to the facial nerve, the cellular pleomorphism, the incomplete capsule, the long asymptomatic evolution and the complications that may occur give it particularities that must be known before performing the surgical intervention. The study was conducted on a sample of 46 people hospitalized with benign parotid tumors in the Department of OMF Surgery of IMSP IMU, in the period 2017—2022, of which 41 patients were diagnosed with pleomorphic adenoma — 89.13%. The average age was 47.5 years, the highest frequency of adenoma being in the age group of 40-49 years. The distribution according to sex determined a slight prevalence in favor of the males — 53.65% of the total, the predisposition to predominantly affect the right or left parotid gland was not determined. Thus, the obtained data confirm the data from the specialized literature, which ranks the pleomorphic adenoma as the most common benign parotid tumor, the occurrence rate increasing with age. 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/27171 Rolul fenotipului gingival în remanierele osoase peri-implantare timpurii Chele, Dumitru; Motelica, Gabriela; Chele, Nicolae; Dabija, Ion; Socolan, Dan; Badea, Florin-Ciprian; Mostovei, Andrei Rezumat. În conformitate cu datele literaturii, conservarea osului osos periimplantar este un proces multi-factorial, iar unul din rolurile cheie revine ofertei cantitative şi calitative ale ţesuturilor moi. La necesitate, cea din urmă poate fi creată prin diverse tehnici de grefare, fie pre-implantar, la momentul inserării implanturilor, sau ulterior. Rămâne actuală determinarea influenţei fenotipului gingival asupra osului periimplantar în perioada de integrare. Scopul studiului constă în evaluarea influenţei mucoasei asupra remanierelor osoase peri-implantare în perioada de vindecare. Studiul s-a axat pe analiza resorbţiei osului periimplantar în jurul a 109 implanturi dentare demontabile inserate într-un timp chirurgical la 64 pacienţi edentaţi în sectoarele posterioare mandibulare (grupul premolar şi molar) care prezentau diferite grosimi ale mucoasei. În urma evaluării corelaţiilor a fost determinat faptul că fenotipul gingival nu are impact asupra resorbţiei osului periimplantar în perioada de vindecare. Reieşind din cele expuse, grefarea gingivală poate fi efectuată atât preimplantar sau în timpul inserării implanturilor, cât şi după o perioadă de la inserarea acestora.; Summary. According to the literature the preservation of peri-implant bone is multi-factorial process and one of the key factor is the quality and quantity of soft tissues. If necessary, it can be created by different grafting procedures before implant placement, during insertion or even after it. It is necessary to appreciate the influence of gingival phenotype upon periimplant bone loss during healing period. The aim of the study was to evaluate the soft tissue influence upon peri-implant bone remodeling during the healing period. The study was performed by analyzing the bone loss around 109 two-piece dental implants installed in one surgical step in 64 patients in posterior sides of the lower jaw (premolar and molar regions) who presented different thickness of the mucosa. After correlation analysis it was determined that the gingival phenotype have no impact on peri-implant bone loss during the healing period. Thus, gingival grafting can be performed before implant placement, during insertion or even after it. 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/27168 Evaluarea integrării implanturilor dentare în urma intervenţiilor de sinus lifting cu perforarea membranei sinusale Dabija, Ion; Mostovei, Andrei; Chele, Dumitru; Motelica, Gabriela; Zugrav, Vasile Rezumat. Până în prezent, procedura de sinus lifting reprezintă una din cele mai frecvente intervenţii pentru crearea ofertei osoase verticale în zonele laterale a maxilei în scopul inserării implanturilor. Deşi intervenţia are o rată înaltă de succes, un şir de complicaţii specifice precum perforarea membranei Schneideriene, lipsa stabilităţii implanturilor sau infectarea grefei ar putea compromite termenele de reabilitare, numărul planificat de intervenţii sau chiar şi rezultatele tratamentului. Scopul acestei lucrări a fost de a evalua integrarea grefei sinusale şi implanturilor dentare în urma procedurii de sinus lifting efectuată simultan cu perforarea intenţionată a membranei sinusale şi înlăturarea corpului străin.; Summary. So far, the sinus lifting procedure is one of the most common interventions to create the vertical bone offer in the posterior areas of the maxilla, to facilitate the insertion of dental implants. Although the intervention has a high success rate, a series of specific complications such as the perforation of the Schneider membrane, the lack of stability of the implants or the infection of the graft could compromise the rehabilitation terms, the planned number of interventions or even the results of the treatment. The purpose of this work was to evaluate the integration of the sinus graft and dental implants following the sinus lifting procedure performed simultaneously with the intentional perforation of the sinus membrane and the removal of the foreign body. 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/27167 Utilizarea concentratelor autologe de sânge pentru regenerarea plăgii post-extracţionale a molarilor 3 inferiori incluşi Malic, Alexandru; Motelica, Gabriela; Chele, Dumitru; Mostovei, Andrei; Chele, Nicolae Rezumat. Extracţia molarilor de minte este cea mai frecventă intervenţie chirurgicală OMF. Ca urmare a acesteia pot apărea complicaţii, chiar şi în cazul respectării tuturor indicaţiilor recomandate de către medic. Scopul De a stabili în baza cercetării prospective caz–control, impactului fibrinei bogate cu trombocite, aplicată în alveola post– extracţională sub formă de coaguli de A–PRF asupra manifestărilor clinice după intervenţia de extracţie dentară a molarilor 3. Materiale şi metode În cercetare au participat 24 pacienţi cu vârsta cuprinsă între 22 şi 46 ani, cu vârsta medie 28,38±7,06. Tuturor li s–au extras molarii de minte incluşi, la arcada inferioară cu gradul de dificultate al extracţiei III după Modified Parant Scale. Aceştia au fost repartizaţi în două loturi a câte 12 pacienţi: test — pacienţi cărora li s–au introdus dopul de fibrină în alveola post–extracţională şi lotul control — pacienţii supuşi tratamentului convenţional. Pacienţii din studiu au fost examinaţi la ziua 1, 3, 7, 10 post–operator, fiind analizate trei variabile — durere, în baza Numerical Pain Rating Scale, edem, după metoda Laskin şi regenerare în baza indicelui Landry. Rezultate şi discuţii Pacienţii din lotul test au prezentat un indice al durerii mai mic, nici unul nu a acuzat durere severă. În lotul control, un pacient a avut durere pronunţată prima zi post–operator. Regenerarea mucoasei orale, clinic a fost mai rapidă şi fără complicaţii, comparativ grupul control, în care 2 pacienţi au prezentat hemoragie post–extracţie la prima zi după intervenţie. Nu au fost observate diferenţe semnificative între grupele cercetate la aspectul clinic al edemului facial. Concluzii Coagulii de fibrină introduşi în alveolă au redus riscul de apariţie a hemoragiei şi au prezentat semne pozitive de regenerare mai rapidă a plăgii post–extracţionale, cu mai puţină durere pentru pacienţii din grupul test, comparativ cu cel control. Pentru a obţine rezultate statistice concludente sunt necesare studii pe loturi mai mari de pacienţi.; Summary. Wisdom teeth extraction is the most common OMF surgical intervention. After the surgery, there might emerge some complications that persist even if all the indications recommended by the doctor were followed. Purpose: To settle, based on a prospective case–control research, the performance of platelet–rich fibrin, introduced as A–PRF into the socket, on clinical development after wisdom teeth removal. Materials and methods: 24 patients aged between 22 and 46 years old, with an mean age of 28,38±7,06, participated in this research. All of them had their impacted lower wisdom teeth extracted, assessed according to the Modified Parent Scale with extraction difficulty index III. The patients were divided into two groups, each with 12 patients: Case — patients who had A–PRF plugs introduced into the socket and Control — patients undergoing conventional treatment. The patients were examined after the surgery on day 1, 3, 7, 10 where three variables were analyzed — pain, based on the Numerical Pain Rating Scale, edema, according to the Laskin method and regeneration with the Landry index. Results and discussion: Patients in the experimental group presented a lower pain index, none of which reported severe pain. In the control group, one patient reported severe pain on the first postoperative day. Regeneration of the oral mucosa clinically was faster and without complications, compared to the control group, in which 2 patients presented post–extraction bleeding on the next day of the surgery. No significant differences were observed between the groups in the clinical appearance of facial edema. Conclusions: Fibrin clots introduced into the socket reduced the risk of post–extractional bleeding with positive signs of faster surgical wound healing, with less pain for patients in the experimental group compared to those in the control group, but studies in larger groups of patients are necessary due to the relatively small number of patients included in this study. 2023-01-01T00:00:00Z