Arta Medica 2026

Risk stratification for chronic kidney disease progression after COVID-19: insights from multivariate modeling

2026-01-01T00:00:00Z

Risk stratification for chronic kidney disease progression after COVID-19: insights from multivariate modeling Răzlog, Tatiana; Russu, Eugeniu; Groppa, Liliana SUMMARY Objectives. Chronic kidney disease and COVID-19 have a bidirectional interaction: on one hand, it increases the risk of severe COVID-19, while SARS-CoV-2 may accelerate renal deterioration in vulnerable patients. We aimed to assess medium-term renal status after COVID-19 and to identify independent unfavorable prognostic factors for chronic kidney disease progression using multivariate regression models. Methods. In a prospective cohort study, 280 pre-dialysis patients (KDIGO stages G1–G5) were evaluated in a tertiary nephrology center. Participants were allocated to two matched groups: post-COVID-19 patients with chronic kidney disease (n=140) and non-COVID control patients with chronic kidney disease (n=140), comparable for age, sex, disease stage, and major comorbidities. Clinical variables, renal and metabolic parameters (including proteinuria, phosphate, and hemoglobin), inflammatory markers, and SF-36 quality-of-life scores were collected at follow-up. Group comparisons, correlation analyses, and multivariate logistic regression were performed. Advanced chronic kidney disease was defined as stage G4–G5 at follow-up. Results. Post-COVID and control groups showed similar renal function at follow-up (mean eGFR ≈35 mL/min/1.73m2; p>0.5), with no significant differences in serum creatinine, urea, or proteinuria prevalence. Inflammatory markers were mildly elevated and comparable between groups, consistent with chronic kidney disease related inflammation. SF-36 scores were broadly similar; post-COVID patients reported lower vitality (fatigue) but slightly better social functioning. Within the post-COVID cohort, multivariate logistic regression identified three independent predictors of advanced chronic kidney disease: proteinuria (adjusted OR 5.0; 95% CI 2.0–12.5; p<0.001), serum phosphate (OR 1.8 per +1 mg/ dL; 95% CI 1.3–2.5; p<0.001), and hemoglobin (OR 1.4 per −1 g/dL; 95% CI 1.1–1.8; p=0.005). Model performance was strong (Hosmer–Lemeshow p=0.45; AUC ≈0.88). Conclusions. COVID-19 history did not uniformly worsen medium-term renal outcomes in chronic kidney disease patients compared with matched non-COVID controls. However, persistent proteinuria, hyperphosphatemia, and anemia independently identified post-COVID patients at higher risk of advanced chronic kidney disease, supporting intensified post-COVID nephrology follow-up focused on these markers.

Recenzie la monografia „Convergența provocărilor globale în țările cu venituri mici și medii. Autori: Alina Ferdohleb, Elena Ciobanu, Cătălina Croitoru, Greta Bălan, Angela Paraschiv

2026-01-01T00:00:00Z

Recenzie la monografia „Convergența provocărilor globale în țările cu venituri mici și medii. Autori: Alina Ferdohleb, Elena Ciobanu, Cătălina Croitoru, Greta Bălan, Angela Paraschiv Rudic, Valeriu

Utilizarea antibioticelor în țările cu venituri medii și mici: caracteristici și tendințe

2026-01-01T00:00:00Z

Utilizarea antibioticelor în țările cu venituri medii și mici: caracteristici și tendințe Macari, Doina; Scutari, Corina; Ferdohleb, Alina; Todiraș, Mihail Rezumat. Introducere. În ultimele decenii, utilizarea antibioticelor în țările cu venituri medii și mici (LMIC) a crescut într-un ritm alarmant, generând îngrijorări semnificative în ceea ce privește rezistența antimicrobiană (AMR). Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), AMR reprezintă o amenințare globală, LMIC fiind cele mai vulnerabile din cauza contextului socio-economic și a infrastructurii de sănătate deficitare. Factori precum accesibilitatea, practicile de prescripție și reglementările existente influențează semnificativ utilizarea antibioticelor în aceste regiuni. Material și metode. Au fost analizate publicațiile științifice în acces deschis din baza de date PubMed și Google Academic din ultimul an, utilizând cuvintele cheie „antibiotice”, „țări cu venituri medii și mici”, „rezistență antimicrobiană”. Rezultate. Datele disponibile indică o creștere de 114% a consumului de antibiotice în LMIC între 2000 și 2015, în comparație cu o tendință globală de 65%. Antibioticele incluse în categoria „Watch” a OMS au avut o creștere de 164% în LMIC, subliniind riscurile asociate utilizării excesive a acestora. Lucrătorii informali din domeniul sănătății, care constituie un segment semnificativ al furnizorilor de servicii medicale în LMIC, au tendința de a prescrie antibiotice fără supravegherea unui specialist. De exemplu, în India, 55% dintre furnizorii de servicii de sănătate sunt informali, iar în Bangladesh, acest procent atinge 96% în mediul rural. Această situație evidențiază necesitatea integrării acestor lucrători în sistemele de sănătate formale. Implementarea reglementărilor stricte în anumite țări, alături de campanii de conștientizare, a condus la o scădere semnificativă a vânzărilor de antibiotice. Utilizarea testelor de diagnostic la punctul de îngrijire (POC) a demonstrat un potențial considerabil în reducerea utilizării inadecvate a antibioticelor. Programele de stewardship antimicrobiană s-au dovedit eficiente în restrângerea consumului inadecvat. Analiza sugerează că intervențiile care combină educația, feedback-ul și reglementările sunt cele mai eficiente. De asemenea, extinderea programelor de vaccinare a demonstrat o corelație directă cu diminuarea utilizării antibioticelor, vaccinurile, cum ar fi cele împotriva Streptococcus pneumoniae, contribuind semnificativ la reducerea cazurilor de infecții care necesită tratament cu antibiotice. Concluzii. Rezultatele acestei analize subliniază complexitatea problemei utilizării excesive a antibioticelor în LMIC și indică necesitatea unor intervenții integrate. O abordare cuprinzătoare care să includă: reglementări stricte, dezvoltarea și implementarea Planurilor Naționale de Acțiune (NAP-uri) care să includă o abordare „One Health”, colaborare cu sectorul privat, creșterea finanțării pentru infrastructură și educația continuă pentru profesioniștii din sănătate, integrarea lucrătorilor informali în sistemele de sănătate, implementarea testelor POC, programelor de vaccinare, toate acestea sunt esențiale pentru a combate AMR și a promova utilizarea rațională a antibioticelor.

Assessment on the removal of pharmaceutical compounds in the Orhei constructed wetland

2026-01-01T00:00:00Z

Assessment on the removal of pharmaceutical compounds in the Orhei constructed wetland Valdes, María Eugenia; Țapu, Livia; Galben, Lucia; Oriol, Sacristán-Soriano; Balcázar, Jose Luis; Omar Lomeli, Carlos; Todiraș, Mihail; Ferdohleb, Alina; Rodríguez-Mozaz, Sara; Borrego Morév, Carles Summary. Introduction. Pharmaceutically active compounds (PhACs), including antibiotics, are emerging pollutants that pose risks for ecosystems and human health. One of the greatest concerns is their effect on the spread of antibiotic resistance, due to their continuous release through wastewater effluents. Constructed wetlands (CW) offer a cost-efficient and eco-friendly solution for the removal of PhACs from wastewaters. However, limited studies have evaluated their efficiency in full-scale systems. This study aimed to assess the removal of 60 PhACs, including 30 antibiotics, through the treatment chain of a vertical flow full-scale CW (VF-CW) treating municipal wastewater. Material and methods. Sampling was conducted in July 2023 in a medium-size system: Orhei CW (20,000 population equivalents, Orhei, Moldova). Water samples were collected at the influent, middle and effluent points and sent refrigerated for analysis to Spain. Following solid phase extraction, a set of 60 PhACs were analyzed by liquid chromatography coupled to tandem mass spectrometry. Results. Macrolides, quinolones, sulfonamides, lincosamide and trimethoprim were the main antibiotic families detected in influent at 20-2035 ng/L range. The average of antibiotics removal in the VF-CW was 93%, with exception of metronidazole, which increased its concentration during treatment. Additionally, 14 PhACs from 5 therapeutic families were detected in influent at 10-1543 ng/L. The stimulant caffeine reached the highest influent concentration at µg/L. Following treatment, removal efficiency was satisfactory (84% average for 12 PhACs). However, some psychiatric drugs (carbamazepine, its metabolite epoxy-carbamazepine and alprazolam) remained at similar or even higher levels at the effluent, presenting negative removals. This behavior has been reported for other systems, both nature-based or conventional treatments. Conclusions. Antibiotics and other 5 PhACs therapeutic families are mostly removed from water following VF-CW treatment, proving the efficiency of this eco-technology as primary and secondary treatment of Orhei municipal wastewater. The negative removal for a few compounds highlights the need to continue developing improvements in this type of technology to achieve better removal of pollutants.