http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/389 2026-04-14T20:19:44Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/5021 Trikaxon în tratamentul otitei medii cronice supurate (studiu clinic) Sandul, Alexandru; Vetricean, Sergiu; Antohi, Andrei; Cernolev, Eduard; Bajureanu, Andrei; Guţuleac, Ludmila Chronic suppurative otitis media (CSOM) involves a perforation in the tympanic membrane and active bacterial infection within the middle ear space for several weeks or more. This disease is much more common in persons with poor Eustachian tube function. Hearing impairment often accompanies this disease. The main cause of CSOM is bacterial infection. This study has as objective the examination of the antibacterial effect of Trikaxon (ceftriaxon) within CSOM complex. Otita medie cronică supurată (OMCS) - reprezintă o inflamaţie cronică, evolutivă, activă a mucoperiostului urechii medii care este caracterizată de prezenţa unei perforaţii a membranei timpanice. Cauza patologiei este infecţia bacteriană, care pătrunde în urechea medie (cel mai frecvent prin tuba auditivă). Acest studiu are ca scop examinarea acţiunii antibacteriene a preparatului Trikaxon în tratamentul complex al OMCS. Clinica Otorinolaringologie, Spitalul Clinic Republican 2012-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/5024 Evaluarea manifestărilor laringiene în boala de reflux gastroesofagian Cabac, Vasile; Scutelnic, Lilia; Istratenco, Ala Gastroesophageal reflux disease can be associated with laryngeal symptoms resulting from abnormal exposure of tissues to acid refluxate. The complications of reflux are chronic cough, chronic or recurrent laryngitis, and might be a risk factor for the development of some laryngeal carcinomas. Laryngopharyngeal reflux certainly interferes with laryngomalacia, vocal cord granulomas and laryngotracheal stenosis. Diagnosis is based on physical examination, medical history, and results of tests. At present, the test of choice for laryngopharyngeal reflux diagnosis is intraluminal esophageal pH monitoring which is necessary when esophageal symptoms of gastroesophageal reflux disease are missing. Treatment for laryngopharyngeal reflux includes changes to the diet and lifestyle, and acid-suppressing therapy. The treatment is difficult because a twice-daily dosing with a proton pump inhibitor is often necessary and should be continued after 4 weeks. Refluxul gastro-esofagian este adesea responsabil de o simptomatologie laringiană în raport cu un reflux gastric acid pe mucoasă. Refluxul acid poate sta la baza unei tuse cornice, unei laringite cronice sau recidivante, şi un factor predispozant a unui cancer de laringe. Acest reflux adesea manifestă o acţiune de agravare a laringomalaciei, nodulilor vocali şi stenozelor laringo-traheale. Diagnosticul se bazează pe examenul clinic, anamneză şi examenele suplimentare. pH-metria esofagiană este examenul principal în diagnosticul unei simptomatologii esofagiene sau extraesofagiene cauzate de refluxul gastroesofagian. Tratamentul este bazat pe recomandaţiile igieno-dietetice şi tratamentul anti-acid. Tratamentul manifestărilor laringiene ale refluxului gastro-esofagian este dificil, deoarece sunt necesare adesea doze duble de inhibitori ai pompei protonice pe o perioadă îndelungată de timp. Catedra Otorinolaringologie USMF ,,N. Testemiţanu” 2012-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/5023 Rinomanometria ca metodă de evaluare a funcţiei respiraţiei nazale la bolnavii cu patologia nasului Gagauz, Alexei; Meleca, Olga; Sandul, Ghenadie acoustic rhinometry. These two methods provide complementary and important objective information concerning the nasal airflow. In general, rhinomanometry provides information about nasal airway flow and resistance, while acoustic rhinometry shows the anatomic crosssectional area, the geometry of the nasal cavity. The theoretical base of rhinometry and data about its practical application by performing a clinical randomized study, which had the purpose to appreciate the efficiency of rhinomanometrical method in comparison to Vlalzell’s method in pacients suffering from surgical pathology of the nose and with obstructed nasal breathing syndrome are set out in this article. Metodele obiective de bază folosite pentru măsurarea permeabilităţii şi rezistenţei nazale sunt rinomanometria şi rinometria acustică. Aceste metode sunt complementare şi redau în mod obiectiv datele despre fluxul aerian nazal. În general, rinomanometria permite a aprecia fluxul aerian nazal şi rezistenţa, pe cînd rinometria acustică – diametrul transversal al cavităţii nazale şi geometria ei. În prezentul articol sunt expuse bazele teoretice ale rinomanometriei şi prezentate datele aplicării ei în practică, prin efectuarea unui studiu clinic randomizat, ce urmăreşte scopul de a aprecia eficacitatea metodei rinomanometriei în comparaţie cu metoda Vlalzell la pacienţii cu patologia chirurgicală a nasului şi sindrom de obstrucţie nazală. Catedra Otorinolaringologie, USMF „Nicolae Testemiţanu” 2012-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/5029 Otomicoza – aspecte contemporane de diagnostic şi tratament (revista literaturii) Cabac, Vasile; Istratenco, Ala; Scutelnic, Lilia; Tihonova, Ludmila; Didencu, Alexandru; Iacubiţchi, Aurelia; Pogorevici, Denis In recent years there is an increase in the prevalence of otomycosis. This is due to the extensive use of antibiotic ear drops. The treatment of otomycosis is difficult and requires a close follow-up. We proposed to present a review of the literature on otomycosis, the main epidemiological, clinico-mycologic features and treatment. Candida albicans and Aspergillus are the most commonly identified organisms. Antifungals from the Azole class seem to be the most effective. În ultimii ani se atestă o creştere a prevalenţei otomicozei. Aceasta se datoreză utilizării largi a antibioticelor, ca picături otice. Tratamentul otomicozei este dificil şi necesită o evidenţă îndelungată. Ne-am propus să prezentăm un reviu al literaturii referitor la otomicoză, principalele aspecte epidemiologice, clinico-micologice şi tratamentul. Candida albicans şi Aspergilius sunt cei mai frecvenţi fungi, implicaţi în otomicoză. Remediile antifungice din clasa azolilor se dovedesc a fi cele mai eficiente. Catedra Otorinolaringologie, USMF „N. Testemiţanu” 2012-01-01T00:00:00Z