http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/424 2026-04-12T20:57:15Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4215 Factorii de risc pentru cronicizarea cefaleei: abuzul medicamentos şi fobia medicamentoasă Jelihovschi, Angela; Odobescu, Stela; Moldovanu, Ion Together with medication overuse drug phobia could play a role in headache chronification. Several factors as age, female gender, obesity, medication overuse, anxiety and depression have been described in the literature as risk factors for headache chronification. The aim of the study was to elucidate the potential risk factors for headache chronification and to analyze the clinical features of medication overuse and phobia in chronic migraine patients. Some clinical features as young age, earlier disease onset, shorter disease duration and higher pain tolerance could help to differentiate chronic migraine patients with drug phobia from chronic migraine with medication overuse. Alături de abuzul medicamentos, fobia medicamentoasă la fel ar putea juca un rol major în cronicizarea cefaleei. Scopul acestui studiu a fost de a elucida potenţialii factori de risc pentru cronicizarea cefaleei, cît şi depistarea şi analiza particularităţilor clinice ale abuzului şi fobiei medicamentoase la pacienţii cu migrenă cronică (MC). Au fost depistaţi o serie de factori potenţiali care ar putea duce la cronicizare printre care: vîrsta, sexul feminin, obezitatea, abuzul medicamentos, anxietatea şi depresia. La fel au fost evidenţiate o serie de particularităţi care ar putea diferenţia pacienţii cu MC cu fobie medicamentoasă de cei cu MC cu abuz medicamentos: vîrsta mai tînără, debut mai precoce, durata mai mică a maladiei şi toleranţa înaltă la durere. Cuvinte- cheie: migrenă cronică, abuz medicamentos, fobie medicamentoasă, toleranţa la durere, factori de risc pentru cronicizarea cefaleelor. Catedra de Neurologie USMF „N. Testemiţanu” Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie din RM 2010-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4219 Monitorizarea video-eeg în epilepsii şi sindroame epileptice Bunduchi, Andrei Aim of the study To detect epileptic activity with appreciation of seizure type and form of epilepsy. Materials and method: 600 consecutive ambulatory and stationary patients with suspicion or diagnosis of epilepsy or epileptic syndromes, age 3 months to 60 years, underwent video-EEG monitoring on a computer system ,,Nicolet One’’ USA, with 48 channels using 23 surface electrodes according to international system “10-20”, with duration 1-12 hours (mean – 4 hours). Results and Discussion: Epileptic activity was detected in 403 cases (67,2%) from 600 patients. In 197 cases (48,9%) it was detected in functional state of wakefulness, while in 206 cases (51,1%) epileptic activity was detected only during sleep. In 152 cases (37,7%) epileptic activity was generalized, while in 251 cases (62,3%) it had regional character. Scopul cercetării: depistarea eficientă a activităţii epileptiforme cu identificarea tipului semiologic de criză epileptică şi a formei de epilepsie. Au fost examinaţi 600 pacienţi consecutivi de ambulatoriu şi staţionar, suspecţi sau care prezentau epilepsii şi sindroame epileptice cu vârsta de la 3 luni la 60 ani. Monitorizarea Video-EEG pe un sistem computerizat ,,Nicolet-One’’ SUA, cu 48 canale cu utilizarea a 23 electrozi de suprafaţă după sistema internaţională ,,10-20’’, cu durata 1-12 ore, în medie constituind 4 ore. Rezultate obţinute: Activitatea epileptiformă s-a depistat în 403 cazuri (67,2%) din 600 pacienţi. În stare funcţională de veghe - în 197 cazuri (48,9%), iar în 206 cazuri (51,1%) activitatea epileptifomă s-a depistat cu exclusivitate în somn. În 152 cazuri (37,7%), activitatea epileptiformă purta caracter generalizat, iar în 251 cazuri (62,3%) – caracter regional. Catedra Neurologie USMF ,,Nicolae Testemiţanu’’ 2010-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4216 Durerea în scleroza multiplă Moldovanu, Ion; Voiticovschi-Iosob, Cristina The prevalence of the algic syndrome in patients with multiple sclerosis (MS) is between 42% and 86% (Svendsen 2004). The populational study, performed in Denmark in 2003 by Archibald et al., has emphasized that pain can influence the quality of life and the daily activities of the patients, their ability to work, their relationship with their partner, their parents and friends. This symptom influences the quality of life, even more than the lesions that cause disabilities. In this article there are exposed current data referring to the presence of pain in patients with MS, and one also exemplifies the case of a patient with MS and algic syndrome. Prevalenţa sindromului algic la pacienţii cu scleroză multiplă (SM) este între 42% şi 86% (Svendsen 2004). Studiul populaţional efectuat în Danemarca, în 2003 de către Archibald et al. a evidenţiat că durerea poate influienţa calitatea vieţii şi activităţile zilnice ale pacienţilor, abilitatea lor de a lucra, relaţiile pacientului cu partenerul, cu părinţii şi amicii. Acest simptom afectează calitatea vieţii, mai mult chiar decât leziunile ce provoacă dizabilităţi. În acest articol sunt expuse date actuale din literatură referitoare la prezenţa durerii la pacienţii cu SM, la fel este ilustrat un caz clinic al unei paciente cu SM şi sindrom algic. USMF "Nicolae Testemiţanu", Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 2010-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4217 Afectarea sistemului nervos periferic in limfoamele maligne, aspecte clinice şi neurofiziologice Gherghelegiu, Evelina Peripheral nervous system involvement due to Hodgkin and non-Hodgkin malignant lymphomas, register significant clinical heterogeneity. Electrophysiological study appreciates the type, severity and extension of nervous system impairment. The objectives of the study are to identify any involvement of peripheral nervous system in malignant lymphomas, to assess the specifics of clinical features, to establish clinical-electrophysiological interrelation and to determine evolution pattern of the developed neuropathies. Implicarea sistemului nervos periferic în limfoamele maligne Hodgkin şi non-Hodgkin, înregistrează o varietate clinică semnificativă. Examenul electrofiziologic apreciază tipul de afectare, severitatea şi extinderea leziunilor de sistem nervos periferic. Scopul studiului constă în depistarea leziunulor periferice de sistem nervos în limfoamele maligne, aprecierea specificului clinic, stabilirea interrelaţiilor clinice şi electrofiziologice şi determinarea paternului evolutiv ale neuropatiilor depistate. Catedra Neurologie USMF “N.Testemiţanu” 2010-01-01T00:00:00Z