REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE

Development of a clinical algorithm for monitoring and prognostic assessment in patients with ckd AFTER COVID-19

Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT

Development of a clinical algorithm for monitoring and prognostic assessment in patients with ckd AFTER COVID-19 Razlog, Tatiana; Russu, Eugeniu; Groppa, Liliana Introduction. Chronic kidney disease and coronavirus disease 2019 represent a high-risk intersection, yet renal follow-up after coronavirus disease 2019 remains insufficiently standardized. We developed and internally validated a risk-stratified clinical algorithm for monitoring and prognostic assessment of patients with chronic kidney disease after coronavirus disease 2019. Materials and methods .This was a prospective cohort study of 280 non-dialysis patients with chronic kidney disease stages G2-G5: 140 post-coronavirus disease 2019 and 140 controls. At 6 to 12 months, we assessed estimated glomerular filtration rate, proteinuria, and inflammatory, metabolic, and hematologic markers. Coronavirus disease 2019 severity and the occurrence of acute kidney injury during infection were recorded. Predictors of advanced chronic kidney disease stages G4-G5 were identified by multivariate logistic regression; algorithm performance was evaluated by calibration and receiver operating characteristic analysis. Results. The decline in renal function was comparable between groups. In post-coronavirus disease 2019 patients, persistent proteinuria, elevated serum phosphate, and low hemoglobin independently predicted advanced chronic kidney disease (odds ratio 5.0, 1.8, 1.4, respectively (p<0.005). The model showed good internal performance (area under the curve approximately 0.88). Conclusions. Coronavirus disease 2019 appears to amplify renal vulnerability. A structured, risk-based algorithm may improve early detection of renal deterioration and support personalized management.; Introducere. Boala cronică de rinichi și infecția COVID-19 reprezintă o situație critică prin suprapunerea factorilor de risc major, cu toate acestea monitorizarea renală post-COVID-19 rămâne insuficient standardizată. În acest context, a fost elaborat și validat intern un algoritm clinic de stratificare a riscului, destinat monitorizării și evaluării prognostice a pacienților cu boală cronică de rinichi în perioada post-COVID-19. Materiale și metode. Studiu prospectiv de cohortă care a inclus 280 de pacienți cu boală cronică de rinichi în stadiile G2-G5, nedializați: 140 pacienți post-COVID-19 și 140 martori. La 6-12 luni s-au evaluat rata estimată de filtrare glomerulară, proteinuria și markerii inflamatori, metabolici și hematologici. Au fost înregistrate severitatea COVID-19 și apariția leziunii renale acute în faza activă a infecției. Predictorii asociați stadiilor avansate de boală cronică de rinichi (G4-G5) au fost identificați prin regresie logistică multivariată; performanța algoritmului a fost evaluată prin calibrare și analiza curbei ROC. Rezultate. Declinul funcției renale a fost comparabil între grupuri. La pacienții post-COVID-19, proteinuria persistentă, nivelul crescut al fosfatului seric și hemoglobina scăzută au reprezentat predictori independenți pentru stadiile avansate de boală cronică de rinichi (OR 5,0; 1,8; 1,4; p<0,005). Modelul a demonstrat o bună validitate internă (aria sub curbă de aproximativ 0,88). Concluzii. Infecția cu COVID-19 acționează predominant ca un factor de amplificare a vulnerabilității renale. Un algoritm structurat, bazat pe stratificarea riscului, poate îmbunătăți detectarea precoce a deteriorării și poate susține managementul personalizat.

Science and the One Health approach: advancing occupational health and prevention

Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT

Science and the One Health approach: advancing occupational health and prevention Felszeghi, Sára

Risk stratification for chronic kidney disease progression after COVID-19: insights from multivariate modeling

Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT

Risk stratification for chronic kidney disease progression after COVID-19: insights from multivariate modeling Răzlog, Tatiana; Russu, Eugeniu; Groppa, Liliana SUMMARY Objectives. Chronic kidney disease and COVID-19 have a bidirectional interaction: on one hand, it increases the risk of severe COVID-19, while SARS-CoV-2 may accelerate renal deterioration in vulnerable patients. We aimed to assess medium-term renal status after COVID-19 and to identify independent unfavorable prognostic factors for chronic kidney disease progression using multivariate regression models. Methods. In a prospective cohort study, 280 pre-dialysis patients (KDIGO stages G1–G5) were evaluated in a tertiary nephrology center. Participants were allocated to two matched groups: post-COVID-19 patients with chronic kidney disease (n=140) and non-COVID control patients with chronic kidney disease (n=140), comparable for age, sex, disease stage, and major comorbidities. Clinical variables, renal and metabolic parameters (including proteinuria, phosphate, and hemoglobin), inflammatory markers, and SF-36 quality-of-life scores were collected at follow-up. Group comparisons, correlation analyses, and multivariate logistic regression were performed. Advanced chronic kidney disease was defined as stage G4–G5 at follow-up. Results. Post-COVID and control groups showed similar renal function at follow-up (mean eGFR ≈35 mL/min/1.73m2; p>0.5), with no significant differences in serum creatinine, urea, or proteinuria prevalence. Inflammatory markers were mildly elevated and comparable between groups, consistent with chronic kidney disease related inflammation. SF-36 scores were broadly similar; post-COVID patients reported lower vitality (fatigue) but slightly better social functioning. Within the post-COVID cohort, multivariate logistic regression identified three independent predictors of advanced chronic kidney disease: proteinuria (adjusted OR 5.0; 95% CI 2.0–12.5; p<0.001), serum phosphate (OR 1.8 per +1 mg/ dL; 95% CI 1.3–2.5; p<0.001), and hemoglobin (OR 1.4 per −1 g/dL; 95% CI 1.1–1.8; p=0.005). Model performance was strong (Hosmer–Lemeshow p=0.45; AUC ≈0.88). Conclusions. COVID-19 history did not uniformly worsen medium-term renal outcomes in chronic kidney disease patients compared with matched non-COVID controls. However, persistent proteinuria, hyperphosphatemia, and anemia independently identified post-COVID patients at higher risk of advanced chronic kidney disease, supporting intensified post-COVID nephrology follow-up focused on these markers.

Remodelarea comportamentului alimentar ca strategie integrativă în controlul obezității și al ficatului steatozic asociat disfuncției metabolice

Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT

Remodelarea comportamentului alimentar ca strategie integrativă în controlul obezității și al ficatului steatozic asociat disfuncției metabolice Vengher, Inna; Lupașco, Iulianna; Berezovscaia, Elena; Golovatiuc, Ludmila; Taran, Natalia; Banari, Ion Rezumat Articolul analizează devierile comportamentului alimentar asociate obezității și impactul acestora asupra sănătății, inclusiv în sindromul metabolic și ficatul steatozic. Scopul publicației este de a sintetiza datele științifice privind influența comportamentului alimentar și strategiile de intervenție comportamentală în corectarea greutății corporale. Au fost analizate 33 de publicații din baze de date relevante. Studiile arată că dieta mediteraneană este cea mai recomandată pentru aceste afecțiuni, însă schimbarea comportamentală este adesea dificilă și necesită suport psihologic. Intervențiile cognitiv-comportamentale s-au dovedit eficiente, concentrându-se pe motivație, autoreglare, restricționare conștientizată și alternative sănătoase care să înlocuiască alimentația. Concluzia subliniază necesitatea integrării medicinii, psihologiei/ psihoterapiei și nutriției pentru o abordare eficientă a obezității și afecțiunilor metabolice asociate.; Summary The article analyzes the deviations of eating behavior associated with obesity and their impact on health, including on metabolic syndrome and hepatic steatosis. The aim is to synthesize scientific data on the influence of eating behavior and behavioral intervention strategies in correcting body weight. 33 publications from relevant databases were anayzed. Studies show that the Mediterranean diet is the most recommended for these conditions, but behavioral change is often difficult and requires psychological support. Cognitive-behavioral interventions have proven effective, focusing on motivation, self-regulation, conscious restriction and healthy alternatives to replace food. The conclusion emphasizes the need to integrate medicine, psychology/ psychotherapy and nutrition for an effective approach to obesity and metabolic associated conditions.; Резюме В статье анализируются отклонения пищевого поведения, связанные с ожирением, и их влияние на здоровье, в том числе при метаболическом синдроме и стеатозе печени. Цельюявляется синтез научных данных о влиянии пищевого поведения и стратегий поведенческого вмешательства на коррекцию массы тела. Было проанализировано 33 публикаций из соответствующих баз данных. Результаты исследования показывают, что средиземноморская диета является наиболее рекомендуемой при таких состояниях, но изменение поведения часто бывает сложным и требует психологической поддержки. Когнитивно-поведенческие вмешательства доказали свою эффективность, сосредоточившись на мотивации, саморегуляции, осознанном ограничении и здоровых альтернативах еде. В заключении подчеркивается необходимость интеграции медицины, психологии/ психотерапии и нутрициологии для эффективного подхода к ожирению и связанным с ним метаболическими состояниями.