REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE

Antioxidanții – relevanța pentru aplicații terapeutice

Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT

Antioxidanții – relevanța pentru aplicații terapeutice Cojocaru, Olga; Guranda, Diana INTRODUCERE. Antioxidanții sunt produși care se evidențiază tot mai mult ca agenți profilactici și terapeutici în terapia complementară a diverselor afecțiuni, care previn daunele provocate de radicalii liberi, sau speciile reactive de oxigen. Numeroase boli precum cancerul, diabetul, bolile cardiovasculare, bolile autoimune, tulburările neurodegenerative și îmbătrânirea sunt cauzate de radicalii liberi. De-a lungul timpului, plantele medicinale precum: albăstrelele (Centaurea cyanus), lămâia (Citrus limon), fasolea (Phaseolus vulgaris), porumbul (Zea mays), au constituit sursa principală de antioxidanți, contribuind la protecția împotriva stresului oxidativ celular. SCOPUL STUDIULUI. Sintetizarea datelor despre mecanismele de acțiune a antioxidanților și rolul lor în menținerea homeostaziei redox în organism. MATERIAL ȘI METODE. Studiul bibliografic cu utilizarea bazelor de date științifice precum: PubMed, Scopus, Google Scholar. REZULTATE. Studiile științifice evidențiază interacțiunea sinergică dintre antioxidanții endogeni și exogeni în menținerea echilibrului oxidativ. Astfel, dozele excesive de vitamina C (> 3000 mg/zi) pot favoriza formarea calculilor renali, iar interacțiunea acesteia cu acid duce la excreția excesivă de acid uric (endogen) și la eroziunea smalțului dentar. Supradozajul cu vitamina A (<3200 mg per kg), poate cauza oboseală, dureri la nivelul sânilor, tulburări tiroidiene și digestive. Excesul de β-caroten a fost asociat cu incidența crescută a accidentelor vasculare cerebrale și a cancerului pulmonar la fumători. Studiile confirmă, că exercițiile fizice intense determină producerea radicalilor liberi, iar suplimentarea cu antioxidanți poate reduce leziunile musculare. S-a constatat faptul că plantele au fost înzestrate cu capacitatea de a sintetiza antioxidanții non-enzimatici în condiții de stres, printre care vitamina C (ajută la regenerarea pigmenților antioxidanți, carotenoizilor), vitamina E (scut contra peroxidării lipidice), acizii fenolici și taninurile, care au fost identificați in vitro ca agenți eliminatori ai radicalilor liberi,agenți reducători și chelatori de metale. Astfel, vitaminele E și C, seleniul și coenzima Q10, s-au dovedit a fi principalii antioxidanți cu rol de protecție. CONCLUZII. Din punct de vedere științific, antioxidanții au devenit importanți datorită beneficiilor sale antiinflamatoare și anti-îmbătrânire. Datorită investigațiilor in vitro și in vivo, rolul enzimelor antioxidante este mare, fapt ce a dus la rezultate pozitive în utilizarea acestora în farmacologie, medicină și cosmetică. În present, utilizarea antioxidanților prin aport alimentar natural, precum și sub formă de suplimentele, ca o sursă pentru prevenirea diferitor boli, ocupă un rol important în domeniul sănătății. Plantele medicinale și alimentația bogată în antioxidanți constituie o sursă cu potențial terapeutic crescut, care au fost valorificate atât în fitoterapie, cât și în industria farmaceutică.

Aplicații biotehologice în producerea compușilor bioactivi de natură fenolică pentru uz cosmetic

Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT

Aplicații biotehologice în producerea compușilor bioactivi de natură fenolică pentru uz cosmetic Ciobanu, Cristina; Calalb, Tatiana INTRODUCERE. Biotehnologia prezintă strategii promițătoare pentru producerea de compușilor bioactivi de natură fenolică pentru uz cosmetic la scară largă prin valorificarea microorganismelor și plantelor pentru biosinteză. Prin inginerie genetică, organismele microgiene, fungi și alge sunt modificate pentru a exprima gene derivate din plante necesare pentru sinteza substanțelor de interes. Aceaste tehnologii permit o producție eficientă, scalabilă și controlată, oferind o alternativă practică la extracția tradițională din surse naturale de plante. SCOPUL STUDIULUI. Studiul aplicațiilor biotehologice în producerea compușilor bioactivi de natură fenolică pentru uz cosmetic. MATERIAL ȘI METODE. A fost efectuată cercetarea sistematică a literaturii de specialitate utilizând bazele de date electronice precum Scopus, PubMed și Google Scholar. REZULTATE. În ultimii ani, oamenii de știință au făcut progrese semnificative în dezvoltarea de microorganisme modificate genetic, capabile să producă curcumină, rosveratol, quercetină, acid ferulic, acid kojic, carotenoide, ca substrat de retinol, ș.a. Esențial pentru acest progres biotehnologic este ingineria căilor metabolice, în care cercetătorii introduc și ajustează o serie de gene responsabile de biosinteza substanțelor bioactive de natură fenolică (SBF). Aceste gene provin adesea dintr-o combinație de plante, bacterii și ciuperci și includ enzime cruciale precum dicetidCoA sintaza (DCS). Prin optimizarea atentă a acestor căi genetice, oamenii de știință pot îmbunătăți fluxul metabolic către producția de SBF. Se depun eforturi continue pentru a îmbunătăți atât tulpinile microbiene modificate genetic, cât și condițiile de fermentație în care acestea operează. Scopul este de a maximiza producția, menținând în același timp eficiența și consecvența. Unul dintre principalele avantaje ale utilizării microorganismelor în acest context este scalabilitatea; microbii (Escherichia coli, Saccharomyces cerevisiae, Corynebacterium glutamicum, Streptococcus zooepidemicus, Bacillus subtilis, Pichia pastoris, ș.a.) pot fi cultivați în bioreactoare mari, permițând producția la scară industrială. În plus, utilizarea substraturilor ieftine, cum ar fi glucoza, contribuie la rentabilitatea procesului. Dincolo de aspectele economice, producția biotehnologică de SBF oferă beneficii de sustenabilitate prin reducerea dependenței de cultivarea intensivă a plantelor medicinale pe terenuri. De asemenea, permite un control mai mare asupra procesului de fabricație, ceea ce poate duce la o puritate mai mare a produsului și la randamente mai consistente. CONCLUZII. Aplicațiile biotehnologice reduc dependența de materiale derivate din plante și susțin inițiativele de chimie verde prin minimizarea deșeurilor și utilizării resurselor, șideschid calea către formulări inovatoare adaptate pentru a susține sănătatea pielii, echilibrul microbiomului și soluții personalizate de înfrumusețare. Susținut financiar de Proiectul: Dezvoltarea de noi produse farmaceutice din materie primă locală (Nr. 080301), Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”

Considerații privind utilizarea rațională a produselor fitoterapeutice la copii

Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT

Considerații privind utilizarea rațională a produselor fitoterapeutice la copii Ciobanu, Cristina; Cojocaru-Toma, Maria; Guranda, Diana INTRODUCERE. Fitoterapia este indicată pentru prevenirea și tratamentul diverselor afecțiuni acute și cronice la copii, ca o alternativă naturală la medicamentele de sinteză. Dat fiind faptul că în timpul creșterii, organismul copilului suferă modificări funcționale ale organelor și sistemelor (absorbție gastrointestinală mai lentă și mai semnificativă, filtrare glomerulară redusă în primele luni de viață, etc.) care determină modificări progresive atât în răspunsul țesuturilor la stimularea farmacologică, cât și în cinetică, este necesară ajustarea corectă a dozelor. SCOPUL STUDIULUI. Studiul bibliografic la tema utilizarea rațională a fitopreparatelor la copii, cu identificarea recomandărilor de stabilire a dozelor optime. MATERIAL ȘI METODE. Ca materiale primare în această cercetare au servit baze de date electronice de specialitate precum PubMed, Google Scholar și Scopus cu cercetarea analiticodescriptivă a articolelor, publicațiilor periodice și ghidurilor. REZULTATE. Datele bibliografice analizate, în baza cuvintelor cheie, a identificat faptul că fitopediatria are o lungă istorie în utilizarea plantelor medicinale, iar remediile naturiste acționează într-un mod armonios și non-agresiv. Comitetul pentru produse medicamentoase din plante (eng. HMPC) a Agenției Europene pentru Medicamente recomandă utilizarea plantelor medicinale la copii, cu acțiune antiinflamatoare (eucalipt, urzică), antipieretică (salcie, soc), coleretică și colagogă (agrimonia, anghinare, cicoare), antiseptică (cimbru, echinacee), emolientă (aloe vera, tei, in), analgezică (pelin, rozmarin, mușețel), antiflatulentă (mărar, foenicul), antitusivă (nalbă-mare, cimbișor, pătlagină, iederă). În fito-pediatrie dozarea se efectuează folosind vârsta ca unitate de referință sau greutatea (doză/kg/zi), utilizând regula lui Young: (vârsta copilului /vârsta copilului + 12 ani)) x doza pentru adulți; regula lui Fried, pentru sugari până la vârsta de 2 ani: vârsta (luni) / 150 x doza pentru adulți; regula lui Clark: greutatea (kg) împărțită la 150 x doza pentru adulți. Deci, dacă doza pentru adulți a unei tincturi este de 10 picături, iar copilul cântărește 30 kg, calculul prevede: (30 /150) x 10 = 2 picături. Astfel, remediile naturiste se vor prescrie copilului individual, în funcție de indicații, evaluând posibilitățile medicinei bazate pe dovezi și ținând cont de posibila intoleranță la compușii chimici bioactivi din produsele vegetale. Este necesar să se țină cont de etiologia și evoluția afecțiunii. Se recomandă utilizarea unui produs medicinal sau a speciilor medicinale, cu o componență de până la 2-3 produse, ulterior trecând la o compoziție mai complexă. În practica pediatrică, utilizarea tincturilor și a extractelor hidroalcoolice este contraindicatã pentru copiii cu vârsta de până la 1 an și interzisă utilizarea produselor medicinale puternic active, precum și a celor care în doze mari pot provoca efecte toxice copiilor până la 14 ani. CONCLUZII. Medicii și farmaciștii trebuie să se informeze perpetuu cu privire la dozaj, astfel încât să poată consilia în mod optim părinții în privința utilizării raționale a produselor fitoterapeutice la copii. Susținut financiar de Proiectul cu cifrul 25.80012.8007.06TC, a Agenției Naționale de Dezvoltare și Cercetare, Republica Moldova.

Consilierea vârstnicilor cu obezitate privind utilizarea suplimentelor alimentare

Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT

Consilierea vârstnicilor cu obezitate privind utilizarea suplimentelor alimentare Șchiopu, Tatiana; Garizan, Nina; Sîbii, Lucia; Buliga, Valentina; Adauji, Stela INTRODUCERE. Obezitatea este definită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca fiind „acumularea anormală sau excesivă de grăsime care prezintă un risc pentru sănătate”. Numărul persoanelor ce suferă de obezitate este în continuă creștere, iar consecințele acesteia se extind asupra mai multor aspecte ale sănătății, în special în rândul populației vârstnice, unde riscurile asociate cu greutatea corporală crescută sunt amplificate de comorbidități frecvente. Farmaciile comunitare oferă servicii farmaceutice avansate de măsurare a greutății și determinarea indicelui de masă corporală (IMC), oferind informații despre diete sănătoase, exerciții fizice adaptate vârstei și recomandări de produse naturiste pentru tratamentul și prevenirea obezității. SCOPUL STUDIULUI. Analiza sortimentului de suplimente alimentare disponibile pe piața farmaceutică din Republica Moldova, cu scopul identificării și selectării celor potrivite pentru tratamentul și prevenirea obezității la persoanele în etate. MATERIAL ȘI METODE. Studiul se bazează pe analiza ghidurilor și publicațiilor de specialitate relevante pentru tema obezității, precum și pe Lista suplimentelor alimentare înregistrate în Republica Moldova (actualizată la data de 07.05.2025). REZULTATE. Din numărul total de suplimente alimentare – 3832, în urma evaluării compoziției suplimentelor și a mecanismului lor de acțiune, au fost identificate și selectate 241 de produse (6,29% din numărul total). Aceste produse naturiste sunt recunoscute pentru rolul lor potențial în reglarea metabolismului, susținerea pierderii în greutate, controlul apetitului sau echilibrarea digestiei. Printre principalele mecanisme de acțiune se includ: reglarea metabolismului lipidic și glucidic (L-carnitină, coenzima Q10, acid alfa-lipoic, CLA, crom, extracte din ceai verde, guarana, garcinia, forskolina); reducerea apetitului și stimularea sațietății (fibre alimentare – glucomanan, psyllium, inulină, celuloză microcristalină, oțet de mere, spirulină, chlorella); detoxifierea hepatică și drenajul limfatic (armurariu, anghinare, aloe vera, triphala, produse drenante) și susținerea digestiei și tranzitului intestinal (enzime digestive ca assimilator, digenzym, digex, laxative naturale – senna, cascara sagrada, ciocolax, produse tip „detox”). Ulterior, aceste produse au fost evaluate cu accent pe siguranța și eficiența utilizării în cazul populației geriatrice, ținând cont de tolerabilitatea ingredientelor la vârstnici, posibilele interacțiuni medicamentoase și adaptabilitatea la comorbidități frecvent întâlnite la această categorie. CONCLUZII. Rezultatele obținute au constituit drept o bază utilă pentru elaborarea unor recomandări adaptate segmentului geriatric și pentru ghidarea farmaciștilor în consilierea nutrițională a acestei categorii de pacienți.