<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" version="2.0">
<channel>
<title>Buletin de Perinatologie Nr. 4(80) 2018</title>
<link>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/16698</link>
<description/>
<pubDate>Fri, 10 Apr 2026 14:22:14 GMT</pubDate>
<dc:date>2026-04-10T14:22:14Z</dc:date>
<item>
<title>Buletin de perinatologie. 2018, Nr. 4(80)</title>
<link>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/17740</link>
<description>Buletin de perinatologie. 2018, Nr. 4(80)
Revistă științifico–practică. Fondată în anul 1998.
Fondatori: Institutul Mamei și Copilului, Societatea de Pediatrie din Republica Moldova
</description>
<pubDate>Mon, 01 Jan 2018 00:00:00 GMT</pubDate>
<guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/17740</guid>
<dc:date>2018-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</item>
<item>
<title>Factori de prognostic în morbiditatea şi mortalitatea cardiovasculară</title>
<link>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/17064</link>
<description>Factori de prognostic în morbiditatea şi mortalitatea cardiovasculară
Pîrţu, Lucia; Palii, Ina; Revenco, Ninel; Steclari, Tatiana
Introducere: Monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale (MAATA) în raport cu tensiunea arterială (TA) de ofi ciu are o informativitate superioară în estimarea morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare. Copiii cu un patern nocturn de tip „non-dipper”, variabilitate circadiană înaltă a TA şi o viteză de creştere a TA peste limitele normei în orele matinale mai frecvent au afectarea organelor-ţintă şi un prognostic negativ în ceea ce priveşte evenimentele cardiovasculare ulterior în viaţă.&#13;
Material şi metode: În studiu au fost incluşi 80 copii cu hipertensiune arterială esenţială (lotul de bază) şi 31 copii normotensivi (lotul de control), cu vârstă cuprinsă între 10-18 ani. Monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale a fost efectuată utilizând aparatul DIASYSOFT, versiunea 4.6.4. Rezultate: Valorile medii ale tensiunii arteriale conform MAATA au constituit: TAS 133,01±0,68 – lotul de bază; 106±5,07 – lotul de control şi TAD 74,3±0,77 – lotul de bază; 67,7±1,24 – lotul de control, p&lt;0,001. Analiza profilului&#13;
diurn al pacienţilor incluşi în studiu a evidenţiat următoarele rezultate: la pacienţii lotului de bază profi lul diurn de tip „nondipper” al TAS s-a atestat la 51 (63,7%) de pacienţi versus 5 (16,1%) copii din lotul de control (p&lt;0,01); profilul diurn de tip „non-dipper” al TAD s-a depistat la 34 (42,5%) de subiecţi din lotul de bază şi la 3 (9,7%) din lotul de control (p&lt;0,01). Profilul diurn de tip „dipper” (norma) al TAS şi TAD a fost constatat mai frecvent la copiii lotului de control (TAS n=26; 83,9% şi TAD n=27; 87,1%) versus copiii lotului de bază (TAS n=24; 30% şi TAD n=22; 27,5%) cu veridicitate statistică, p&lt;0,01. Profilul diurn de tip „night-picker” al TAS şi TAD a fost semnalat doar la pacienţii lotului de bază, iar profilul de tip „over-dipper” al TAS s-a înregistrat şi la 1 (3,2%) copil din lotul de control. Variabilitate înaltă a TA s-a depistat mai frecvent la pacienţii lotului de bază (TAS 24 de ore n=57; 45,6%; TAD 24 de ore n=27; 21,5%). La pacienţii lotului de bază TAS în 12,1% din cazuri şi TAD în 5,05% din cazuri au marcat creşteri peste limitele normei în orele matinale, totodată la ei fiind înregistrată şi o viteză de creştere a TA peste 10 mm Hg/oră (83% versus 9,2%; p&lt;0,01).&#13;
Concluzii: Copiii hipertensivi s-au dovedit a fi posesori ai unei variabilităţi înalte de TA, cu profiluri diurne de tip patologic precum şi cu presiune pulsatilă crescută, totodată la ei înregistrându-se o creştere cu o viteză rapidă a cifrelor TA, ceea ce se asociază cu un risc crescut al evenimentelor cardiovasculare sau de moarte subită ulterior în viaţă.; Introduction: Ambulatory Blood Pressure Monitoring (ABPM) has importance in the estimation of cardiovascular morbidity and mortality. Children with a “non-dipper” nocturnal pattern, high circadian variability of blood pressure (BP), and rate of increase of BP over the norms in the morning hours more frequently affected the target organs and have a negative prognosis for cardiovascular events in life.&#13;
Material and methods: In the study were included 80 children with essential hypertension (baseline) and 31 normotensive children (control group), aged 10-18 years. Ambulatory Blood Pressure Monitoring was performed using the DIASYSOFT 4.6.4 device.&#13;
Results: The mean values of systolic blood pressure (SBP) and diastolic blood pressure (DBP) according to ABPM were SBP 133,01±0,68 – baseline; 106±5,07 - a control group and DBP 74,3±0,77 – baseline; 67,7±1,24 – the control group, p&lt;0,001. Analysis of the diurnal profile of the patients enrolled in the study revealed the following results: in the&#13;
baseline patients, the SBP “non-dipper” diurnal profile was attested in 51 (63,7%) patients versus 5 (16,1%) children of the control group (p &lt;0,01); DBP’s non-dipper diurnal profile was found in 34 (42,5%) subjects in the baseline group and in 3 (9,7%) of the control group (p &lt;0,01). The SBP and DBP diurnal (norm) profile of SBP and DBP was found&#13;
more frequently in the control group children (SBP n=26; 83,9% and DBP n=27; 87,1%) versus the children of the baseline group (SBP n=24; 30% and DBP n=22; 27,5%) with statistical veracity, p &lt;0,01. The “night-picker” diurnal profile of SBP and DBP was only reported in patients in the baseline group, and the over-dipper profile of SBP was also&#13;
recorded in 1 (3,2%) child in the control group. High variability of BP was found more frequently in patients in the baseline group (SBP 24 hours n=57; 45,6%, DBP 24 hours n=27; 21,5%). In the base group, the SBP in 12,1% of cases and DBP in 5,05% of cases was observed to increase above norms in the morning hours, with the rate of increase of BP above 10 mm Hg/hour (83% versus 9.2%, p &lt;0.01).&#13;
Conclusions: Hypertensive children with high BP variability, the pathological diurnal profile associated with a rapid increase in the rate of BP was characterized by a high risk of cardiovascular events or sudden death in life.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Departamentul Pediatrie, IMSP Institutul Mamei şi Copilului
</description>
<pubDate>Mon, 01 Jan 2018 00:00:00 GMT</pubDate>
<guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/17064</guid>
<dc:date>2018-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</item>
<item>
<title>Coarctaţia de aortă - concepte moderne de abordare şi tratament</title>
<link>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/17062</link>
<description>Coarctaţia de aortă - concepte moderne de abordare şi tratament
Popovici, Ion; Liuba, Petru; Palii, Ina
Introducere. Coarctaţia de aortă (CoA) poate fi diagnosticată la orice vârstă, dar în multe cazuri, pacienţii pot fi absolut asimptomatici până la vârsta pubertară. În alte cazuri nou-născuţii pot prezenta insufi cienţă cardiacă severă, acidoză sau şoc cardiogen după închiderea ductului arterial.&#13;
Scopul. Studierea efi cacităţii utilizării stent-graftului dedicat de tip „BeGraft Bentley” în abordarea endovasculară a coarctaţiei de aortă la copii.&#13;
Material şi metode. Pentru realizarea scopului studiului au fost analizate rezultatele implementării graft-stentului „BeGraft aortic Bentley”.&#13;
Rezultate. În studiu au fost incluse şi rezolvate prin stentare 8 cazuri de CoA la pacienţi cu vârsta între 6 şi 32 ani; 5 pacienţi au fost de sex masculin, 3 – de sex feminin. Din 4 cazuri de valvulopatii asociate – 2 au fost cu PVM, 1 - stenoza VAo, 1 – bicuspidia Ao. MCC asociate: 2 pacienţi prezentau Canal arterial patent (CAP), 1 – Defect de sept&#13;
atrial. Cauza de bază pentru care pacienţii au fost supuşi intervenţiei endovasculre - CoAo ( în toate 8 cazuri), 3 pacienţi au avut insuficienţă cardiacă. Hipertensiune arterială, care de-facto se dezvoltă la toţi paienţii, a fost prezentă în toate 8 cazuri, iar claudicaţia – s-a manifestat la 7 pacienţi. Complicaţiile poststentare, cel mai frecventă fi ind recoarctaţia, au&#13;
lipsit la toţi, iar pseudoanevrismul s-a manifestat în 1 caz.&#13;
Concluzii. 1. Abordarea endovasculară a CoAo este în prezent metoda de elecţie pentru tratamentul acesteia graţie ratei scăzute de complicaţii, timpului de spitalizare redus, inofensivităţii relative.&#13;
2. Stenturile aortice tip Bentley par a fi foarte promiţătoare, fiind uşor ajustabile, având o siguranţă şi protecţie maximă comparativ cu generaţiile mai vechi sau cu metoda clasică – prin dilatare cu balon.&#13;
3. Avantajul mare al graft-stenturilor Bentley este posibilitatea tratamentului simultan al CoAo şi CAP.; Introduction. Coarctation of the aorta (CoAo) can be diagnosed at any age, but oftentimes, patients may be asymptomatic until pubescence. In other cases, newborns may undergo severe heart failure, acidosis, or cardiogenic shock after closing the arterial duct.&#13;
The aim. Studying of the efficacy of „BeGraft Bentley” type stent-graft utilization in the endovascular approach of the CoAo.&#13;
Materials and methods. Retrospective analysis of the „BeGraft aortic Bentley” stent-graft implantation results.&#13;
Results. Totally 8 cases of CoA were included and solved in patients aged between 6 and 32 in the study; 5 patients were male, 3 - female. Of 4 cases of the associated valvular disease - 2 were presented with MVP, 1 - VAo stenosis, 1 - Ao bicuspids. The associated CHD: 2 patients were presented Patent Arterial Duct (PAD), 1 of them - Atrial septal&#13;
defect. The baseline reason for patients undergoing endovascular intervention - CoAo (in all 8 cases), was associated with heart failure in 3 patients. Hypertension, which de facto develops in all patients, proved to be in all 8 cases, and claudication - manifested in 7 patients. The postoperative complications: the re-coarctation was absent in all patients,&#13;
and the pseudoaneurysm manifested in one case.&#13;
Conclusions. 1. The endovascular approach of CoAo is currently the method of choice for its treatment due to the low rate of complications, reduced hospitalization time, relative inoffensiveness.&#13;
2. Bentley type aortic stents appear to be very hopeful, being easily adjustable, with maximum safety and protection compared to elder generations or the classic method - by balloon expansion.&#13;
3. The great advantage of Bentley graft stents is the possibility of simultaneous treatment of CoAo and PAD.
Spitalul Polivalent Novamed, Departamentul Cardiologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Departamentul Pediatrie, IMSP Institutul Mamei şi Copilului
</description>
<pubDate>Mon, 01 Jan 2018 00:00:00 GMT</pubDate>
<guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/17062</guid>
<dc:date>2018-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</item>
<item>
<title>Hipostatura în patologia pediatrică</title>
<link>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/17033</link>
<description>Hipostatura în patologia pediatrică
Oltean, Carmen; Cosmescu, Adriana
Talia mică constituie o motivaţie relativ frecventă de adresabilitate la medic. De cele mai multe ori ea reprezintă doar o variaţie de la fiziologia normală mai curând decât o consecinţă a unei patologii reale. Dezvoltarea staturo-ponderală este condiţionată de factori genetici (“zestrea genetica”), factori de mediu şi psiho-sociali şi starea de sănătate&#13;
a persoanei respective. Hipostatura reprezinta talia sub 2 deviaţii standard (sau sub percentila 3) comparativ cu media taliei pentru vârstă şi sex la persoane aparţinând aceluiaşi grup etnic şi rasial. Deficitul de creştere defineşte o rată de creştere inferioara velocitătii (vitezei) medii de crestere pentru vârstă şi sex. Dwarfism-ul, termen în general evitat, se referă la o hipostatura extremă (adultul cu talia sub 147 cm). Cauzele hipostaturii pot fi grupate în 3 categorii nonendocrine (intrauterine, psiho-sociale sau boli cronice: pulmonare, digestive, renale, cardiace, reumatice, neoplazice, genetice, displazii scheletale), endocrine (deficit/rezistenţă periferica la GH, hipotiroidism, sindrom Cushing, tulburări ale glandei paratiroide si vitaminei D) sau variante normale de hipostatura (familial, constituţional, idiopatic). Investigarea unui copil cu hipostatura presupune o anamneza completa (date legate de perioada perinatală, ancheta familială, consanguinitate, alimentaţie, condiţii psiho-sociale, boli preexistente), examen clinic amănunţit (indici antropometrici, velocitatea de creştere a taliei şi greutăţii, dezvoltare somatică si neuro-psihică, eventuale dismorfii), investigaţii paraclinice (biologice, hormonale, radiologice, genetice sau specifi ce pentru decelarea unor boli cronice). Hipostatura idiopatică reprezintă un diagnostic de excludere (după infirmarea cauzelor organice şi psiho-sociale). În concluzie, diagnosticul precoce şi corect al hipostaturii permite instituirea unui tratament precoce şi adecvat, cu eficienţă terapeutică maximă.; Short stature is a motivation relatively frequent for addressability to the pediatrician. In most patients, it is just a variation of&#13;
normal physiology rather than a true pathology. Stature-ponderal development is conditioned by genetic factors (heredity),&#13;
environmental factors, psycho-social factors, and health status. Short stature is defined as absolute height below – 2 SDS (&lt;&#13;
percentile 3) for age, sex of people belonging to the same ethnic and racial group. Growth failure represents a growth rate&#13;
below-average growth velocity for age and sex. Dwarfism, a term often avoided, refers to extreme short stature (height under&#13;
147 cm in adult). Etiology of short stature can be grouped into 3 categories: non-endocrine (intrauterine causes, psychosocial&#13;
causes or chronic diseases: pulmonary, digestive, renal, cardiac, neoplastic, rheumatic, genetic diseases or skeletal&#13;
dysplasia ), endocrine (deficiency or peripheral resistance for GH, hypothyroidism, Cushing syndrome, disorders of the&#13;
parathyroid gland or D vitamin) or normal variations of hypostature (family, constitutional, idiopathic). A logical process of assessment is required for a child with short stature including a complete anamnesis (perinatal period, family history,&#13;
consanguinity, nutrition, psycho-social condition, preexisting diseases), detailed clinical exam (auxological parameters,&#13;
the growth velocity of the height, and weight, somatic and neuro-psychic development, dysmorphic features), laboratory&#13;
procedures (biological, hormonal, radiological and genetic investigations, specific investigations for chronic diseases).&#13;
Idiopathic short stature refers to hypostature without a cause (denial organic and psycho-social causes).&#13;
In conclusion, early and correct diagnosis of short stature allows for appropriate treatment with optimal therapeutic&#13;
effectiveness.
Clinica III Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii „Sf. Maria”, Iaşi, România, &#13;
Disciplina Medicina de Familie, Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T.Popa”, Iaşi, România
</description>
<pubDate>Mon, 01 Jan 2018 00:00:00 GMT</pubDate>
<guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/17033</guid>
<dc:date>2018-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</item>
</channel>
</rss>
