Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Culegere de postere

Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT

Xerostomia în stomatologie

Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT

Xerostomia în stomatologie Mazur, Anatol Introducere. Xerostomia este o afecțiunecare producerea de salivă ce face dificilă înghițirea, mestecatul alimentelor sau vorbirea clară, poate contribui la apariția cariilor dentare, demineralizarea dinților, sensibilitatea dinților și infecții orale. Gura uscată poate fi cauzată de medicamente sau poate fi un semn ale unor afecțiuni: diabetul zaharat, sindromul Sjogren, HTA, depresie, deshidratarea generalizată, boala Alzheimer sau infecția glandei salivare. Scopul. A revizui literatura sistematică pentru evalurea prevalenței xerostomiei și estimarea frecvența ei la pacienții ce se adresează la policlinică. Material și metode. La prima etapă am extras datele din PubMed și American Journal of Dentistry pe durata de 3 ani. Totodată au fost examinati 52 pacienți DC și anchetați conform Chestionarului Xerostomia cu 11-itemi, 1999 ex. sorbiți lichide ajutând înghițirea alimentelor? aveți ochi uscat? Rezultate. Au fost identificate 144 și selectate 46 articole. Prevalența globală a xerostomiei a fost estimată la 22,0%. Conform CX respondenții au ales 1 din 3 răspunsuri în ultimele 4 săptămâni la cele 11 întrebări așa ca „niciodată” notând 1; „ocazional” - 2; și „adesea” - 3, calculate într-un singur scor care a reprezentat prezența și severitatea xerostomiei cronice. Din 52 pacienții 14 (26,9%), au avut gură uscată ocazional sau frecvent. Dintre ei diagnosticul a fost SȘ-2; AR-1; LES-4; OA+DZ- 5 și OA < 75 ani - 2 pacienți. Concluzii. Gură uscată s-a constatat la 26,9% pts reumatologici. Simptomele xerostomiei precoce pot fi diagnosticate, iar complicațiile - prevenite.

Coronectomia molarilor de minte: alternativa extracției dentare

Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT

Coronectomia molarilor de minte: alternativa extracției dentare Beliniuc, Sergiu; Motelica, Gabriela Introducere. Stomatologia modernă se bazează pe gândirea conservativă. Se pare că majoritatea specialităților dentare au luat în considerare acest concept și l-au aplicat în practica stomatologică zilnică,chirurgia orală de asemenea încearcînd să urmeze această tendință. Coronectomia molarilor de minte este un procedeu chirurgical alternativ extracției dentare, ce urmărește păstrarea rădăcinilor dinților de minte în alveolă după separarea chirurgicală a coroanei, cu scop de a evita lezarea fasciculului vasculo-nervos alveolar inferior. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic de coronectomie și analiza statutului local și general postoperator a pacientului în raport cu datele evocate în literatura de specialitate pe baza subiectului respectiv. Material și metode. Pacientul X , cu vârsta de 28 de ani s-a adresat la Clinica stomatologică Universitară în perioada 2020-2021 pentru îndepărtarea chirurgicală a molarului de minte inferior stîng afectat, pacientul fiind supus screeningului pentru vizualizarea raportului nerv-rădăcină prin intermediul OPG. Pacientul X a fost supus intervenției de coronectomiei ca procedură de îndepărtare a coroanei și a treimii superioare a rădăcinilor molarilor de minte inferiori pentru a reduce riscul de afectare a nervului alveolar inferior. Postoperator, la 3,7 și 14 zile s-a evaluat intensitatea durerii prin intermediul SAV (de la 1 la 10) și starea țesuturilor moi la 3,7 și 14 zile prin intermediul IVP (de la 1 la 3). Rezultate. La evaluarea postoperatorie a pacientului conform SAV la 3 zile postoperator s-a obținut valoarea 5, la 7 zile- valoarea 3, la 14 zile-1. La examenul clinic obiectiv al plăgii postoperatorii conform IVP la 3 zile a fost obținută valoarea 2, la 7 zile- 1, la 14 zile- 1. Concluzii. Atât metoda de evaluare subiectivă, cît și cea obiectivă utilizată în studiu au confirmat datele literaturii de specialitate în raport cu statutul local a plăgii postoperatorii, coronectomia fiind o metodă fiabilă, ce permite evitarea lezării nervului alveolar inferior. Catedra de Chirurgie OMF și Implantologie Orală ,,Arsenie Guțan”, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Lipomul solitar versus lipomatoza simetrică benignă cu localizare în regiunea oro-maxilo-facială

Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT

Lipomul solitar versus lipomatoza simetrică benignă cu localizare în regiunea oro-maxilo-facială Sîrbu, Daniel; Suharschi, Ilie; Sîrbu, Dumitru Introducere: Lipomul este o tumoare benignă din celule adipoase care se prezintă ca un nodul moale indolor încapsulat într-un strat subțire de țesut fibros. Lipomatoza simetrică benignă (Morbul Madelung) este o tulburare rară caracterizată prin prezența maselor multiple, simetrice, neîncapsulate de țesut adipos. Tumorile țesutului adipos lipomul și lipomatoza sunt nozologii destul de frecvent întâlnite în regiunea oromaxilofacială. Uneori atingând dimensiuni foarte mari, cauzând disconfort pacienților dar și dificultăți în tratamentul chirurgical. Depistarea precoce și informarea la timp a pacienților despre această patologie prezintă o problemă actuală. Scopul studiului: Analiza comparativă a diagnosticului și tratamentului lipomului solitar și a lipomatozei simetrice benigne cu localizare în regiunea oro-maxilo-facială. Materiale și metode: Studiu a fost bazat pe analiza comparativă a 2 pacienți care s-au adresat în secția de chirurgie OMF a IMSP IMU, ambii pacienți având caracteristici de afectare prin tumori a țesutului adipos în regiunea OMF. După examinarea primară la pacienta C.V. F/29 ani s-a stabilit diagnosticul de Lipom solitar în regiunea submandibulară dreapta. La pacientul C.A. B/67 ani s-a stabilit diagnosticul de Lipomatoză simetrică benignă cervicală anterioară. Criteriile analizei comparative au fost: edemul, durerea postoperatorie, morbiditatea, extinderea plăgii, detașarea de la țesuturilor înconjurătoare, durata intervenției chirurgicale. Rezultate: Analizând cazurile prezentate determinăm că Lipomul și Lipomatoza simetrică benignă deși histopatologic aparțin țesutului adipos se comportă ca nozologii separate, care necesită abord chirurgical diferit. Această deosebire este evidentă analizînd criteriile de analiză comparativă la cei doi pacienți. Conform criteriilor de apreciere la pacienta cu excizia Lipomului (fig. 1) din regiunea submandibulara pe dreapta edemul și durerea post-operatorie au fost moderate, morbiditatea scăzută, extinderea plăgii-5,0cm, detașarea ușoară de la țesuturile înconjurătoare, durata scurtă a intervenției chirurgicale - 40 min; în comparație cu pacientul diagnosticat cu lipomatoză simetrică benignă (fig. 2) la care edemul a fost extins și durerea post-operatorie intensă, morbiditate înaltă, extinderea plăgii-13,0cm, detașarea dificilă de la țesuturile înconjurătoare, durata îndelungată a intervenției chirurgicale - 4 ore. În cazul lipomului intervenția chirurgicală poate fi efectuată sub anestezie locală sau locală cu potențare, reabilitarea postoperatorie are loc în secția de chirurgie OMF, este de durată scurtă 3-4 zile cu îngrijiri ulterioare ale plăgii în ambulator. În cazul lipomatozei intervenția chirurgicală se efectuează doar sub anestezie generală, reabilitarea postoperatorie are loc doar în condițiile secției de terapie intenșivă după care urmează recuperarea în staționar minimum 7 zile până la vindecarea plăgii și înlăturarea pericolului de hematom sau suprainfectare. Concluzii: Tratamentul acestor 2 nozologii diferite este unul similar constând în excizia tumorii însă procedeul chirurgical și pregătirea preoperatorie a pacienților către intervenție este mai complicată și laborioasă la pacienții cu Lipomatoză, iar recuperarea post intervenție este proporțională cu amploarea intervenției. O soluție de micșorare a perioadei postoperatorii și timpul intervenției chirurgicale este depistarea precoce a acestor maladii și adresarea la timp a pacienților. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Catedra de chirurgie OMF şi implantologie orală „Arsenie Guţan”, Chisinau, Republica Moldova