TEZE DE DOCTOR, DOCTOR HABILITAT

Elaborarea produsului medicamentos combinat nou cu utilizare în hipopotasemie: Teză de doctor în științe farmaceutice: 316.01 - Farmacie

Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT

Elaborarea produsului medicamentos combinat nou cu utilizare în hipopotasemie: Teză de doctor în științe farmaceutice: 316.01 - Farmacie Mazur, Ecaterina Actualitatea cercetării: Hipopotasemia reprezintă unul dintre cele mai frecvente dezechilibre electrolitice întâlnite în practica medicală și este frecvent asociată cu patologia cardiovasculară. Potasiul participă la generarea potențialului de acțiune, transmiterea impulsului nervos și contracția cardiomiocitelor, a musculaturii netede și a musculaturii scheletice. Scopul cercetării a constat în elaborarea, optimizarea, standardizarea și evaluarea preclinică a unui produs medicamentos combinat, sub formă de pulbere dozată în sachete, destinat utilizării în hipopotasemie. Obiectivele cercetării au inclus evaluarea pieței produselor cu conținut de potasiu; realizarea studiilor de compatibilitate, preformulare, formulare și evaluare biofarmaceutică; elaborarea tehnologiei de fabricare; dezvoltarea și validarea metodelor analitice; efectuarea studiilor de stabilitate și stabilirea termenului de valabilitate; elaborarea documentației analitice de normare; evaluarea preclinică a toxicității acute, a efectului de corectare a hipopotasemiei și a capacității antioxidante. Noutatea și originalitatea științifică constau în fundamentarea și elaborarea unei combinații tetracomponente cu doze fixe, care asociază aspartatul de potasiu, aspartatul de magneziu, orotatul de potasiu și spironolactona într-o singură formă farmaceutică - pulbere orală dozată. În premieră pentru această formulare, au fost evaluate compatibilitatea componentelor și influența excipienților asupra proprietăților tehnologice și biofarmaceutice și au fost dezvoltate metode analitice adaptate matricei multicomponente. Rezultatele principial noi. Compatibilitatea substanțelor active și a excipienților a fost evaluată prin FTIR și DSC. Au fost elaborate 17 compoziții experimentale, analizate prin determinarea parametrilor tehnologici, aplicarea metodologiei SeDeM și optimizarea factorială prin Design-Expert. Performanța biofarmaceutică a fost apreciată prin testul de dizolvare în medii cu valori diferite ale pH-ului. Pentru identificarea și dozarea componentelor au fost utilizate CSS, spectrofotometria UV-Vis, HPLC, AAS, AES, complexonometria și dozarea formolică. Metodele analitice au fost validate conform cerințelor ICH. Studiile preclinice au inclus evaluarea toxicității acute și a eficacității pe un model experimental de hipopotasemie indusă cu furosemid. A fost selectată formularea optimă pe baza evaluării SeDeM, a designului experimental și a profilurilor de dizolvare. Au fost elaborate și validate metode chimice și instrumentale pentru dozarea componentelor, inclusiv o metodă HPLC pentru determinarea simultană a orotatului de potasiu și a spironolactonei. Studiile de stabilitate au permis stabilirea condițiilor de păstrare și a termenului de valabilitate. Evaluarea preclinică a evidențiat un profil favorabil de inofensivitate și un efect semnificativ de corectare a hipopotasemiei. Semnificația teoretică a cercetării: Cercetarea contribuie la dezvoltarea bazelor științifice privind elaborarea, formularea și standardizarea unui produs medicamentos combinat destinat corectării hipopotasemiei. Studiul completează datele referitoare la compatibilitatea componentelor, optimizarea compoziției, tehnologia de obținere a pulberii dozate în sachete și elaborarea metodelor de analiză. Valoarea aplicativă a lucrării este confirmată prin elaborarea și aprobarea Monografiei farmacopeice și a Regulamentului tehnologic pentru produsul „Kaliumcell”, obținerea certificatelor de inovator și implementarea rezultatelor în activitatea științifico-practică, în industria farmaceutică și în procesul didactic universitar. Implementarea rezultatelor științifice: Rezultatele științifice obținute au fost implementate prin elaborarea produsului medicamentos combinat sub formă de pulbere dozată în sachete, standardizarea acestuia și elaborarea documentației analitico-normative pentru normarea calității - Monografia farmacopeică și Regulamentul tehnologic. Rezultatele cercetării au fost implementate în curricula disciplinelor și în recomandările metodice destinate procesului didactic de instruire a studenților Facultății de Farmacie, în activitatea științificopractică a Centrului Farmaceutic Universitar „Vasile Procopișin”, precum și în laboratoarele Centrului de Dezvoltare a Medicamentului al USMF „Nicolae Testemițanu”. Structura tezei. Teza este expusă pe 141 de pagini de text de bază și include introducere, cinci capitole, concluzii generale, recomandări practice, bibliografie cu 181 de surse și 18 anexe. Materialul ilustrativ cuprinde 40 de figuri și 25 de tabele. Rezultatele cercetării sunt reflectate în 49 de lucrări științifice și științifico-metodice, inclusiv 11 articole științifice și 38 de rezumate, și au fost prezentate în cadrul a 41 de participări active la manifestări științifice naționale și internaționale.; Research relevance: Hypokalemia is one of the most common electrolyte disturbances encountered in clinical practice and is frequently associated with cardiovascular disorders. Potassium is involved in the generation of action potentials, nerve impulse transmission, and the contraction of cardiomyocytes, smooth muscle, and skeletal muscle. Aim: The aim of the research was to develop, optimize, standardize, and preclinically evaluate a combined medicinal product in the form of an oral powder in unit-dose sachets intended for use in hypokalemia. Objectives: The research objectives included the evaluation of the market for potassium-containing products; conducting compatibility, preformulation, formulation, and biopharmaceutical evaluation studies; developing the manufacturing technology; developing and validating analytical methods; conducting stability studies and establishing the shelf life; developing analytical and quality standardization documentation; and performing the preclinical evaluation of acute toxicity, the hypokalemia-correcting effect, and antioxidant capacity. Scientific novelty and originality consist in the substantiation and development of a fixed-dose fourcomponent combination comprising potassium aspartate, magnesium aspartate, potassium orotate, and spironolactone in a single pharmaceutical dosage form – a unit-dose oral powder. For the first time for this formulation, the compatibility of the components and the influence of excipients on the technological and biopharmaceutical properties were evaluated, and analytical methods adapted to the multicomponent matrix were developed. Fundamentally new results for science and practice: The compatibility of the active substances and excipients was evaluated by FTIR and DSC. Seventeen experimental compositions were developed and evaluated by determining their technological parameters, applying the SeDeM methodology, and performing factorial optimization using Design-Expert. Biopharmaceutical performance was assessed by dissolution testing in media with different pH values. TLC, UV-Vis spectrophotometry, HPLC, AAS, AES, complexometric titration, and formol titration were used for the identification and assay of the components. The analytical methods were validated in accordance with ICH requirements. The preclinical studies included the evaluation of acute toxicity and efficacy in an experimental model of furosemide-induced hypokalemia. The optimal formulation was selected based on SeDeM evaluation, experimental design, and dissolution profiles. Chemical and instrumental methods for the assay of the components were developed and validated, including an HPLC method for the simultaneous determination of potassium orotate and spironolactone. Stability studies enabled the establishment of storage conditions and shelf life. The preclinical evaluation demonstrated a favorable safety profile and a significant effect. Theoretical significance of the study: The research contributes to the development of the scientific basis for the development, formulation, and standardization of a combined medicinal product intended for the correction of hypokalemia. The study expands the existing knowledge regarding component compatibility, composition optimization, the manufacturing technology of unit-dose powder in sachets, and the development of analytical methods. Practical value: is confirmed by the development and approval of the Pharmacopoeia Monograph and the Manufacturing Technological Regulation for the medicinal product “Kaliumcell”, the granting of innovator certificates, and the implementation of the results in scientific and practical activities, the pharmaceutical industry, and the university educational process. Implementation of scientific results: The scientific results obtained were implemented through the development of the combined medicinal product in the form of a unit-dose powder in sachets, its standardization, and the development of analytical and regulatory documentation for quality standardization – the Pharmacopoeia Monograph and the Manufacturing Technological Regulation. The research results were implemented in the curricula of academic disciplines and in methodological guidelines intended for the educational process of students of the Faculty of Pharmacy, in the scientific and practical activities of the “Vasile Procopișin” University Pharmaceutical Center, as well as in the laboratories of the Center for Drug Development of Nicolae Testemițanu State University of Medicine and Pharmacy. Structure of the thesis: The thesis comprises 141 pages of main text and includes an introduction, five chapters, general conclusions, practical recommendations, a bibliography containing 181 references, and 18 annexes. The illustrative material comprises 40 figures and 25 tables. The research results are reflected in 49 scientific and scientific-methodological publications, including 11 scientific articles and 38 abstracts, and were presented through 41 active participations in national and international scientific events.

Evaluarea riscului pentru sănătate asociat expunerii la radon: Teză de doctor în științe medicale: 331.02 － Igienă

Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT

Evaluarea riscului pentru sănătate asociat expunerii la radon: Teză de doctor în științe medicale: 331.02 － Igienă Ababii, Aurelia Actualitatea cercetării: Expunerea populației la radon reprezintă una dintre principalele sursenaturalede radiații ionizante și un factor de risc demonstrat pentru dezvoltarea cancerului bronhopulmonar.ÎnRepublica Moldova, lipsa monitorizării sistematice a expunerii rezidențiale la radon, a cartografieriinaționale și a unui Plan Național de Acțiuni privind controlul radonului justifică necesitateaevaluăriiriscurilor asociate și alinierii cadrului normativ național la cerințele Directivei 2013/59/Euratom. Scopul cercetării: Evaluarea riscului pentru sănătate asociat expunerii la radon și elaborarea măsurilordecontrol, diminuare și prevenire a influenței factorului radiostresogen asupra sănătății populației. Obiectivele cercetării: Determinarea concentrațiilor de radon în aerul locuințelor din mediul ruralșiurban; Evaluarea influenței factorilor abiotici și geologici asupra concentrațiilor de radon; Analizarelațieidintre concentrația radonului și cancerul bronhopulmonar; Studierea sinergismului dintre expunerealaradon și consumul de tutun; Elaborarea măsurilor de control și prevenire a expunerii populației laradon.Metodologia cercetării: Studiul a avut caracter multidisciplinar, retrospectiv, transversal și descriptiv-analitic, bazat pe integrarea datelor radiometrice, epidemiologice și clinice. Au fost utilizatemăsurăripasive și active ale radonului în locuințe, studii observaționale și caz-control, analizestatisticemultivariate și modelare GIS pentru evaluarea distribuției radonului și estimarea riscului populațional. Noutatea și originalitatea științifică: Pentru prima dată în Republica Moldova au fost obținutedatecomplexe privind distribuția radonului în locuințe, apă și sol, cu estimarea dozelor efective deexpunereșianaliza relației dintre radon, factorii de mediu și indicatorii de sănătate, inclusiv cancerul pulmonarșiinteracțiunea cu fumatul. Problema științifică soluționată: A fost fundamentată științific evaluarea expunerii populației laradonșiimpactul acesteia asupra sănătății, fiind identificate zonele cu risc crescut și argumentatănecesitateaactualizării normelor naționale de protecție radiologică și implementării Planului Național deAcțiuniprivind controlul radonului. Semnificația teoretică: Rezultatele contribuie la aprofundarea cunoștințelor privind rolul radonului șialfactorilor comportamentali în etiologia cancerului bronhopulmonar și oferă suport teoreticpentruevaluarea riscului populațional și supravegherea sanitară. Valoarea aplicativă: Rezultatele oferă suport practic pentru elaborarea strategiilor de sănătatepublică,monitorizarea expunerii la radon, comunicarea riscului și implementarea măsurilor integrate dereducereaexpunerii la radiații ionizante naturale. Implementarea rezultatelor științifice: Rezultatele cercetării au stat la baza elaborării recomandărilorpentru Planul național de control al radonului, dezvoltării hărții digitale naționale a radonului, ghidurilorde comunicare a riscului și implementării în practică prin 4 acte de implementare. Prezentarea rezultatelor cercetării: În baza materialelor tezei au fost publicate 73 lucrări științifice,inclusiv articole în reviste indexate WoS și SCOPUS, reviste naționale și internaționale, monografii, ghid,rezumate și lucrări ale conferințelor științifice. Totodată, au fost obținute 4 certificate de inovator, 6opereștiințifice cu drept de autor și 4 acte de implementare. Volumul și structura tezei: Teza este redactată în limba română pe 152 pagini și include introducere,5capitole, discuții, limitările cercetării, concluzii generale și recomandări, 207 referințe bibliograficeși5anexe. Materialul ilustrativ include 20 tabele și 91 figuri.; Relevance of the research: Population exposure to radon is one of the primary natural sourcesofionizing radiation and a proven risk factor for the development of lung cancer. In the RepublicofMoldova, the absence of systematic monitoring of residential radon, the lack of national radonmapping,and the pending status of a National Radon Action Plan justify the urgent need for assessingassociatedhealth risks. This research aligns the national regulatory framework with the requirements of Directive2013/59/Euratom. Aim of the research: To assess health risks associated with radon exposure and to developevidence-based measures for the control, mitigation, and prevention of radiostressogenic factors' influenceonpublic health. Research objectives: Determination of radon concentrations in the indoor air of rural andurbandwellings across the Republic of Moldova; Assessment of the influence of abiotic (climatic)andgeological factors on indoor radon concentrations; Analysis of the correlation between residential radonlevels and the incidence of bronchopulmonary cancer; Investigation of the synergistic effect betweenradon exposure and tobacco consumption; Development of strategies for the control, prevention, andremediation of population exposure to radon. Research methodology: The study employed a multidisciplinary, retrospective, cross-sectional, anddescriptive-analytical design. It integrated radiometric, epidemiological, and clinical data. Methodsincluded passive and active radon measurements in dwellings, a case-control study, multivariatestatisticalanalysis (using Statistica 7 and SPSS), and GIS modeling for national radon mapping. Scientific novelty and originality: For the first time in the Republic of Moldova, comprehensivedatawere established regarding radon distribution in dwellings, water, and soil. The research quantifiesannualeffective exposure doses and provides an original analysis of the relationship betweenradon,environmental factors, and health indicators, specifically focusing on the synergistic interactionwithsmoking in lung cancer etiology. Scientific problem solved: The study provides the scientific foundation for assessingpopulationexposure to radon and its health effects. It identifies high-risk geographical areas and substantiatesthemandatory requirement for updating national radiological protection standards and implementingtheNational Radon Action Plan. Theoretical significance: The findings contribute to a deeper understanding of the mechanismsofenvironmental risk and the role of radon as a co-carcinogen alongside behavioral factors. It providesatheoretical framework for population risk assessment and the optimization of radiological healthsurveillance. Practical value: The results offer practical support for public health strategies through the identificationof vulnerable populations and high-risk zones. The data facilitate the orientation of monitoring, riskcommunication, and the implementation of integrated measures to reduce exposure to natural ionizingradiation in line with European safety standards. Implementation of scientific results: The research served as the basis for the National RadonControlPlan, the creation of the national digital radon map, and risk communication guidelines. Theresultsaresupported by 4 implementation acts. Publications and dissemination: The research findings are disseminated through 73 scientificworks,including articles in WoS and SCOPUS-indexed journals, monographs, and conference proceedings. Theintellectual property is protected by 4 innovator certificates and 6 copyrighted scientific works. Thesis structure: The thesis is drafted in Romanian on 152 pages and includes 5 chapters, 207bibliographic references, and 5 appendices. The illustrative material comprises 20 tables and 91 figures.

Particularitățile de diagnostic ale endometriozei profunde și impactul asupra calității vieții femeilor: Teză de doctor în științe medicale: 321.15 - Obstetrică și ginecologie

Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT

Particularitățile de diagnostic ale endometriozei profunde și impactul asupra calității vieții femeilor: Teză de doctor în științe medicale: 321.15 - Obstetrică și ginecologie Ivanova, Elena Actualitatea temei. Endometrioza profundă infiltrativă (EP) reprezintă cea mai agresivă și clinic variată formă a endometriozei [1], capabilă să afecteze diverse organe și structuri anatomice [2,3]. Patologia este adesea rezistentă la tratamentul hormonal [4–7] și poate evolua progresiv chiar în timpul sarcinii [8–10]. Afectează în special adolescentele și femeile tinere, influențând semnificativ calitatea vieții [11,12]. Prevalența endometriozei la adolescente (12–20 ani) cu dismenoree este de 21–44%, iar la femeile tinere (20–35 ani) cu durere pelvină cronică – până la 73%, ceea ce poate semnala un proces infiltrativ [13,14]. Conform datelor mondiale, endometrioza afectează circa 10% dintre femeile de vârstă reproductivă, iar ~20% prezintă forma infiltrativă, responsabilă de dureri severe, infertilitate, erori diagnostice și intervenții chirurgicale repetate [2,15,16]. În ciuda progreselor medicale, etiologia și mecanismele patogenetice ale EP rămân insuficient elucidate. Postulatul „sarcina vindecă endometrioza” este depășit, întrucât modificările hormonale pot duce la progresia bolii și la complicații chirurgicale grave – hidronefroză, obstrucție intestinală, apendicită, pneumotorax spontan [3]. EP provoacă cele mai intense suferințe dureroase [17]. Pe lângă dismenoree și dispareunie, pacientele acuză dureri la urinare și defecație, zilnice și incontrolabile [18]. Diagnosticul este adesea întârziat, deoarece simptomele determină adresarea la specialiști non-ginecologi, iar forma extragenitală se poate confunda cu alte patologii chirurgicale [3]. Descoperirea intraoperatorie a focarelor extragenitale, care pot depăși aria de competență a echipei ginecologice, poate conduce la persistența simptomelor și la necesitatea unor proceduri ulterioare. Astfel, pacientele cu EP rămân un grup cu vulnerabilitate crescută, prezentând o reducere semnificativă a calității vieții. Cu toate că în zilele noastre endometrioza este considerată o afecțiune cronică, cu evoluție pe tot parcursul vieții („life-long disease”), continuă cercetările privind mecanismele de dezvoltare a acestei patologii, precum și perfecționarea strategiilor terapeutice existente. Terapia hormonală, eficientă pentru alte fenotipuri, este frecvent ineficientă în EP, iar excizia chirurgicală completă necesită echipă multidisciplinară [2,19]. Totodată, literatura de specialitate evidențiază variabilitatea performanței metodelor imagistice și lipsa unei standardizări universale a evaluării topografice a leziunilor. Relațiile dintre localizarea leziunilor, manifestările clinice și gradul de afectare a calității vieții rămân, de asemenea, insuficient elucidate, ceea ce justifică necesitatea perfecționării diagnosticului integrat al EP. Având în vedere caracterul invalidizant al bolii, evaluarea impactului asupra calității vieții devine esențială. Durerea cronică, infertilitatea și tulburările psiho-emoționale afectează funcționarea socială și profesională, generând depresie și reducând bunăstarea generală [3,12,20]. Evaluarea calității vieții, prin chestionare standardizate generale și specifice [3,21], permite obiectivarea impactului bolii asupra sănătății fizice, psihice, sexuale și sociale și contribuie la personalizarea tratamentului. Creșterea nivelului de conștientizare în rândul profesioniștilor medicali, diagnosticul interdisciplinar precoce și abordarea chirurgicală multidisciplinară reprezintă premise fundamentale pentru îmbunătățirea prognosticului și a calității vieții femeilor afectate de EP [3]. Scopul cercetării. Optimizarea diagnosticului EP prin elaborarea unui algoritm medical multidisciplinar și studiul comparativ al impactului acestei patologii asupra calității vieții. Obiectivele cercetării: 1. Evaluarea comparativă a particularităților anamnestice, clinice și paraclinice în loturile investigate. 2. Analiza comparativă a manifestărilor clinice în corelație cu localizarea focarelor de endometrioză profundă, precum și cu tabloul ecografic evaluat conform clasificării #Enzian, în vederea elaborării unui algoritm diagnostic multidisciplinar. 3. Studierea comparativă a determinantelor calității vieții în loturile investigate și aprecierea prognosticului reproductiv conform indicelui EFI, ca o componentă relevantă a calității vieții. 4. Aprecierea impactului endometriozei în loturile investigate asupra nivelului de funcționare fizică și emoțională, sănătății mintale și potențialului funcțional cotidian. Metodologia generală a cercetării. Cercetarea a fost realizată în perioada 2021–2023 în cadrul Departamentului Obstetrică și Ginecologie al USMF „Nicolae Testemițanu” și a inclus 190 de paciente cu diagnosticul de endometrioză, confirmarea finală a bolii fiind efectuată intraoperator (85 paciente cu EP și 105 de paciente – fără EP). Dimensiunea minimă a eșantionului, calculată prin formula lui Cochran și ajustată cu 10% pentru rata de non-răspuns, a constituit 161 de paciente. Indicațiile pentru intervenția chirurgicală au fost, preponderent, chisturile endometrioide ovariene, infertilitatea și fibroamele uterine simptomatice. Proiectul a fost aprobat de Comitetul de Etică a Cercetării (aviz nr. 38 din 21.05.2021). Rezultatele cercetării sunt analizate din perspectivă teoretico-științifică, în concordanță cu scopul și obiectivele stabilite. Studiul a fost realizat conform unei metodologii structurate pe etape succesive, care au inclus: definirea problemei și elaborarea planului de cercetare, colectarea materialului factual prin observație statistică, evaluarea parametrilor clinico-paraclinici ai pacientelor incluse în studiu, analiza statistică și sinteza concluziilor. Prelucrarea datelor s-a realizat cu ajutorul pachetelor software IBM SPSS Statistics v.21 și MedCalc, prin aplicarea metodelor statistice descriptive, comparative și de evaluare a performanței diagnostice, pragul semnificației statistice fiind stabilit la p<0,05. Noutatea științifică a rezultatelor cercetării. Pentru prima dată în Republica Moldova și Europa de Est a fost estimat impactul diferitelor forme de endometrioză asupra determinantelor calității vieții prin aplicarea chestionarelor standardizate multidimensionale (EIQ, SF-36 și WHO5), cu evidențierea statistică a rolului dizabilitant al EP. Rezultatele obținute contribuie la dezvoltarea abordării diagnostice a EP prin integrarea sistematică a calității vieții în decizia clinică, susținând caracterul acesteia de patologie cronică biopsihosocială. Integrarea clasificării #Enzian a permis caracterizarea extinderii și distribuției leziunilor endometriozice, precum și stabilirea asocierilor dintre manifestările clinice și localizarea acestora, contribuind la orientarea diagnosticului clinic prezumptiv și la elaborarea algoritmului diagnostic multidisciplinar. Evaluarea prognosticului reproductiv prin indicele EFI, în corelație cu infertilitatea și determinanții calității vieții, a evidențiat particularitățile aplicabilității acestuia la pacientele cu EP și necesitatea aprofundării cercetărilor în acest domeniu. Problema științifică importantă soluționată în cercetare. Lucrarea soluționează problema științifică a optimizării diagnosticului neinvaziv al EP prin fundamentarea unei abordări complexe bazate pe integrarea datelor clinico-anamnestice, imagistice și topografice, cu utilizarea clasificării #Enzian. Această abordare a permis o mai bună orientare a diagnosticului clinic prezumptiv, identificarea compartimentelor afectate și aprecierea extinderii bolii, precum și elaborarea unui algoritm medical multidisciplinar de diagnostic, susținând o abordare neinvazivă în etapa diagnostică. Totodată, a fost evaluată aplicabilitatea indicelui EFI în aprecierea prognosticului reproductiv la pacientele cu EP. Prin urmare, cercetarea completează abordarea EP drept maladie multifocală, care necesită o abordare multidisciplinară, în managementul căreia evaluarea determinantelor calității vieții, alături de datele clinice, imagistice și reproductive, contribuie la individualizarea conduitei medicale și la integrarea necesităților pacientei în procesul decizional. Importanța teoretică a cercetării. Cercetarea aduce o contribuție teoretică importantă prin consolidarea conceptului de EP ca afecțiune cronică, infiltrativă și invalidizantă, caracterizată prin heterogenitate clinică și topografică și printr-un impact multisistemic semnificativ. Integrarea clasificării #Enzian în analiza clinică permite conceptualizarea EP nu doar ca entitate anatomică, ci ca patologie ale cărei manifestări clinice pot fi corelate cu localizarea leziunilor. Studiul fundamentează teoretic diagnosticul integrat al EP, concomitent cu elucidarea gradului de afectare a determinantelor calității vieții, evaluate prin instrumente standardizate și validate, și susține necesitatea unei abordări complexe, multidisciplinare și individualizate a pacientelor cu EP. Valoarea aplicativă a cercetării. Valoarea aplicativă a cercetării constă în elaborarea și integrarea unui set de instrumente moderne, cu aplicabilitate în practica clinică, începând cu un algoritm de diagnostic orientat spre identificarea precoce și neinvazivă a EP, completat prin evaluarea imagistică conform clasificării #Enzian, care facilitează planificarea tratamentului chirurgical multidisciplinar, utilizarea scalelor SAV și B&B pentru obiectivizarea durerii și monitorizarea evoluției clinice, precum și aplicarea indicelui EFI, cu evidențierea particularităților acestuia în EP, pentru evaluarea prognosticului reproductiv. Implementarea evaluării determinantelor calității vieții prin chestionarele standardizate EIQ, SF-36 și WHO-5 poate contribui la realizarea unui management integrat (medical, chirurgical, reproductiv, psihologic, social) în cadrul Centrelor de Excelență în Endometrioză, susținând necesitatea dezvoltării acestora. Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele cercetării au fost integrate în procesul didactic al USMF „Nicolae Testemițanu” și valorificate prin 8 acte de implementare în cadrul IMSP SCM „Gheorghe Paladi”. Materialele științifice elaborate în cadrul tezei au fost valorificate și la elaborarea protocoalelor clinice privind endometrioza, inclusiv a Protocolului clinic național „Endometrioza” (2025). Aprobarea rezultatelor științifice. Principiile de bază ale cercetării au fost raportate și discutate în cadrul forurilor științifice naționale și internaționale: Congresul Internațional Aniversar al USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, 20-22 octombrie 2025; Societatea medicilor obstetricieni-ginecologi din RM, 29 mai 2025; The 11th Annual Congress of the Society of Endometriosis and Uterine Disorders (SEUD). Prague, Czech Republic, 24-26 aprilie 2025; The 13th National Congress of Obstetrics and Gynecology in Romania. Bucharest, Romania, 21-23 noiembrie 2024; The 7th European Endometriosis Congress, EEC. Bucharest, Romania, 6-8 iunie 2024; The 21st World Congress on Gynecological Endocrinology, ISGE. Florence, Italy, 8-11 mai 2024; Conferința Zilele «Gheorghe Paladi». Chișinău, RM, 17-18 mai 2024; Conferinta universitara anuala USMF, Chișinău, RM, 18 octombrie 2023; Săptămâna Uniunii Medicale Balcanice cu genericul „Perspective ale medicinei balcanice în era post COVID-19”. Chișinău, RM, 7-9 iunie 2023; Conferința Abbott. Chișinău, RM, 7 decembrie 2023; Conferința Abbott. Chișinău, RM, 23 mai 2023; Cursul Abbott. Chișinău, RM, 17 martie 2022; The 7th Congress of the SEUD. Stockholm, Sweden, 9-11 decembrie 2021; Conferința Abbott. Chișinău, RM, 29 noiembrie 2021. Publicații. La subiectul tezei au fost publicate 6 articole științifice, inclusiv 5 publicații în ediții recenzate. De asemenea, au fost publicate 20 de teze, 6 postere, au fost obținute 8 certificate de inovator. Volumul și structura tezei. Lucrarea este scrisă în limba română și cuprinde 114 de pagini de text de bază; include 50 de figuri, o formulă, 9 tabele și 9 anexe; constă din introducere, 4 capitole, concluzii generale, recomandări practice, adnotări în limbile română, engleză și bibliografie cu 155 de referințe.; Relevance of the Topic. Deep infiltrating endometriosis (DIE) represents the most aggressive and clinically heterogeneous form of endometriosis [1], capable of affecting various organs and anatomical structures [2,3]. The condition is often resistant to hormonal treatment [4– 7] and may continue to progress even during pregnancy [8–10]. It predominantly affects adolescents and young women, with a significant impact on quality of life [11,12]. The prevalence of endometriosis among adolescents (12–20 years) with dysmenorrhoea ranges from 21–44%, while in young women (20–35 years) with chronic pelvic pain it reaches up to 73%, which may indicate an infiltrative process [13,14]. According to global data, endometriosis affects approximately 10% of women of reproductive age, and around 20% present with the infiltrative form, which is responsible for severe pain, infertility, diagnostic errors and repeated surgical interventions [2,15,16]. Despite medical advances, the aetiology and pathogenetic mechanisms of DIE remain insufficiently elucidated. The postulate that “pregnancy cures endometriosis” is now considered outdated, as hormonal changes may lead to disease progression and serious surgical complications, including hydronephrosis, intestinal obstruction, appendicitis and spontaneous pneumothorax [3]. DIE is associated with the most severe pain manifestations [17]. In addition to dysmenorrhoea and dyspareunia, patients report pain during urination and defecation, which may be daily and difficult to control [18]. Diagnosis is frequently delayed because symptoms often lead patients to consult non-gynaecological specialists, while extragenital forms may be confused with other surgical pathologies [3]. Intraoperative detection of extragenital lesions that extend beyond the expertise of the gynaecological team may result in persistent symptoms and the need for further procedures. Consequently, patients with DIE represent a highly vulnerable group with a markedly reduced quality of life. Although endometriosis is currently regarded as a chronic, life-long disease, research continues to investigate the mechanisms underlying its development and to improve existing therapeutic strategies. Hormonal therapy, which is effective in other phenotypes, is frequently ineffective in DIE, while complete surgical excision requires a multidisciplinary team approach [2,19]. At the same time, the literature demonstrates variability in the diagnostic performance of imaging methods and a lack of universal standardisation of topographical lesion assessment. Moreover, the relationships between lesion localisation, clinical manifestations and the degree of quality-of-life impairment remain insufficiently elucidated, supporting the need for an integrated multidisciplinary diagnostic approach. Given the disabling nature of the disease, assessment of its impact on quality of life is essential. Chronic pain, infertility and psycho-emotional disturbances impair social and professional functioning, contribute to depression and reduce overall well-being [3,12,20]. Evaluation of quality of life using general and disease-specific standardised questionnaires [3,21] enables objective assessment of the disease burden on physical, psychological, sexual and social health and supports treatment individualisation. Increasing awareness among medical professionals, early interdisciplinary diagnosis and a multidisciplinary surgical approach constitute key prerequisites for improving prognosis and quality of life in women affected by DIE [3]. Aim of the study. To optimise the diagnosis of DIE through the development of a multidisciplinary medical diagnostic algorithm and a comparative assessment of the impact of this condition on quality of life. Objectives of the study: 1. To comparatively evaluate the anamnestic, clinical, and paraclinical characteristics of the study groups. 2. To comparatively analyse clinical manifestations in relation to the localisation of deep endometriosis lesions, as well as to the ultrasonographic findings assessed according to the #Enzian classification, with the aim of developing a multidisciplinary diagnostic algorithm. 3. To comparatively assess the determinants of quality of life in the study groups and to evaluate reproductive prognosis according to the Endometriosis Fertility Index (EFI), as a relevant component of quality of life. 4. To assess the impact of endometriosis in the study groups on the level of physical and emotional functioning, mental health, and daily functional potential. General research methodology. The study was conducted between 2021 and 2023 at the Department of Obstetrics and Gynaecology of Nicolae Testemiţanu State University of Medicine and Pharmacy and included 190 patients diagnosed with endometriosis, with final confirmation of the disease established intraoperatively (85 patients with DIE and 105 patients without DIE). The minimum required sample size, calculated using Cochran’s formula and adjusted by 10% for the non-response rate, was 161 patients. The main indications for surgical intervention were ovarian endometriotic cysts, infertility, and symptomatic uterine fibroids. The research project was approved by the Research Ethics Committee (Approval No. 38 of 21 May 2021). The study results were analysed from a theoretical and scientific perspective in accordance with the established aim and objectives. The study was carried out according to a structured methodology organised into successive stages, including: problem definition and development of the research plan, collection of factual data through statistical observation, evaluation of clinical and paraclinical parameters of the patients included in the study, statistical analysis, and synthesis of conclusions. Data processing was performed using IBM SPSS Statistics version 21 and MedCalc software packages, applying descriptive, comparative, and diagnostic performance assessment methods, with the threshold for statistical significance set at p<0.05. Scientific novelty of the research results. For the first time in the Republic of Moldova and Eastern Europe, the impact of different forms of endometriosis on the determinants of quality of life was assessed using standardized multidimensional questionnaires (EIQ, SF-36, and WHO5), with statistical evidence demonstrating the disabling impact of DIE. The findings contribute to the advancement of the diagnostic approach to DIE by systematically integrating quality-of-life assessment into clinical decision-making and supporting its recognition as a chronic biopsychosocial condition. Integration of the #Enzian classification enabled characterization of the extent and distribution of endometriotic lesions, as well as identification of associations between clinical manifestations and lesion location, thereby contributing to presumptive clinical diagnosis and the development of a multidisciplinary diagnostic algorithm. Assessment of reproductive prognosis using the EFI, in relation to infertility and quality-of-life determinants, revealed particular aspects of its applicability in patients with DIE and highlighted the need for further research in this field. Important scientific problem addressed by the research. The study addresses the scientific problem of optimizing the non-invasive diagnosis of DIE by substantiating a comprehensive approach based on the integration of clinical and anamnestic, imaging, and topographic data using the #Enzian classification. This approach enabled better guidance of the presumptive clinical diagnosis, identification of the affected compartments, assessment of disease extent, and development of a multidisciplinary medical diagnostic algorithm, supporting a noninvasive approach at the diagnostic stage. At the same time, the applicability of the EFI in assessing reproductive prognosis in patients with DIE was evaluated. Thus, the research complements the understanding of DIE as a multifocal condition requiring a multidisciplinary approach, in which the assessment of quality-of-life determinants, together with clinical, imaging, and reproductive data, contributes to individualized medical management and the integration of patients’ needs into the decision-making process. Theoretical significance of the research. The research makes an important theoretical contribution by strengthening the concept of DIE as a chronic, infiltrative, and disabling condition characterized by clinical and topographic heterogeneity and a significant multisystem impact. Integration of the #Enzian classification into clinical assessment allows DIE to be conceptualized not merely as an anatomical entity but as a condition whose clinical manifestations may be correlated with lesion location. The study provides a theoretical basis for an integrated diagnostic approach to DIE, while simultaneously elucidating the degree of impairment of quality-of-life determinants assessed using standardized and validated instruments, and supports the need for a comprehensive, multidisciplinary, and individualized approach to patients with DIE. Practical value of the research. The practical value of the research lies in the development and integration of a set of modern tools applicable to clinical practice, beginning with a diagnostic algorithm aimed at the early and non-invasive identification of DIE, complemented by imaging assessment according to the #Enzian classification, which facilitates multidisciplinary surgical planning; the use of the VAS and B&B scales for the objective assessment of pain and monitoring of clinical evolution; and the application of the EFI, with consideration of its specific features in DIE, for the assessment of reproductive prognosis. Implementation of the assessment of quality-of-life determinants using the standardized EIQ, SF-36, and WHO-5 questionnaires may contribute to integrated management (medical, surgical, reproductive, psychological, and social) within Endometriosis Centres of Excellence, supporting the need for their development. Implementation of scientific results. The research findings were integrated into the teaching process at Nicolae Testemițanu State University of Medicine and Pharmacy and implemented through eight implementation acts at Gheorghe Paladi Municipal Clinical Hospital. Scientific materials developed within the thesis were also used in the development of clinical protocols on endometriosis, including the National Clinical Protocol “Endometriosis” (2025). Approval of scientific results. The main principles of the research were presented and discussed at national and international scientific forums, including the Anniversary International Congress of Nicolae Testemiţanu State University of Medicine and Pharmacy (Chișinău, 20–22 October 2025), meetings of the Society of Obstetricians and Gynaecologists of the Republic of Moldova (29 May 2025), the 11th Annual Congress of the Society of Endometriosis and Uterine Disorders (SEUD) (Prague, Czech Republic, 24–26 April 2025), the 13th National Congress of Obstetrics and Gynaecology in Romania (Bucharest, Romania, 21–23 November 2024), the 7th European Endometriosis Congress (Bucharest, Romania, 6–8 June 2024), the 21st World Congress of Gynaecological Endocrinology (ISGE) (Florence, Italy, 8–11 May 2024), the “Gheorghe Paladi Days” Conference (Chișinău, Republic of Moldova, 17–18 May 2024), the Annual University Conference of Nicolae Testemiţanu State University of Medicine and Pharmacy (Chișinău, Republic of Moldova, 18 October 2023), the Balkan Medical Union Week “Perspectives of Balkan Medicine in the Post-COVID-19 Era” (Chișinău, Republic of Moldova, 7–9 June 2023), as well as a series of Abbott conferences and courses held in Chișinău between 2021 and 2023, and the 7th Congress of the Society of Endometriosis and Uterine Disorders (SEUD) (Stockholm, Sweden, 9–11 December 2021). Publications. On the topic of the thesis, six scientific articles were published, including five papers in peer-reviewed journals. In addition, 20 conference abstracts and six posters were published, and eight innovator certificates were obtained. Volume and structure of the thesis. The thesis is written in Romanian and comprises 114 pages of main text; it includes 50 figures, one formula, 9 tables and 9 appendices. The work consists of an introduction, four chapters, general conclusions, practical recommendations, abstracts in Romanian and English, and a bibliography containing 155 references.

Parametrii clinico-metabolici si inflamația low-grade la pacienții cu hipotiroidie de origine autoimună: Teză de doctor în științe medicale. 321.02 – Endocrinologie

Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT

Parametrii clinico-metabolici si inflamația low-grade la pacienții cu hipotiroidie de origine autoimună: Teză de doctor în științe medicale. 321.02 – Endocrinologie Vudu, Stela Structura tezei: Teza include 107 pagini text cu introducere, 7 capitole, concluzii generale, recomandări, bibliografie (354 titluri), 24 figuri, 13 tabele, 4 certificate de inovator, 4 acte de implementare, anexe. Rezultatele au generat 8 publicații in extenso, 12 teze la conferințe internaționale și naționale, 1 Protocol Clinic Național și 13 prezentări la congrese internaționale și naționale. Cuvinte-cheie: : hipotiroidie autoimună, hipotiroidie subclinică, tiroidită autoimună, inflamație low grade, hs-PCR, risc cardiovascular, nonHDL-colesterol, creatinkinaza, levotiroxină, calitatea vieții, ThyPRO-39. Scopul cercetării științifice: Evaluarea biomarkerilor inflamației sistemice de grad redus și a relației acestora cu parametrii clinici, metabolici și calitatea vieții la persoanele cu hipotiroidie de etiologie autoimună, înainte și după tratamentul cu levotiroxină, pentru a integra conceptul de inflamație low-grade în managementul hipotiroidiei autoimune. Obiective: Caracterizarea profilului clinic și hormonal la persoanele cu hipotiroidie autoimună. Analiza profilului metabolic la persoanele cu hipotiroidie de etiologie autoimună. Aprecierea biomarkerilor inflamatori la persoanele cu hipotiroidie de etiologie autoimună și analiza relației acestora cu profilul hormonal și metabolic. Evaluarea efectului tratamentului cu levotiroxină asupra parametrilor clinico-metabolici și biomarkerilor inflamatori. Evaluarea calității vieții la persoanele cu hipotiroidie autoimună înainte și după tratamentul cu levotiroxină. Noutatea și originalitatea științifică: A fost identificată prezența inflamației low grade la persoanele cu hipotiroidie autoimună, ceea ce reprezintă un factor de risc cardiovascular crescut, mai ales la femeile tinere fără obezitate, considerate a priori cu risc cardiovascular scăzut. A fost determinat că persoanele cu creatinfosfokinaza foarte crescută (>1000 U/L) prezintă un nivel al hs-PCR < 1 mg/L, ceea ce indică un proces inflamator scăzut. Studiul a evidențiat interacțiunea complexă dintre inflamația low grade, metabolismul lipidic, funcția renală și hipotiroidie. Rezultatele contribuie la înțelegerea mecanismelor patogenice comune dintre disfuncția tiroidiană, inflamația low grade și riscul cardiovascular, oferind noi perspective pentru evaluarea și managementul pacienților cu hipotiroidie. Originale sunt și datele despre impactul semnificativ negativ al bolii asupra calității vieții, mai ales la scalele Simptomele Hipotiroidiei, Simptomele Gușii și Aspectul Exterior, dar și persistența unor simptome, în pofida tratamentului de substituție, ceea ce sugerează că terapia standard cu levotiroxină nu este întotdeauna suficientă și este necesară o abordare individualizată în managementul hipotiroidiei. Semnificația teoretică: Cercetarea contribuie la aprofundarea cunoștințelor privind rolul inflamației low grade în hipotiroidia de etiologie autoimună și evidențiază interacțiunea acesteia cu disfuncția tiroidiană, metabolismul lipidic și factorii de risc cardiovascular. Prezența și persistența inflamației low grade după inițierea tratamentului cu levotiroxină sugerează mecanisme patogenetice în evoluția hipotiroidiei, independente de normalizarea funcției glandei tiroide. Valoarea aplicativă: constă în necesitatea aprecierii prezenței inflamației low grade ca factor patogenic relevant și a gradului de inflamație. Identificarea persistenței inflamației este oportună și după inițierea tratamentului cu levotiroxină. Aplicarea chestionarului ThyPRO-39 a relevat afectarea considerabilă a calității vieții, în pofida tratamentului de substituție cu levotiroxină, ceea ce subliniază necesitatea unei abordări diagnostice și terapeutice extinse, care prevede nu doar normalizarea parametrilor hormonali, dar și aprecierea și îmbunătățirea calității vieții. Rezultatele astfel contribuie la elaborarea unor recomandări clinice individualizate în managementul acestei afecțiuni.