Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective. In Memoriam Eugen Popușoi

Cunoștințe, atitudini și practici ale femeilor referitor la menopauză

Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT

Cunoștințe, atitudini și practici ale femeilor referitor la menopauză Pavelescu, Livia Scopul: Aprecierea nivelului de cunoștințe, atitudini si practici ale femeilor cu privire la menopauză pentru elaborarea setului de recomandări privind conduita în această perioadă. Obiectivele: Analiza practicilor naționale și internaționale în domeniul gestionării perioadei de menopauză; evaluarea cunoștințelor, atitudinilor si practicilor femeilor în contextul conștientizării de către ele a menopauzei; evaluarea opiniilor medicilor ce țin de cunoștințele, atitudinile și practicile femeilor cu privire la menopauză; elaborarea recomandărilor privind conduita perioadei de menopauză. Materiale și metode: Tipul de studiu – transversal, descriptiv cu elemente analitice, efectuat prin chestionarea a 384 de femei cu vârsta cuprinsă între 40-60 de ani, cetățeni ai Republicii Moldova în perioada aprilie-mai 2020. Chestionarul a fost realizat prin intervievare față în față. Metodele studiului – analiză și evaluare a referințelor bibliografice, istorică, sociologică, epidemiologică, statistică (de transfer al datelor, comparativă, grafică). Rezultate obținute: 85,2 % din respondente au declarat că au simptome asociate menopauzei, dintre care 30,2 % nu au consultat un specialist, iar 28,9 % au apelat la un medic în această privință. Cele mai frecvente simptome ale menopauzei au fost bufeurile de căldură sau episoade de transpirație, senzație de sufocare, roșeața feței întâlnite la 90,9 %, urmate de scăderea libidoului (88,3 %) starea depresivă și schimbările bruște de dispoziție (86,7 %) și uscăciunea vaginală (85,7 %). Cea mai frecventă adresabilitate pe acest motiv a fost la medicul de familie (32,7 %), urmată de neurolog (5,9 %), ginecolog (5,6 %). Femeile cu vârsta de 51-55 și 56-60 de ani au avut o rată mult mai înaltă a simptomelor de menopauză, comparativ cu vârsta 40-45 de ani (OR=26,6, IC 95 %: 6.452-109.661, p=0,000 și, respectiv, OR=43.400, IC 95 %: 5.054-372.705, p=0.001). Iar vârsta de 55-60 de ani s-a asociat puternic cu statutul postmenopauzal (absența simptomelor) comparativ cu vârsta tânără (40-45 de ani) (OR=73.5, IC 95 %: 7.419-728.194, p<0.001). În proporție de 96,1 %, femeile au cunoștințe despre această perioadă, dintre care 25,9 % au declarat un nivel suficient, 40,9 % – s-au considerat insuficient de informate și 33,2 % nu puteau aprecia gradul de cunoaștere a acestui subiect. Totodată, 265 (69,2 %) au declarat necesitatea cunoștințelor suplimentare. Sursele de informare au fost mama sau bunica (58,9 %), internetul (29,7 %), școala (28,6 %), cărțile, revistele (26,8 %), medicul (26,6 %) și mai puțin de la TV sau radio (17,4 %). Respondentele cu studii gimnaziale s-au informat mult mai frecvent din școală comparativ cu cele care au absolvit studiile liceale, medii și superioare (OR =0.189, IC 95 %: 0.056-0.637 , p=0.007; OR=0.132, IC 95 %: 0.038-0.462 , p=0.002, și respectiv OR=0.263, IC 95 %: 0.072-0.959 , p=0.043). Au considerat menopauza drept perioada fără menstruații 63,3 % dintre respondente, 43,8 % – un fenomen firesc, 42,7 % – o perioada fără de grijă a contracepției, 32 % și, respectiv, 26,3 % – cu îmbătrânirea și senzația că nu mai sunt femei. O atitudine pozitivă și negativă a fost manifestată de 89 (23,2 %) și respectiv 86 femei (22,4 %). Femeile din mediul urban (OR=3.037, IC 95 %: 1.036-8.905, p=0.043) și cele cu nivel educațional mai scăzut au identificat menopauza cu un fenomen pozitiv mai frecvent (OR pentru studiile superioare raportat la studiile gimnaziale = 0.098, IC 95 %: 0.01-0.449, p=0003). Jumătate din respondenți (218 persoane; 56,8 %) au menționat că ar urma un tratament de substituție hormonală dacă acesta ar fi gratuit, 153 (39,8 %) ar refuza această terapie, iar 11 (2,9 %) urmează acest tratament oricum. Concluzii: În urma studiului s-a evidențiat o importantă problemă legată de sursa de informare, precum și de gradul de conștientizare a simptomelor și patologiilor asociate menopauzei; lipsa informării adecvate este responsabilă de reticența față de terapia hormonală menopauzală de substituție; informarea corectă despre menopauză poate ajuta femeile să aibă așteptări mai realiste cu privire la această perioadă și să facă alegeri mai bune între opțiunile de tratament pentru simptomele ei.

Traseul pacienților cu hernie de disc

Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT

Traseul pacienților cu hernie de disc Maxian, Viorel Scopul: Evaluarea traseului pacienților cu hernie de disc până la acordarea asistenței medicale de nivel terțiar pentru elaborarea recomandărilor practice privind îmbunătățirea accesibilității serviciilor medicale. Obiectivele: Analiza studiilor și practicilor internaționale și naționale privind traseul pacienților cu hernie de disc către staționarele republicane; evaluarea opiniilor personalului medical cu privire la organizarea traseului pacienților cu hernie de disc de la etapa inițială până la instituțiile de nivel terțiar, cu identificarea unor eventuale bariere în accesul acestora; studierea opiniilor pacienților cu hernie de disc privind traseul lor de la debutul patologiei până la etapa tratamentului specializat în instituțiile de nivel terțiar, cu identificarea unor eventuale bariere în accesul acestora; elaborarea recomandărilor practice în scopul îmbunătățirii accesibilității serviciilor medicale pacienților cu hernie de disc. Materiale și metode: Tipul de studiu: mixt. Componenta cantitativă – studiu descriptiv, transversal cu aplicare de chestionar. Eșantionul studiului: 377 de medici (medici de familie, neurologi, neurochirurgi) și 268 de pacienți diagnosticați cu hernie de disc. Componenta calitativă – interviuri în profunzime cu pacienții cu hernie de disc din intituțiile medicale terțiare. Perioada de colectare a datelor cuprinde lunile aprilie-mai 2020. Metodele studiului – epidemiologică, istorică, descriptivă, statistică, matematică, comparativă, grafică. Rezultate obținute: Reieșind din datele studiului cantitativ circa 56 % din medicii respondenți consideră defectuos traseul pacientilor cu hernie de disc. În acelasi timp, 71,2 % din pacienții cu hernie de disc chestionați raportează că au întâmpinat bariere la nivel local (raional sau municipal) în accesarea serviciilor medicale. S-a stabilit că aproximativ jumătate dintre pacienți (47 %) sunt de părerea că este dificil de a obține o îndreptare la consultații și examinări către instituțiile medicale terțiare, inclusiv de a avea acces la examinări de înaltă performanță. Jumătate dintre pacienți s-au confruntat cu diferite impedimente în accesarea serviciilor la diferite etape de adresare, dintre ei în 19,8 % de cazuri au indicat dificultăți de acces la secția consultativă din sector/raion, iar 19 % de cazuri – la asistența medicală primară. Studiul calitativ a cuprins 4 subiecte de bază: expertiza durerii, adresarea primară la medic, internări în instituții terțiare, tratamentul de reabilitare. Conform rezultatelor studiul dat mulți pacienți exprimă nemulțumire privind traseului anevoios spre destinația instituțiilor terțiare care se asociază pentru ei cu cheltuieli suplimentare și timp pierdut. Unii pacienți menționează faptul că primar au fost informați greșit referitor la tratament și ulterior din cauza agravării stării generale au fost nevoiți să se adreseze de urgență la medicul specialist din instituțiile republicane. Marea majoritate a pacienților nu sunt mulțumiți de profesionalismul și calitatea serviciilor medicale prestate de către specialiștii din policlinicile raionale și municipale. Există pacienți care au păreri împărțite referitor la eficiența etapelor traseului pacientului cu hernie de disc elaborat de Centrul Național de Asigurări Medicale. Concluzii: Studiul efectuat reflectă dificultăți în traseul pacienților cu hernie de disc începând cu medicul de familie și până la adresarea în instituțiile medicale terțiare, printre acestea: timpul îndelungat de așteptate a consultației, a examinărilor de înaltă performanță, a analizelor pentru spitalizări; programări defectuase pentru îndreptări la consultație, examinări, internări; drumuri întoarse de la instituțiile terțiare spre raion în scopul obținerii îndreptărilor, analizelor de la medicii de familie, neurologi din instituțiile raionale etc. O posibilă soluție pentru depășirea impedimentelor menționate este preluarea practicilor internaționale, în mod particular folosirea poliței de asigurare în formă de card, implimentată cu succes în unele state din Europa.

Influența pandemiei COVID-19 asupra consumului de alcool în Republica Moldova

Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT

Influența pandemiei COVID-19 asupra consumului de alcool în Republica Moldova Guțu, Veaceslav Scopul: Evaluarea impactului măsurilor întreprinse pe perioada pandemiei COVID-19 asupra consumului de alcool pentru elaborarea unor recomandări care vor fi aplicate la fundamentarea documentelor de politici naționale cu referință la reducerea consumului de alcool. Obiectivele: Studierea situației privitor la consumul de alcool în Republica Moldova; evaluarea influenței măsurilor restrictive întreprinse în perioada pandemiei COVID-19 asupra consumului de alcool în RM; analiza comparativă a rezultatelor obținute în cadrul studiului dat cu rezultatele internaționale privind consumul de alcool în perioada pandemiei COVID-19; elaborarea unor concluzii și recomandări pentru documentele de politici naționale cu referință la reducerea consumului de alcool. Materiale și metode: A fost realizat un studiu cantitativ, descriptiv, transversal. Ca instrument de cercetare a fost utilizat un chestionar cu întrebări de tip închis și deschis, elaborat în interesul studiului de către Universitatea Tehnică din Dresden (Technische Universität Dresda, Germania) și Spitalul Clínic de Barcelona (Hospital Clínic de Barcelona, Spania). Chestionarul nu conține întrebări privitor la datele cu caracter personal ale participanților, prin urmare informația colectată este în totalitate anonimizată. Participanți – eșantion din populație cu vârsta mai mare de 18 ani.Volumul eșantionului a cuprins 660 de persoane. Rezultatele obținute: Conform datelor obținute, influența pandemiei COVID-19 asupra consumului de alcool este destul de vizibilă, din considerentul că corespunde ipotezelor puse din start – precum că pandemia prin multitudinea de forțe care s-au manifestat va afecta consumul de alcool. Atât la nivel național cât și internațional, pandemia a dus la modificarea consumului de alcool, în medie în rândul a 60 % din respondenți. În urma analizei răspunsurilor respondenților a căror consum de alcool a fost modificat, observăm că, în mare parte, consumul de alcool a scăzut pe timpul pandemiei de COVID-19. Datorită restricțiilor 65 % din respondenți au întâmpinat bariere pe durata pandemiei COVID-19 în legătură cu angajarea la serviciu, număr de ore de lucru limitat, și 70 % din aceștia au declarat scăderea surselor de venit între 25-50 % pe perioada pandemiei. Un alt aspect important este faptul că 85 % din respondenți au perceput pandemia de COVID-19 ca o situație stresantă, astfel că în răspunsul a 79 % din acești respondenți au început să consume mai rar și doar 21 % au menționat că consumul lor a crescut pe fundal de stres. În 85,5 % din persoanele incluse în cercetare au afirmat că au consumat alcool cel puțin o dată pe lună, înaintea pandemiei de COVID-19. Concluzii: Actuala pandemie cauzată de focarul de COVID-19 are impact potențial asupra comportamentelor ce influențează sănătatea, inclusiv asupra consumului de alcool. Rezultatele studiului dat au arătat o tendință de descreștere a consumului de alcool în timpul pandemiei COVID-19 în majoritatea țărilor de Estul Europei. Pandemia COVID-19 a fost percepută ca o situație de stres de majoritatea respondenților ceea ce a favorizat ca o treime din aceștia să-și reducă consumul de alcool. Restricțiile impuse pe parcursul pandemiei COVID-19, de asemenea, au favorizat descreșterea consumului de alcool în rândul populației din Republica Moldova. Importanța cunoașterii impactului potențial al problemelor legate de alcool atât în timpul, cât și după pandemie, va deține un rol major pentru implementarea cu promptitudine a strategiilor și resurselor.

Accesul la serviciile stomatologice a copiilor cu dizabilități neuropsihice (paralizie cerebrală, sindrom Down, autism)

Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT

Accesul la serviciile stomatologice a copiilor cu dizabilități neuropsihice (paralizie cerebrală, sindrom Down, autism) Murzac, Lucia Scopul: Analiza accesului la serviciile stomatologice a copiilor cu dizabilități neuropsihice (paralizie cerebrală, sindrom Down, autism) pentru elaborarea unor recomandări de îmbunătățire a condițiilor de respectare a dreptului la sănătatea orală a acestor copii. Obiectivele: Analiza experienței, practicilor și recomandărilor internaționale, precum și a contextului național privind organizarea accesului copiilor cu dizabilități neuropsihice la serviciile stomatologice; evaluarea opiniei părinților copiilor cu dizabilități neuropsihice din perspectiva accesibilității serviciilor stomatologice; evaluarea opiniilor medicilor stomatologi cu privire la organizarea accesibilității serviciilor stomatologice acordate copiilor cu dizabilități neuropsihice; elaborarea unor recomandări pentru îmbunătățirea accesului la serviciile stomatologice a copiilor cu dizabilități neuropsihice. Materiale și metode: Tipul studiului: mixt. Studiul cantitativ: descriptiv, transversal – prin aplicare de chestionar cu întrebări deschise. Eșantionul studiului: 193 de părinți ai copiilor cu dizabilități și 221 de medicii stomatologi. Componenta calitativă: interviuri semistructurate cu părinții copiilor cu dizabilități neuropsihice (10 interviuri). Metodele studiului: sociologică, matematică, comparativă, grafică, analitică, descriptivă. Rezultate obținute: Mai mult de 1/3 din părinți consideră că disponibilitatea serviciului este discriminatorie pentru copiii cu nevoi speciale, iar serviciul este inaccesibil comparativ cu copiii fără dizabilități. Printre barierele de acces la serviciile stomatologice menționate de către părinți au fost: distanța de deplasare (78 % respondenți din centrele raionale și zonele rurale), lipsa lifturilor și incomoditatea pantelor de acces (73 %), timpul îndelungat de așteptare a programării. Circa 2 din 5 respondenți indică că s-au adresat târziu la stomatolog (începând cu vârsta de 4 ani a copilului). Jumătate din părinți nu se adresează la medic pentru vizitele profilactice a cavității orale a copilului. Nu au un specialist la care se adresează în mod regulat 68 % din părinții copiilor cu dizabilități din mediul rural. Tratamentul stomatologic sub anestezie generală este disponibil doar în municipiul Chișinău. Tratamentul de reabilitare a cavității bucale sub anestezie generală pentru copiii cu grad sever de dizabilitate este disponibil doar la spitalul privat ,,MedPark”. Printre barierele financiare de acces la servicii au fost menționate costurile majore a serviciilor stomatologice, acoperite total sau parțial de către părinți în cadrul clinicilor private și publice. Finanțarea insuficientă din partea CNAM a serviciului stomatologic pentru copii cu nevoi speciale a fost raportată de către 94 % medici stomatologi. Circa 1/4 din specialiști (cu stagiul de muncă cuprins între 10-20 ani) se consideră indisponibili pentru de a trata copii cu dizabilități. Necesitatea și utilitatea formării suplimentare a fost menționată de 1/2 din medicii participanți la studiu. Concluzii: În studiu a fost stabilită prezența unor lacune majore în ceea ce privește disponibilitatea, accesibilitatea, acceptabilitatea și calitatea serviciilor stomatologice pentru copii cu nevoi speciale. Pentru creșterea disponibilității serviciilor stomatologice, inclusiv a celor care necesită anestezie generală, conform sugestiilor medicilor e nevoie de mărirea numărului de cabinete din sectorul public și privat, dotate cu aparataj necesar și medici anesteziologi angajați, inclusiv implementarea unor cursuri de formare continuă a stomatologilor în domeniul sănătății orale a copiilor cu nevoi speciale.