http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/30879 Mon, 13 Apr 2026 11:27:17 GMT 2026-04-13T11:27:17Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/30933 Tipuri de placă dentară pigmentată la copii (revista literaturii) Șevcenco, Nina; Bezer, Alexandru Actualitate. Se întâmplă destul de frecvent ca dinții copiilor de vârsta peste un an să aibă placă bacteriană. Aceasta poate fi galbenă (igienă deficitară), gri (hipoplazie a smalțului), verde (deteriorarea peliculei dentare), maro (exces de fier în salivă) și neagră. Cel mai mult pe părinți îi sperie placa neagră de pe dinții copiilor. Aceasta se mai numește și placa bacteriană nespecifică. Placa pigmentată este mai frecventă la copiii cu dinți cariați (44,69%) decât la copiii cu dinți intacți (29,76%) [7]. În prezența plăcii pigmentate la copiii cu vârsta cuprinsă între doi și șapte ani, s-a constatat o prevalență a cariilor dentare de 68%, cu o intensitate de 2,9 [6,11]. Cuvinte cheie: placă dentară pigmentată, bacterii cromogene, carii dentare, copii. Scopul studiului: Analiza literaturii de specialitate privind tipurile de plăci pigmentate, prevalența și etiologia apariției acestora. Materiale și metode. Analiza de conținut a datelor din literatura științifică din baze de date - agregatoare de articole științifice: PubMed, eLIBRARY, Google Scholar etc . Rezultatele studiului și discuții. Conform Clasificării internaționale a bolilor (ICD-10), placa pigmentată are codul K03.60. Placa pigmentată poate fi de diferite culori: neagră, verde, portocalie, maro etc. [14].; Relevance. It is quite common for children as young as one year old to have plaque on their teeth. It can be yellow (poor hygiene), gray (enamel hypoplasia), green (damage of the tooth pellicle), brown (excess of iron in saliva), and black. What scares parents the most is the black plaque on children’s teeth. It is also called Priestley’s non-specific bacterial plaque. Pigmented dental plaque is more common in children with carious teeth (44.69%) than in children with intact teeth (29.76%) [7]. In the presence of pigmented dental plaque in children aged two to seven years, a prevalence of dental caries was found to be 68% with an intensity of 2.9 [6,11]. Keywords: pigmented dental plaque, chromogenic bacteria, dental caries, children. The purpose of the research: To study the literature on the types of pigmented dental plaque, its prevalence and aetiology of occurrence. Materials and methods. Content analysis of scientific literature data in databases - aggregators of scientific articles: PubMed, eLIBRARY, Google Scholar, etc. The results of the study and their discussion. According to the International Classification of Diseases (ICD-10), pigmented dental plaque has the code K03.60. Pigmented dental plaque can be “Nicolae Testemițanu” State University of Medicine and Pharmacyof different colours: black, green, orange, brown, etc. [14]. Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/30933 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/30932 Modificări ale stării dentare la copii cu fibroză chistică. (Revista literaturii) Șevcenco, Nina; Paun, Grigorii; Bușmachiu, Andrei Fibroza chistică (FC) este una dintre cele mai frecvente boli ereditare și care scurtează speranța de viață în țările europene (1 la 3500 de copii) (Southern et al., 2007). Boala se caracterizează printr-o leziune sistemică a glandelor exocrine, atât mucoase: glande ale tractului respirator, intestinului, pancreasului, cât și seroase: glande salivare, sudoripare, lacrimale, și necesită tratament pe toată durata vieții pacientului (С.В.Рачинский, Н.И.Капранов, 1990).O bază largă de dovezi confirmă impactul negativ al tulburărilor chimice și metabolice, care însoțesc bolile și stările patologice, asupra stării organelor și țesuturilor cavității bucale. Perturbarea metabolismului hidrosalin, afectarea glandelor salivare, curele lungi de terapie antibacteriană, hormonală și enzimatică în fibroza chistică nu pot să nu afecteze sănătatea dentară a acestor pacienți. La pacienții cu FC au fost observate cheilită exfoliativă și unghiulară, candidoză a mucoasei bucale, xerostomie și hemoragii pe mucoasa cavității bucale. Un număr de pacienți cu FC prezintă o combinație de mai multe semne de patologie a limbii, leziuni necarioase ale țesuturilor dure ale dinților și boli parodontale răspândite. Deși sistemul dentar este, de asemenea, implicat într-o măsură mai mare sau mai mică în procesul patologic al FC, puține studii au fost dedicate studiului stării dentare a pacienților. Cuvinte cheie: fibroză chistică, glande salivare, management dentar.; Cystic fibrosis (CF) is one of the most common inherited diseases what shortens life expectancy in European countries (1 in 3.500 children) (Southern et al., 2007). The disease is characterized by a systemic lesion of exocrine glands, both mucus-forming: glands of the respiratory tract, intestine, pancreas and serous glands: salivary, sweat, lacrimal and requires treatment throughout the life of the patient (С.В.Рачинский, Н.И.Капранов, 1990). A broad evidence base confirms the negative impact of chemical and metabolic disorders accompanying diseases and pathological conditions on the state of oral organs and tissues. Water-salt metabolism disorders, salivary glands lesions, long courses of antibacterial, hormonal and enzyme therapy in cystic fibrosis affect the dental health of these patients. Exfoliative and angular cheilitis, oral mucosal candidiasis, xerostomia and haemorrhages on the oral mucosa have been observed in CF patients. A number of CF patients have a combination of several signs of tongue pathology; non-carious lesions of hard tissues of teeth and periodontal diseases are widespread. Although the dento-facial system is also involved to a greater or lesser extent in the pathologic process in CF, few studies have been devoted to the study of the dental status of these patients. Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/30932 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/30931 Fiabilitatea predicției cariei dentare la copii Uncu, Marina; Jumir, Cristina; Hristea, Elena; Spinei, Aurelia Introducere Evaluarea riscului este o componentă esențială în procesul decizional pentru prevenirea și managementul cariei dentare (CD). Scopul studiului: evaluarea fiabilității predicției complexe și personalizate a cariei dentare la copiii de vârstă școlară cu aplicarea diferitor modele de Software Cariogram. Materiale și metode. A fost efectuat un studiu clinic controlat pe un eșantion de 72 de copii de vârstă școlară. În lotul de cercetare (L1) au fost incluși 36 de copii cu CD, iar în lotul martor (L0) au fost incluși 36 de copii fără leziuni carioase. Predicția complexă și personalizată a CD la copii s-a realizat în ambele loturi cu aplicarea simultană a două modele de Software Cariogram: modelul clasic și modelul simplificat, fără utilizarea testelor salivare. Rezultate. Fiabilitatea predicției CD la copii fără leziuni carioase (L0) a fost aproximativ identică, cu aplicarea ambelor modele de Software Cariogram. La copiii din L1 fiabilitatea predicției CD cu utilizarea modelul clasic de Cariogram a fost cu 37,02% mai mare comparativ cu modelul simplificat, fără utilizarea testelor salivare. Concluzii: Pentru identificarea subiecților cu risc mare și extrem de apariție a CD este necesară aplicarea modelului clasic de Cariogram care presupune utilizarea testelor pentru aprecierea proprietăților fluidului oral, dar de importanță majoră este aprecierea numărului de Streptococcus mutans.; Introduction Risk assessment is an essential component in the decision-making process for the prevention and management of dental caries (DC). Aim of the study: to evaluate the reliability of complex and personalized prediction of dental caries in school-aged children using different Cariogram Software models. Materials and Methods: A controlled clinical study was conducted on a sample of 72 school-aged children. The research group (L1) included 36 children with DC, while the control group (L0) included 36 children without carious lesions. The complex and personalized prediction of DC in children was performed in both groups using two Cariogram Software models: the classic model and the simplified model, without the use of salivary tests. Results: The reliability of DC prediction in children without carious lesions (L0) was approximately identical when using both Cariogram Software models. In children from the L1 group, the reliability of DC prediction using the classic Cariogram model was 37.02% higher compared to the simplified model, which did not use salivary tests. Conclusions: To identify subjects at high and extreme risk for the development of DC, it is necessary to apply the classic Cariogram model, which involves the use of tests to assess the properties of oral fluid. However, the most significant factor is the evaluation of the number of Streptococcus mutans. Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/30931 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/30902 Evaluarea riscului la carie dentară la copiii cu malformații cardiace congenitale Dmitriev, Daniel; Dmitriev, Iulia; Spinei, Aurelia Introducere. Prezenta lucrare a fost efectuată în scopul evaluării riscului la carie dentară (CD) la copiii cu malformații cardiace congenitale (MCC). Material și metode: a fost efectuat un studiu clinic de tip caz-martor pe un eșantion de 76 de copii repartizați în 2 loturi identice după structură. Lotul de cercetare a fost constituit din 38 de copii cu MCC cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani (L1). Lotul martor (L0) a fost format din 38 de copii sănătoși. Pentru evaluarea riscului apariției CD a fost aplicat Software Cariogram. Rezultate: la subiecți cu MCC riscul carios a fost cu 20,72% mai mare, comparativ cu copiii din L0. Principalii factori de risc carios identificați la copiii din L1 au fost: impactul patologiei cardiace congenitale și al medicației acesteia, inclusiv, scăderea fluxului fluidului oral din cauza administrării preparatelor diuretice; starea nesatisfăcătoare a igienei orale; numărul Streptococcus mutans în salivă >5x105 UFC/ml și lipsa implementării măsurilor preventive. Concluzii: predicția personalizată a CD la copiii cu MCC este importantă pentru elaborarea metodelor eficiente de prevenire a invadării Streptococcus mutans a fluxului sangvin și în cele din urmă, a endoteliului țesuturilor cardiace.; Introduction. The present work was carried out with the aim of dental caries risk assessment in children with congenital heart defects (CHD). Material and methods: a case-control clinical study was performed on a sample of 76 children divided into 2 groups identical in structure. The research group consisted of 38 children with CHD aged between 7 and 18 years (L1). The control group (L0) consisted of 38 healthy children. Cariogram software was applied to assess the risk of developing dental caries (DC). Results: the caries risk was 20.72% higher in CHD subjects compared to L0 children. The main caries risk factors identified in L1 children were: the impact of congenital cardiac pathology and its medication, including decreased oral fluid flow due to diuretic preparations; unsatisfactory oral hygiene; Streptococcus mutans number in saliva >5x105 CFU/ml and lack of implementation of preventive measures. Conclusions: personalized prediction of DC in children with CHD is important for the development of effective methods to prevent Streptococcus mutans invasion of the blood stream and ultimately the endothelium of cardiac tissues. Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/30902 2024-01-01T00:00:00Z