<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" version="2.0">
<channel>
<title>Fiziologie, fiziopatologie, biofizică</title>
<link>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/310</link>
<description/>
<pubDate>Mon, 13 Apr 2026 07:05:19 GMT</pubDate>
<dc:date>2026-04-13T07:05:19Z</dc:date>
<item>
<title>Neurobiologia somnului</title>
<link>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4361</link>
<description>Neurobiologia somnului
Chiriac, Ecaterina
The humoral theory of sleep regulation proposed by Ishimori and Pieron postulates that&#13;
the homeostatic sleep drive leads to the accumulation of somnogens during wakefulness, and that&#13;
this homeostatic need is discharged during sleep. Prostaglandin D2, adenosine, and cytokines&#13;
have been proposed as effective sleep substances. Also, several interactions between sleep- and&#13;
wake-active neurons have been proposed at the systems level in many models of sleep–wake&#13;
regulation. In this review, we describe briefly the neurobiology of sleep.&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
Teoria umorală a reglării somnului propusă de Ishimori şi Pieron postulează că în timpul&#13;
stării de veghe în organism se acumulează substanţe somnogene, care asigură homeostaza&#13;
somnului. Prostaglandina D2, adenozina şi citokinele au fost propuse drept substanţe somnogene&#13;
efective. De asemenea, s-a descoperit faptul că reglarea ciclului somn-veghe este realizată prin&#13;
interacţiunea dintre diverşi neuroni ce controlează starea de veghe şi somnul. În această lucrare,&#13;
realizăm o scurtă trecere în revistă a neurobiologiei somnului.
Conducător ştiinţific – Nicolae Demişcan, doctor în biologie, conferenţiar&#13;
Catedra Fiziologia Omului şi Biofizica
</description>
<pubDate>Sat, 01 Jan 2011 00:00:00 GMT</pubDate>
<guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4361</guid>
<dc:date>2011-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</item>
<item>
<title>Schimbările fiziologice şi psihosomatice după transplantul de inimă</title>
<link>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4359</link>
<description>Schimbările fiziologice şi psihosomatice după transplantul de inimă
Vilijînschii, Andrei
Heart transplantation is a current issue because each person has individual polymorphism.&#13;
Antigenic structures of the donor heart are detected by the immune system recipient and,&#13;
respectively, should be subject to particularly destruction and eliminated from the body. These&#13;
processes are physiologically normal for the recipient, but they also kill him. To avoid the&#13;
destruction of the transplanted heart, this article will provide alternative methods of heart&#13;
transplantation.&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
Transplantul de inimă este o problemă actuală din cauza polimorfismului individual al&#13;
fiecărui om. Structuri antigenice ale inimii donatorului se detectează de către structuri specifice&#13;
ale sistemului imun ca fiind străine şi prin urmare trebuie să fie supuse distrugerii şi eliminării&#13;
din organismul recipientului. Aceste procese fiind fiziologic narmale pentru organismul&#13;
recipientului, îl omuară din momentul cînd a primit o inimă nouă. Pentru a evita aceste precese&#13;
distrugătoare în acest articol vor fi propuse metode alternative de transplant de inimă.
Cond. şt. – Melniciuc Naina, asist.univ.&#13;
Catedra Fiziologia omului şi Biofizică
</description>
<pubDate>Sat, 01 Jan 2011 00:00:00 GMT</pubDate>
<guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4359</guid>
<dc:date>2011-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</item>
<item>
<title>Etiopatogenia hemangioamelor</title>
<link>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4360</link>
<description>Etiopatogenia hemangioamelor
Obreja, Mariana
Today, many people worldwide suffer from a vascular disease, one of these diseases is&#13;
the hemangioma. A hemangioma is a vascular tumor which, in many cases, requires surgical&#13;
intervention. Aproximatively 30% of all hemangiomas are visible at birth. It occurs 5 time more&#13;
often in females than in males, 83% occur on the head and neck area, the remaining 17 % appear&#13;
throughout to the rest of the body, externally and internally. The biggest problem is the&#13;
appearance of this tumor. Could we understand how a hemangioma forms, we should be able to&#13;
accelerate its disappearance, or prevent its growth in the first place.&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
În prezent, multe persoane din lumea întreagă suferă de o maladie vasculara, una din&#13;
aceste maladii este hemangiomul. Hemangiomul este o tumoare vasculară care, de multe ori,&#13;
necesită intervenţie chirurgicală. Aproximativ 30% din toate hemangioamele sunt vizibile la&#13;
naştere. Ele apar de 5 ori mai des la femei decît la bărbaţi, 83% apar în regiunea capului şi a&#13;
gîtului, restul 17% apar pe intreg corpul, pe suprafaţa externă, dar şi pe organele interne. Cea mai&#13;
mare problemă rămîne a fi, totuşi, apariţia acestei tumori. Dacă am putea înţelege cum se&#13;
formează un hemangiom, am putea accelera dispariţia lui, sau măcar am putea preveni cresterea&#13;
sa.
Cond. şt.: N. Demişcan, dr. în boil., conf. univ.,&#13;
E. Borş, dr. în medicină, conf. univ.,&#13;
Catedra de fiziologie, Catedra de fiziopatologie USMF “N. Testemiţanu”
</description>
<pubDate>Sat, 01 Jan 2011 00:00:00 GMT</pubDate>
<guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4360</guid>
<dc:date>2011-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</item>
<item>
<title>Proteinele şocului termic</title>
<link>http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4358</link>
<description>Proteinele şocului termic
Bobuţac, Eduard; Mîţu, Irina
The paper presents information on the history, discovery, chemical structure,&#13;
classification and biological role of heat shock proteins (stress proteins) in non-specific cell&#13;
resistance and the ability of these substances in pathological implications.&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
&#13;
În lucrare sunt prezentate informaţii referitor la istoria descoperirii, structura chimică,&#13;
clasificarea şi rolul biologic al proteinelor şocului termic (proteine de stres) în rezistenţa&#13;
nespecifică celulară şi posibilitatea implicaţiilor acestor substanţe în patologie.
Catedra Fiziopatologie şi Fiziopatologie clinică&#13;
Conducător ştiinţific Vasile Lutan, doctor habilitat, profesor universitar
</description>
<pubDate>Sat, 01 Jan 2011 00:00:00 GMT</pubDate>
<guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4358</guid>
<dc:date>2011-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</item>
</channel>
</rss>
