Congresul consacrat aniversării a 80-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova

Analiza retrospectivă a simptomatologiei şi evoluţiei postoperatorii la pacienţii cu paraganglioame otice

Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT

Analiza retrospectivă a simptomatologiei şi evoluţiei postoperatorii la pacienţii cu paraganglioame otice Ursachi, Anastasia; Vetricean, Sergiu; Buracovschi, Nicolae; Sencu, Eusebiu; Osman, Victor; Chiriac, Ana-Maria Introducere. Paraganglioamele osului temporal sunt tumori vasculare rare ale capului şi gâtului, cu evoluţie lentă, care pot genera simptome otologice şi neurologice severe, influenţând semnificativ calitatea vieţii. Intervenţia chirurgicală reprezintă tratamentul de elecţie, dar poate duce la sechele funcţionale. Scop. Evaluarea persistenţei simptom-elor otologice şi neurologice pre- şi postoperator, precum şi analiza factorilor implicaţi în evoluţia postoperatorie a pacienţilor cu paraganglioame timpani-jugulare. Material şi metode. Studiu retrospectiv, perioada 2020-2024, a inclus 10 pacienţi, cu paragangliom al osului temporal, supuşi intervenţiei chirurgicale, unii cu embolizare preoperatorie. Au fost analizate simptomele pre- şi postoperatorii: tinitus, hipoacuzie, vertij, otoree, otoragie, polip în CAE, HTA, perforarea membranei timpanice şi pareza nervului facial. Rezultate. Preoperator, toţi pacienţii prezentau tinitus pulsatil şi hipoacuzie de diferite grade; 6 au avut otoragie, 4 otoree, iar 3 polip vizibil în conductul auditiv extern, 2 pacienţi hipertensiune arterială. Postoperator, s-a observat ameliorarea tinitusului la 6 pacienţi şi stabilizarea hipoacuziei la 5, la 4 pacienţi s-a agravat funcţia auditivă, pareza facială postoperatorie la 2 pacienţi (transitorie), iar vertijul a fost raportat temporar de 5 pacienţi. Tumorile mici (tip A1-A2) s-au exci-zat complet cu recuperare funcţională bună. Tumorile mari (tip B1-B2) s-au asociat cu complicaţii postoperatorii, inclusiv recidiva tumorii. Concluzii. Tratamentul chirurgical al paraganglioamelor rămâne esenţial, însă calitatea vieţii depinde de diagnosticul timpuriu al acestora. Invazia tumorii în structurile neuro-vasculare învecinate duc la ridicarea atât a riscului chirurgical cât şi la o morbiditate semnificativă.; Introduction. Temporal bone paragangliomas are rare, slow-growing vascular tumors of the head and neck that can cause severe otologic and neurologic symptoms, significantly impacting quality of life. Surgery is the treatment of choice but may lead to functional sequelae. Objective. To evaluate the persistence of otologic and neurologic symptoms before and after surgery and analyze factors influencing postoperative outcomes in tympanojugular paraganglioma patients. Material and methods. A retrospective study (2020-2024) on 10 patients with temporal bone paragangliomas treated surgically, some with preoperative embolization. Pre- and postoperative symptoms analyzed: tinnitus, hearing loss, vertigo, otorrhea, otorrhagia, EAC polyp, hypertension, tympanic membrane perforation, and facial nerve palsy. Results. Preop eratively, all patients had pulsatile tinnitus and varying degrees of hearing loss; 6 had otorrhagia, 4 otorrhea, 3 visible EAC polyps, and 2 had hypertension. Postoperatively, tinnitus improved in 6 patients and hearing stabilized in 5, while hearing worsened in 4. Two patients developed transient facial palsy, and 5 reported temporary vertigo. Small tumors (type A1-A2) were fully excised with good functional recovery. Larger tumors (type B1-B2) were associated with postoperative complications, including tumor recurrence. Conclusion. Surgical treatment of paragangliomas remains the cornerstone of management; however, the patient's quality of life largely depends on early diagnosis. Invasion of adjacent neurovascular structures significantly increases both surgical risks and postoperative morbidity.

Managementul nefrolitiazei în contextul malformaţiilor renale congenitale: rolul nefrolitotomiei percutanate

Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT

Managementul nefrolitiazei în contextul malformaţiilor renale congenitale: rolul nefrolitotomiei percutanate Mîțu, Alexandru; Murea, Marinela; Tataru, Constantin Introducere. Urolitiaza în malformaţiile renale implică dificultăţi terapeutice legate de poziţia anormală a rinichiului, drenajul urinar deficitar şi structura modificată a sistemului pielocaliceal. Nefrolitotomia percutanată este o opţiune minim invazivă frecvent utilizată în tratamentul calculilor voluminoşi. Scop. Scopul acestui studiu retrospectiv a fost evaluarea eficienţei şi siguranţei nefrolitotomiei per-cutanate în tratamentul urolitiazei la pacienţi cu malformaţii congenitale renale. Material şi metode. Studiu realizat pe 27 de pacienţi cu urolitiază şi malformaţii congenitale, internaţi în secţia de urologie a SCR „Timofei Moşneaga” între 2019 şi 2024, S-au analizat: vârsta, sexul, localizarea, dimensiunea şi densitatea calculilor, tipul malformaţiei şi durata intervenţiei. Analiza statistică a fost efectuată cu Microsoft Excel. Rezultate. Nefrolitotomia percutanată a fost efectuată în 40,7% dintre pacienţi cu malformaţii congenitale renale. În majoritatea cazurilor, s-a intervenit asupra calculilor coraliformi sau de dimensiuni mari, cu localizare în bazinet sau în sistem pielocaliceal malformat. S-a obţinut o rată de stone-free de 86%, confirmată imagistic. Dimensiunea medie a calculilor a fost de 28,4 mm, iar densitatea a depăşit 1000 UH. Durata medie a intervenţiei a fost de 125 ± 46,8 minute. În toate cazurile s-a montat stent ureteral tip JJ. Complicaţiile postoperatorii au fost uşoare (Clavien MI). Reintervenţia a fost necesară în 7,4% din cazuri. Concluzii. Conform studiului, eficienţa nefrolitotomiei percutanate în tratamentul litiazei renale în malformaţii congenitale a fost demonstrată. Procedura s-a dovedit a fi sigură şi eficientă, cu rată înaltă de stone-free a calculilor şi incidenţă scăzută a complicaţiilor postoperatorii.; Introduction. Urolithiasis associated with renal malformations posed therapeutic difficulties due to abnormal kidney position, poor urinary drainage, and altered pelvicalyceal anatomy. Percutaneous nephrolithotomy was a minimally invasive therapeutic option frequently used for large or staghorn calculi. Objective. The aim of this retrospective study was to evaluate the safety and effectiveness of percutaneous nephrolithotomy in treating urolithiasis in patients with congenital renal malformations. Material and methods. The study was conducted on 27 patients with urolithiasis and congenital malformations, hospitalized in the Urology Department of Timofei Mosneaga RCH between 2019 and 2024. The following parameters were analyzed: age, sex, stone location, size and density, malformation type, and operative time. Statistical analysis was performed using Microsoft Excel. Results. Percutaneous nephrolithotomy was performed in 40.7% of patients diagnosed with congenital renal anomalies. Most cases involved large or staghorn calculi located in pelvic kidneys or anatomically distorted collecting systems. A postoperative stone-free rate of 86% was achieved and confirmed via CT scan at follow-up. The average stone size was 28.4 mm, with a mean density exceeding 1000 HU. The procedure lasted an average of 125 ± 46.8 minutes. JJ ureteral stents were placed in all cases for drainage and to prevent obstruction. Postoperative complications were minor (Clavien grades I-II), and 7.4% of patients required reintervention. Conclusion. According to the study, the effectiveness of percutaneous nephrolithotomy in the treatment of renal lithiasis in congenital malformations was demonstrated. The procedure proved to be safe and effective, with a high stone-free rate and a low incidence of postoperative complications.

DCR asistată cu laser versus tehnici convenţionale în obstrucţia cronică a canalului nazo-lacrimal: studiu clinic prospectiv

Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT

DCR asistată cu laser versus tehnici convenţionale în obstrucţia cronică a canalului nazo-lacrimal: studiu clinic prospectiv Cernei, Vadim; Cebotari, Anastasia; Covali, Irina; Sencu, Eusebiu Introducere. Obstrucţia cronică a canalului nazo-lacrimal este frecventă la adulţi, cu impact funcţional şi psihosocial. Dacriocistorinostomia endoscopică asistată cu laser (DCR-L) s-a impus recent ca alternativă minim invazivă la abordul extern (DCR-X), oferind abord mai estetic şi recuperare rapidă. Scop. Studiul compară eficienţa şi siguranţa DCR externă, endoscopică minim invazivă asistată cu laser, pentru a elabora un protocol optim adaptat practicii clinice din Republica Moldova. Material şi metode. Studiu clinic prospectiv, observaţional (2022-2027), pe 108 pacienţi împărţiţi egal în 3 grupuri. Evaluarea postoperatorie a inclus parametri obiectivi, subiectivi şi economici: permeabilitate, complicaţii, durată intervenţie/spitalizare, durere, estetică, satisfacţie, costuri. Rezultate. Se anticipează că integrarea tehnologiei laser în chirurgia lacrimală endoscopică va demonstra un profil superior din punct de vedere al eficienţei clinice, confortului pacientului şi optimizării resurselor, susţinând includerea acestei metode în protocoalele terapeutice naţionale. Rezultatele vor fundamenta o abordare personalizată şi standardizată în managementul dacriocistitei cronice. Concluzii. DCR asistată cu laser modernizează tratamentul obstrucţiei lacrimale, oferind eficienţă clinică sporită, estetică superioară şi recuperare rapidă. Rezultatele susţin includerea sa în ghidurile naţionale pentru un management standardizat şi adaptat în Moldova.; Introduction. Chronic nasolacrimal duct obstruction is common in adults, with functional and psychosocial impact. Laser-assisted endoscopic dacryocystorhinostomy (DCR-L) has recently emerged as a minimally invasive alternative to external DCR (DCR-X), offering aesthetic benefits and faster recovery. Objective. The study compares the efficacy and safety of external, conventional endoscopic laser-assisted DCR to develop an optimized protocol adapted to clinical practice in the Republic of Moldova. Material and methods. Prospective observational clinical study (2022-2027) on 108 patients equally divided into 3 surgical groups. Postoperative evaluation included Objective., subjective, and economic parameters: patency, complications, surgery/ hospital stay duration, pain, aesthetics, satisfaction, and costs. Results. It is anticipated that the integration of laser technology into endoscopic lacrimal surgery will demonstrate a superior profile in terms of clinical efficacy, patient comfort, and resource optimization, supporting the inclusion of this method in national therapeutic protocols. The results will lay the foundation for a personalized and standardized approach to the management of chronic dacryocystitis. Conclusion. Laser-assisted DCR modernizes the treatment of lacrimal obstruction, offering improved clinical efficiency, better aesthetics, and faster recovery. Results support its inclusion in national guidelines for a standardized and context-adapted management approach in Moldova.

Papilomul invertat: o provocare pentru chirurgia endoscopică rinosinusală

Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT

Papilomul invertat: o provocare pentru chirurgia endoscopică rinosinusală Costin, Vlad; Bajureanu, Andrei; Cernei, Vadim; Vetricean, Sergiu Introducere. Papilomul invertat este o tumoră benignă rară a mucoasei respiratorii, localizată în fosa nazală şi sinusul maxilar. Histologic, are creştere endofitică cu invaginarea epiteliului în corion. Deşi benign, se remarcă prin agresivitate clinică, recidive (20-40%) şi risc de malignizare (515%). Scop. Prezentarea unui caz clinic de papilom invertat cu extensie agresivă în orbita stângă şi sinusurile paranaza-le, manifestat prin obstrucţie nazală unilaterală, epiforă, exoftalmie şi dureri faciale. Material şi metode. Pacient de 63 de ani, internat cu obstrucţie nazală severă, sinuzite recurente, exoftalmie, epiforă şi deplasare laterală a globului ocular stâng. Pacientul are un istoric de papilom invertat operat prin metoda Caldwell-Luc (2005), cu recurenţă şi progresie a invaziei intraorbitale, ceea ce reprezintă un fenomen rar (<10%). Rezultate. În timpul intervenţiei endoscopice s-a evidenţiat o formaţiune tumorală voluminoasă ce obstrua complet ambele fose nazale, cu extensie către sinusurile paranazale şi orbita stângă. S-au realizat ablaţia endoscopică a formaţiunii nazale, sfenoidotomie şi antrostomie maxilară bilaterală, etmoidotomie anteropos-terioară bilaterală cu îndepărtarea extensiilor tumorale. A fost identificat un defect al laminei papiracee stângi, urmat de ablaţia endoscopică a formaţiunii intraorbitale, cu he-mostază riguroasă şi protecţia structurilor oculare. Procedura s-a încheiat cu examinare endoscopică atentă pentru a preveni recidivele. Concluzii. Examenul histopatologic a confirmat papilom invertat în toate probele. Postoperator, poziţia globului ocular s-a normalizat, defectul laminei pa-piracee a fost corectat, fără complicaţii. Cazul evidenţiază eficienţa chirurgiei endoscopice în tratamentul papilomului invertat extensiv.; Introduction. Inverted papilloma is a rare benign tumor of the respiratory mucosa, usually in the nasal cavity and maxillary sinus. It shows endophytic growth with epithelial invagination. Despite being benign, it has aggressive behavior, with a 20-40% recurrence rate and 5-15% risk of malignant transformation. Objective. Presentation of a clinical case of inverted papilloma with aggressive extension into the left orbit and paranasal sinuses, manifested by unilateral nasal obstruction, exophthalmos, and facial pain. Material and methods. A 63-year-old patient was admitted with severe nasal obstruction, recurrent sinusitis, epiphora, exophthalmos, and lateral displacement of the left eyeball. The patient has a history of inverted papilloma operated on by the Caldwell-Luc method (2005), with recurrence and progression of intraorbital invasion, a rare occurrence (<10%). Results. During the endoscopic surgery, a large tumor mass was found completely blocking both nasal cavities, extending into the paranasal sinuses and the left orbit. The procedure included endoscopic removal of the nasal tumor, bilateral maxillary antrostomy and sphenoidotomy, and bilateral anteroposterior ethmoidotomy to remove tumor extensions. A defect in the left lamina papyracea was identified, followed by careful endoscopic excision of the intraorbital tumor. Hemostasis was meticulously performed, and ocular structures were protected. The surgery ended with a thorough endoscopic examination to minimize the risk of recurrence. Conclusion. Histopathological examination confirmed inverted papilloma in all samples. Postoperatively, the eye position normalized, the lamina papyracea defect was repaired, and no complications occurred. This case highlights the effectiveness of endoscopic surgery in treating extensive inverted papilloma.