http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/341 Fri, 17 Apr 2026 01:05:02 GMT 2026-04-17T01:05:02Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4557 Asimetria fluxului spleno-portal la bolnavul cirotic Anghelici, Gheorghe; Moraru, Viorel; Gaidău, Margarita; Ţarălungă, Veronica The patients Child class "A" denotes a proportional distribution volume of the portal intrahepatic hemocirculation (comparable with healthy subjects) with a slight upward trend while patients in group Child "B" and "C" evolving expressive distortion of intrahepatic portal hemodynamics with a significant deprivation as liver lobe.Reduced hepatic functional reserve is associated with a progressive hemodynamic redistribution in the territory and establishing a pool portal splenic venous hiperdinamice movement, recorded is a positive correlation between increased venous congestion in the splenic vein territory and Child score. It was found a clear tendency to increase intake flow in the formation of splenic venous outflow on the left portal branch and a direct connection between the report SBF/ PBFand category Child-Pugh, correlation becomes more expressive on reducing the extent of liver functional reserves. La pacienţii categoriei Child ”A” se denotă o distribuire volumetrică proporţională a hemocirculaţiei portale intrahepatice (comparabilă cu subiecţii sănătoşi) cu o tendinţă de creştere usoară a circulaţiei sanghuine pe lobul hepatic stîng, pe cînd în grupa pacienţilor Child ”B” şi „C” evoluează o denaturare expresivă a hemodinamicii portale intrahepatice cu o deprivare hemocirculatorie semnificativă a lobului hepatic drept. Reducerea rezervelor hepatice funcţionale se asociază cu o redistribuire progresivă a hemocirculaţiei în teritoriul bazinului portal şi instituirea unei circulaţii splenice venoase hiperdinamice, consemnîndu-se o corelaţie pozitivă între creşterea stazei venoase în teritoriul venei splenice şi scorul Child. A fost constatată o tendinţă evidentă de creştere a aportului afluxului venos splenic în constituirea fluxului pe ramura portală stînga şi o conexiune directă între raportul SBF/PBF şi categoria Child - Pugh, corelaţie ce devine mai expresivă pe măsura reducerii rezervelor hepatice. Clinica nr. 2 Chirurgie cu LCŞ Hepatochirurgie, Catedra Chirurgie Nr2, USMF „N.Testemiţanu” Sat, 01 Jan 2011 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4557 2011-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4559 Stem cells and hepatocytes in therapy of liver diseases Mocan, Elena; Lîsîi, Corneliu; Boaghie, Natalia; Revencu, Tatiana; Nacu, Viorel În prezent, există un interes crescut a utilizării celulelor stem în terapia diferitor boli. Celulele stem au capacitatea de a se devide pentru o perioadă indefinită de timp, de a se autoreînoi şi de a da naştere mai multor tipuri de celule. Terapia celulară poate fi definită ca „utilizarea celulelor în restabilirea, menţinerea şi îmbunătăţirea funcţiilor ţesuturilor şi organelor”. Acest articol de sinteză este adresat hepatocitelor, celulelor stem hepatice, inclusiv originii lor, rolului acestora în regenerarea ficatului şi dezvoltarea fibrozei, şi folosirea lor posibilă în tratarea bolii de ficat. Cele mai multe tulburări hepatice rezultă din disfuncţia hepatocitelor, aici acordîndu-se un mare interes transplantului de hepatocite izolate. În închiere, hepatocitele izolate şi derivate trebuie să demonstreze activitatea normală fiziologică, anume în funcţia de detoxificare şi metabolismul specific, ce se determină prin expresia genelor a proteinelor prezente în hepatocitele adulte. At present, there is growing interest in the therapeutic use of stem cells. A stem cell has the ability to divide for indefinite periods of time, to self-renew and to give rise to many different cell types. Cell therapy can be defined as «the use of living cells to restore, maintain or enhance the function of tissues and organs». This review will address on hepatocytes, hepatic stem cells, including their origin, their role in liver regeneration and fibrosis, and their possible use in the treatment of liver disease. As most liver disorders result from hepatocyte dysfunction, there has been great interest in transplantation of isolated hepatocytes. In summary, isolated and derived hepatocytes should demonstrate drug metabolism and detoxification activity by both gene expression and function, and they should express the hepatic transport proteins and transcription factors present in mature hepatocytes. Laborator de Inginerie tisulară şi culturi celulare USMF “Nicolae Testemiţanu” Sat, 01 Jan 2011 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4559 2011-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4558 Translocaţia bacteriană la bolnavul cirotic non-ascitic cu splenomegalie şi hipersplenism sever Moraru, Viorel; Anghelici, Gheorghe; Pisarenco, Sergiu; Samohvalov, Serghiu; Zaharia, Andrei The aim of this study was to evaluate the frequency and clinical significance of microbiologically confirmed bacterial translocation to the mesenteric lymph node in cirrhotic patients with splenomegaly & severe hypersplenism. A series of 21 consecutive cirrhotic patients with splenomegaly and severe hypersplenism were treated using the splenectomy & transabdominal azygo-portal disconnection and 19 patients with gallbladder stone were treated by classic colecistectomy, within which were excised and microbiologically investigated the mesenteric lymph nodes. The results suggest that the bacterial translocation in non-ascitic cirrhotic patients with splenomegaly and severe hypersplenism was 23,8 % cases comparative with 5,3% in colestomizated patients. Possible the immunosuppression determined by progressive hypersplenism present one the factor that predispose to bacterial translocation in this patients. Obiectivul studiului dat a constituit estimarea frecvenţei şi semnificaţiei clinice a transclocării bacteriene în nodulii limfatici mezenterici la bolnavii cirotici cu splenomegalie şi hiperseplenism sever. Un lot consecutiv de 21 pacienţi cirotici cu splenomegalie şi hipersplenism sever au fost trataţi prin splenectomie cu deconectare azygo-portală cît şi 19 bolnavi cu litiază biliară în cadrul căreea au fost excizaţi şi supuşi cercetărilor bacteriologice nodulii limfatici mesenterici. Rezultatele sugestă, că rata translocării bacteriene la pacientul cirotic non-ascitic cu splenomegalie şi hipersplenism sever a constituit 23,8 % cazuri comparativ cu 5,3% la bolnavii colecistectomizaţi. Probabil imunosupresia condiţionată de hipersplenismul progresant reprezintă un factor ce predispune către translocarea bacteriană la aceşti pacienţi. Clinica nr. 2 Chirurgie „Constantin Ţîbîrnă” cu LCŞ Hepatochirurgie, Catedra Chirurgie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” Sat, 01 Jan 2011 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4558 2011-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4555 Rolul metodelor chirurgicale în corecţia sindromului hipersplenic grav Cazacov, Vladimir The clinical casuistry study consisted of 314 cirrhotic patients with SSH, with an age between 16 and 56 years old, admitted, monitored, diagnosed in Surgical Department Nr.2, hepaticobiliopancreatic surgery division. From the total of 314 selected cases that were operated for SSH, in 295 (94,2%) splenectomy and azygo-portal devascularisation associated with omentopexy was performed, of which 279 were done in classical way while 16 cases (5,4%) laparoscopically and one case was converted to classical. Our experience shows that the approach in SSH cases needs to be done carefully in organized manner, in teams specially trained to deal with chronic hepatic pathology patients. Studiul cazuisticii clinice a fost alcătuit dintr-un număr de 314 de pacienţi cirotici cu HSS, cu vîrsta între 16 şi 56 de ani internaţi, monitorizaţi, diagnosticaţi şi trataţi în Clinica 2 Chirurgie, compartimentul de Chirurgie Hepatobiliopancreatică. Din numărul total de cazuri selectate şi operate pentru HSS, la 295 (94,2%) au fost practicate splenectomia cu devascularizare azygoportală asociată cu omentopexie dintre care la 279 pacienţi s-a intervenit prin metode clasice, iar la 16 pacienţi (5,4%) prin metoda videolaparoscopică, un caz convertit la metoda clasică. Experienţa acumulată arată că abordarea cazurilor cu splenopatie portală atent selectate trebuie efectuată în echipă organizată, special antrenată în managementul pacienţilor cu tară hepatică. Catedra Chirurgie nr. 2, USMF “Nicolae Testemiţanu” Sat, 01 Jan 2011 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4555 2011-01-01T00:00:00Z