http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/487 Sat, 11 Apr 2026 15:48:36 GMT 2026-04-11T15:48:36Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3903 Profilaxia transmiterii materno-fetale a infecţiei HIV/SIDA în Republica Moldova Eşanu, Taisia; Cerneţchi, Olga; Dondiuc, Iurie The first cases of HIV/AIDS in the Republic of Moldova have been registred in 1987. The statistical data confirm that the women ponderation involved in this epidemy increases; in 2000 it constituted 24,3%, in 2006 – 44,4%, in 2007-35,68%. The high ponderation of infected women with HIV is followed by an increased number among pregnant women, then appears the danger of the maternal-fetal transmission of HIV/SIDA infection. In Republic of Moldova 300 women infected with HIV have been delivered until present. There are 52 HIV infected children up to 15 years old, 42 from them acquired this infection by vertical way. After the antiretroviral prophylactic treatment has been administered in women in pregnancy, delivery and post/partum, the incidence of HIV infection transmission by vertical way diminished till 1,54%. Primele cazuri de HIV/ SIDA în Republica Moldova au fost înregistrate în anul 1987. Datele statistice constată că ponderea femeilor implicate în această epidemie este în creştere: în anul 2000 a constituit 24,3%, iar în 2006 – 44,4%, iar în 2005-35,68%. Ponderea înaltă a femeilor infectate cu HIV atrage după sine creşterea numărului gravidelor infectate şi ca urmare intervine problema transmiterii materno-fetale a infecţiei. Până în prezent în Republica Moldova au născut 300 femei infectate cu HIV. Copii infectaţi cu HIV/SIDA p\n[ la vârsta de 15 ani în republica noastră sunt 52, dintre care au achiziţionat maladia pe cale verticală 42. Odată cu introducerea tratamentului profilactic antiretroviral, administrat femeilor în sarcină, naştere şi post-partum incidenţa transmiterii verticale a infecţiei HIV s-a diminuat la 1,54%. Catedra Obstetrică şi Ginecologie (rezidenţiat) USMF „Nicolae Testemiţanu” Thu, 01 Jan 2009 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3903 2009-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3901 Aspecte controversate în conduita naşterilor multiple Paladi, Gh.; Cerneţchi, Olga; Dondiuc, Iurie; Tabuica, Uliana; Tăutu, Ludmila In the last years multiple pregnancies reached a high level of importance for the medical practice. This is due to the increased risks that accompany multiple pregnancy and labour for both mother and fetus, and its increased incidence due to the implementation of assisted reproduction methods. The goal of our study was to determine the maternal and fetal results related to the mode of delivery. In the study were included 441 patients with multiple pregnancies hospitalized in the Municipal Clinical Hospital No. 1 during 2000-2007. In this period were recorded 41,443 births, the incidence of multiple gestations is 1.06%. In Conclusion: 1. We consider that the optimal mode of delivery must be determined for each woman in particular; depending on the term of gestation, zigocity, fetus presentation, and the body mass of the second fetus. 2. In case of cranial presentation of the first fetus and non cranial of the second one, the caesarian operation is prior if the mass of the second fetus is 25% higher then of the first one. 3. The term for the finalization of the multiple gestations with 2 fetuses must not exceed 37-38 weeks and with triplex 36 weeks. We consider that after this term the placental insufficiency establishes and as a result the fetal metabolic and respiratory needs are no longer satisfied. In the same time the maternal organism is -. The complications risk and the perinatal mortality are elevated. 4. Our results confirm the decrease of the perinatal mortality and morbidity after the enlargement of the Caesarian operation indications. Au fost analizate toate sarcinile multiple (441) internate în Spitalul Clinic Municipal nr. 1 pe parcursul anilor 2000-2007. În perioada respectivă s-au înregistrat 41443 de naşteri, incidenţa sarcinilor multiple fiind de 1,06%. Pacientele au fost împărţite în două loturi de studiu în funcţie de modul de terminare a sarcinii. Scopul studiul nostru a fost orientat spre aprecierea rezultatelor materne şi fetale dependent de modalitatea finalizării naşterii, elaborarea unor algoritme. Concluzii 1. În cazurile de sarcină multiplă modul optimal de naştere trebuie apreciat individual, dependent de termenul de gestaţie, zigocitate, situsul şi prezentaţia feţilor. 2. În caz de prezentaţie craniană la primul făt şi noncraniană la cel de al doilea, se acordă prioritate operaţiei cezariene dacă masa fătului doi e cu 25% mai mare ca a primului făt. 3. Termenul de finalizare a sarcinilor multiple cu doi feţi nu trebuie să depăşească 37-38 săptămâni, iar cu tripleţi 36 săptămâni Considerăm că după acest termen se instaliază insuficienţa placentară şi prin urmare necesităţile metabolice şi respiratorii fetale nu mai sunt satisfăcute. Totodată este suprasolicitat organismul matern. Riscurile complicaţiilor după acest termen şi mortalitatea perinatală crescând semnificativ. 4. Lărgirea indicaţiilor operaţiei cezariene în sarcina multiplă a contribuit la scăderea morbidităţii şi mortalităţii perinatale. Sarcina multiplă a căpătat în ultimii ani o mai mare importanţă pentru practica medicală. Acest lucru se explică prin riscurile crescute ce însoţesc sarcina şi naşterea multiplă atât pentru mamă cât şi pentru fât, precum şi prin creşterea incidenţei acesteia datorită implementării metodelor de reproducere asistată2,3,12. Conform datelor Centrului Naţional de Reproducere Asistată şi Genetică Medicală, din numărul total de sarcini survenite asistat, fiecare a patra e multiplă. Incidenţa sarcinilor multiple iatrogene va fi în continuă creştere luând în consideraţre faptul că în Republica Moldova ponderea cuplurilor sterile pe parcursul a 10 ani s-a majorat de 2 ori şi reprezintă peste 15%. Sarcina multiplă a fost încadrată întotdeauna în categoria sarcinilor cu risc crescut, doar 15-30% din sarcinile multiple evoluează şi se termină fiziologic, incidenţa complicaţiilor fiind mai mare la cele surenite asistat. Mortalitatea perinatală e de multe ori mai mare în cazul sarcinilor multiple decât în cele cu un singur făt. Catedra de Obstetrică şi Ginecologie rezidenţiat USMF “Nicolae Testemiţanu” Thu, 01 Jan 2009 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3901 2009-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3902 Conduita sarcinii şi a naşterii în caz de rupere prematură a membranelor amniotice pretermen Paladi, Gheorghe; Cerneţchi, Olga; Stavinskaia, Liudmila; Tabuica, Uliana; Darii, Dorina; Calaraş, Maxim; Ciobanu, Daniela Preterm premature rupture of membranes (PROM) that occurs earlier than 37 weeks of gestation in most cases aggravates the evolution of the pregnancy and labor with severe repercussions on the fetus. The aim of the study was to determine the optimal method of pregnancy and birth management, and also the management of postnatal complications for the mother and for the infant, in cases when PROM occurred between 24-34 weeks of gestation; evaluating the possibility of performing cesarean section in cases with prolonged oligohidramnios period. We have reviewed the medical charts of women with PROM occurred at 24-34 weeks of gestation, that were hospitalized in our institution from 2003 to 2008. We have assigned the patients in 3 groups, according to gestational age when PROM occurred. Data from our investigation clearly call for further research, and yet, the maternal and perinatal outcomes show that the expectant management can be used, but only in a third level maternity and in a premature new born intensive care unit. The caesarian section performed at 29-34 weeks of gestation, even with a long oligohidramnios period is more favorable for the fetus vs. natural delivery. Moreover, the perinatal morbidity rates are more propitious in pregnancies expectantly managed compared to intentional delivery. Ruperea prematură a membranelor amniotice pretermen (RPMP) până la 37 săptămâni de gestaţie în majoritatea cazurilor agravează atât evoluţia sarcinii, cât şi a naşterii cu repercusiuni grave asupra fătului. Scopul studiului a fost aprecierea tacticii de conduită a sarcinii şi naşterii, a complicaţiilor postnatale pentru mamă şi nou-născut, în caz de ruperea prematură a membranelor amniotice la termenele de gestaţie de 24-34 săptămîni, evaluarea posibilităţii efectuării operaţiei cezariene în caz de perioada alichidiană îndelungată la gravidele cu RPMP. A fost efectuată o analiză retrospectivă a foilor de observaţie a pacientelor cu RPMP la termenele 24-34 săptămîni, în perioada anilor 2003-2008. Pacientele studiate au fost divizate în 3 loturi, în dependenţă de termenul sarcinii la care a survenit RPMP. Datele obţinute de noi nu permit de a face o concluzie categorică şi definitivă în ce priveşte această problemă şi, totuşi, rezultatele materne şi perinatale demonstrează că tactica expectativă poate fi aplicată, dar numai într-o materniatte de nivelul III şi o secţie de terapie intensivă a nou-născuţilor prematuri. Operaţia cezariană efectuată la termenii de 29-34 săptămâni, chiar si la o perioadă alichidiană îndelungată este mai favorabilă pentru făt comparativ cu naşterea pe cale naturală. Indicii morbidităţii perinatale sunt mai favorabili la aplicarea unei tactici expectative comparativ cu cea activă. Catedra de Obstetrică şi Ginecologie (rezidenţiat) USMF „Nicolae Testemiţanu” Thu, 01 Jan 2009 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3902 2009-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3900 Stările hipertensive în sarcină – aspecte practice de conduită a sarcinii şi naşterii Paladi, Gheorghe; Cerneţchi, Olga; Tabuica, Uliana; Gaevscaia, Iana; Oprea, Inga; Untilă, Liliana Late gestosis still remains a disputed problem in the contemporary obstetrics, and it has an important role in composing maternal and perinatal mortality and morbidity rates. These pathological states are the cause of about 1/5 of maternal deaths. The objective of this study was to asses the basic perinatal and obstetrical outcomes in women with hypertension in pregnancy, while being compared with the similar outcomes from the period prior to implementation of the contemporaneous management and classification. It has been established, that active management of the women with preeclampsia (i.e. immediate induction of the labor), administration of short term antihypertensive drugs, in order to avoid cerebro-vascular complication, and administration of magnesial therapy for seizure prophylaxis, has improved basic obstetrical and perinatal outcomes, comparing with the period prior to implementation of the new classification and management. Până la momentul de faţă gestozele tardive rămân o problemă actuală a obstetricii conteporane şi ocupă un loc important în structura mortalităţii şi morbidităţii materne şi perinatale. Ele sunt cauza a circa 1/5 din numărul total de decese materne. Scopul prezentei lucrări a fost evaluarea indicilor obstetricali şi perinatali de bază la pacientele cu stări hipertensive în sarcină, fiind comparaţi cu indicii similari din perioada precedentă implementării tacticii şi clasificării contemporane. S-a constatat, că conduita activă a pacientelor cu preeclampsie, adică finisarea cât mai urgentă a sarcinii în interesele mamei, administrarea tratamentului antihipertensiv de scurtă durată, scopul căruia este prevenirea complicaţiilor cerebro-vasculare şi a terapiei magneziale pentru profilaxia convulsiilor a permis ameliorarea indicilor obstetricali şi perinatali de bază comparativ cu perioada anterioară implementării noii clasificării şi conduite. Catedra Obstetrică şi Ginecologie (rezidenţiat) Thu, 01 Jan 2009 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3900 2009-01-01T00:00:00Z