Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2015 Vol. 6(4)

Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2015, Vol. 6(4)

Thu, 01 Jan 2015 00:00:00 GMT

Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2015, Vol. 6(4) Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences) a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză, conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017, prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169, a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2 baze de date internaționale. Fondator: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova

Evaluarea comparativă a utilităţii chestionarelor de screening preoperatoriu al apneei obstructive de somn în prognozarea complicaţiilor postoperatorii: studiu prospectiv de cohortă

Thu, 01 Jan 2015 00:00:00 GMT

Evaluarea comparativă a utilităţii chestionarelor de screening preoperatoriu al apneei obstructive de somn în prognozarea complicaţiilor postoperatorii: studiu prospectiv de cohortă Ambrosii, Tatiana; Cobâleţchi, Sergiu; Șandru, Serghei Introducere. Apneea obstructivă de somn (AOS) este o patologie frecvent întâlnită în rândul populaţiei feminine și masculine cu vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani, dar, din păcate, nediagnosticată în 82% – 93% dintre cazuri. Pacienţii cu AOS dezvoltă complicaţii postoperatorii semnificativ mai frecvent decât cei fără AOS. Utilizarea chestionarelor specializate de screening pentru AOS la etapa de evaluare preoperatorie ar putea identifica pacienţii suferinzi de maladia dată (în special, dacă aceștia au rămas nediagnosticaţi până la acel moment). În consecinţă, cunoașterea existenţei AOS la pacientul operat în mod programat ar putea reduce numărul de complicaţii postoperatorii și evenimente adverse, dacă se vor aplica măsuri preventive și de reducere a riscului. În această ordine de idei, scopul studiului a fost de a evalua capacitatea predictivă a chestionarelor de screening preoperatoriu pentru AOS (Berlin, ASA-checklist, STOP-BANG și EPS) pentru complicaţiile postoperatorii, la pacienţii beneficiari de intervenţii programate. Material și metode. Studiu prospectiv de cohortă, descriptiv analitic. Aviz pozitiv al Comitetului de Etică a Cercetării. Acord informat scris. Analizate 400 de seturi de date complete, provenite de la pacienţi programaţi pentru intervenţii chirurgicale. Au fost utilizate chestionarele Berlin, ASA-checklist, STOP-BANG și EPS. Postoperatoriu, până la externare, înregistrate evenimentele adverse și complicaţiile. Calculate: Se, Sp, PPV, NPV și LR pentru capacitatea de identificare a complicaţiilor postoperatorii pentru fiecare chestionar. Rezultate. Prevalenţa AOS în populaţia studiată a fost de 60,2%–77,2%, în funcţie de chestionarul aplicat. Corespunzător, rata complicaţiilor a fost, AOS [ ] vs. AOS [-]: cardiovasculare [48,2%–61,1%] – [7,9%-21,2%], respiratorii [12,2%– 13,6%] – [3,2%–5,0%], AVC [0,0%–0,5%] – [0,0%–0,5%], trezire prelungită din anestezie [1,2%–2,4%] – [0,0%-1,2%], febră postoperatorie [1,7%–2,7%] – [1,2%–2,2%], IOT dificilă [2,0%–2,5%] – [0,2%–0,7%], transfer neprogramat în UTI [3,2%–4,2%] – [0,0%–1,0%]. Chestionarul Berlin vs. STOPBANG a avut următoarele performanţe predictive pentru complicaţiile cardiovasculare: Se (0,61 vs. 0,59); Sp (0,92 vs. 0,90); PPV (0,88 vs. 0,85); NPV (0,70 vs. 0,68), LR (7,68 vs. 5,95). Concluzii. Toate chestionarele testate au demonstrat capacităţi predictive acceptabile și utile din punct de vedere clinic pentru complicaţiile de origine cardiovasculară, dar nu și pentru complicaţiile și evenimentele adverse de altă origine; în acest sens, cele mai bune performanţe l-au demonstrat chestionarele Berlin și STOP-BANG.; Introduction. Obstructive sleep apnea (OSA) is a disorder common among female and male population aged between 30 and 60 years, but unfortunately, undiagnosed in 82% to 93% of cases. OSA patients develop postoperative complications significantly more often than those without OSA. Using specialized screening questionnaires for OSA preoperative evaluation stage could identify patients suffering from this disease (particularly if they have remained undiagnosed until that time). Therefore, knowledge of the existence at the patient of OSA, which support scheduled surgery, could reduce the number of postoperative complications and adverse events, if will apply preventive measures and risk reduction. In this context, the aim of the study was to assess the predictive ability of preoperative screening questionnaires for OSA (Berlin, ASA-checklist, STOP-BANG, PES) for postoperative complications at the patient’s beneficiary for elective surgery. Material and methods. A prospective, descriptive-analytic, cohort study. Approval of Ethics Committee for Research was received. Written informed consent was obtained from all patients; 400 complete datasets were analyzes. Before a scheduled surgery, were used: Berlin, ASA-checklist, STOP-BANG and PES questionnaires for OSA screening. Postoperatively, until discharge, were recorded adverse events and complications. It was calculated Se, Sp, PPV, NPV and LR for ability to identify postoperative complications of the each questionnaire. Results. The prevalence of OSA in the studied population was 60.2% to 77.2%, depending on the applied questionnaire. Correspondingly, the rate of complications was, AOS [ ] vs. AOS [-]: cardiovascular [48.2% to 61.1%] – [7.9% to 21.2%], respiratory [12.2% to 13.6%] – [3.2% to 5.0%], stroke [0.0% to 0.5%] – [0.0% to 0.5%], prolonged awakening from anesthesia [1.2% to 2.4%] – [0,0 % to1.2%], post operative fever [1.7% to 2.7%] – [1.2% to 2.2%], difficult OTI [2.0% to 2.5%] – [0 2% to 0.7%], unscheduled transfer to ICU [3.2% to 4.2%] – [0.0% to 1.0%]. Berlin questionnaire vs. STOP-BAND questionnaire had the following predictive performance for cardiovascular complications: Se (0.61 vs. 0.59); Sp (0.92 vs. 0.90); PPV (0.88 vs. 0.85); NPV (0.70 vs. 0.68), LR (7.68 vs. 5.95). Conclusions. All tested questionnaires showed an acceptable predictive capacity and clinical utility for cardiovascular origin complications, but not for complications and adverse events of another origin; in this sense, the best performance was shown by STOP-BANG and Berlin questionnaires.

Utilizarea clasificării Clavien-Dindo în analiza comparativă a complicaţiilor postoperatorii după tratamentul calculilor renali prin nefrolitotomie percutană sau pielolitotomie: studiu descriptiv, retrospectiv, pe serie de cazuri

Thu, 01 Jan 2015 00:00:00 GMT

Utilizarea clasificării Clavien-Dindo în analiza comparativă a complicaţiilor postoperatorii după tratamentul calculilor renali prin nefrolitotomie percutană sau pielolitotomie: studiu descriptiv, retrospectiv, pe serie de cazuri Botnari, Vasile Introducere. Urolitiaza continuă să ocupe unul din primele locuri în structura patologiilor urologice, având, la nivel global, o frecvenţă de 5-15% din populaţia ţărilor industrializate şi reprezentând una dintre cauzele cele mai frecvente de spitalizare. O importanţă deosebită constituie selectarea unei metode de tratament a urolitiazei cât mai radicale, eficiente şi inofensive. Rata şi spectrul complicaţiilor postoperatorii sunt un indicator important pentru determinarea succesului și calităţii rezultatelor chirurgicale. Prezentarea complicaţiilor postoperatorii după pielolitotomie şi nefrolitotomie percutană prin prisma clasificării Clavien-Dindo ar permite o mai bună evaluare şi stratificare a riscurilor aferente pentru diferite metode de tratament chirurgical al nefrolitiazei. Material și metode. Studiul retrospectiv, descriptiv, pe serie de cazuri (n=296), efectuat în Clinica de Urologie şi Nefrologie Chirurgicală a Spitalului Clinic Republican din Chişinău și în Clinica de Urologie a Spitalului Judeţean nr. 1 din orașul Timișoara (România). Înregistraţi şi comparaţi parametrii demografici, precum şi rata şi spectrul complicaţiilor postoperatorii între pielolitotomie şi nefrolitotomie percutană, inclusiv, prin prisma scorului Clavien-Dindo. Rezultate. În lotul PLT s-au depistat complicaţii ClavienDindo tip II – 205 (94,5%) şi Clavien-Dindo tip III – 12 (5,5%), complicaţii Clavien-Dindo tip I, IV şi V nu au fost determinate. În grupul de pacienţi trataţi prin PCNL, au fost următoarele tipuri de complicaţii: Clavien-Dindo I – 65 (82,3%), ClavienDindo II – 8 (10,1%), Clavien-Dindo III – 5 (6,3%), şi ClavienDindo V – 1 (1,3%), complicaţii tip IV nu s-au determinat. Concluzii. Pielolitotomia (PLT) și nefrolitotomia percutană (PCNL) sunt metode eficiente, cu un index de eficienţă comparabil în tratamentul litiazei renale. Prin prisma clasificării ClavienDindo a complicaţiilor chirurgicale, a fost demonstrată eficacitatea şi siguranţa sporită a metodei de nefrolitotomie percutană faţă de pielolitotomia clasică la pacienţii adulţi cu nefrolitiază.; Introduction. Urolithiasis still retains one of the leading places in the structure of urological pathologies, having an occurrence of 5-15% in the population of industrialized countries and represents one of the most common causes of hospitalization. Particular importance is stressed upon the choice of the most radical, effective and harmless method of treatment for urolithiasis. The rate and range of postoperative complications are important indices for determining the success and surgical quality of the outcomes. Presentation of postoperative complications after percutaneous nephrolithotomy and pielolithotomy, through the prism of Clavien-Dindo classification, would allow a better assessment and grading of related risks for different approaches of invasive treatment of nephrolithiasis. Material and methods. This retrospective, descriptive, the case-series study (n=296) was conducted in Clinic of Urology and Surgical Nephrology of the Republican Clinical Hospital in Chisinau and Clinic of Urology of the County Hospital no. 1 from Timisoara (Romania). There were recorded and compared the demographic parameters, as well as the rate and range of complications between percutaneous nephrolithotomy and pielolithotomy, inclusive in the light of the ClavienDindo classification. Results. In the PLT group, Clavien-Dindo complications type II 205 cases (94.5%) and type III – 12 cases (5.5%) were found; Clavien-Dindo complications type I, IV and V have not been determined. The following complications were registered in the group treated by PCNL: Clavien-Dindo type I – 65 (82.3%), Clavien-Dindo type II – 8 (10.1%), Clavien-Dindo type III – 5 (6.3%), and Clavien-Dindo type V – 1 (1.3%); type IV complications have not been determined. Conclusions. Pielolithotomy (PLT) and percutaneous nephro-lithotomy (PCNL) are effective methods, with a comparable efficacy index as in renal lithiasis treatment. In the light of Clavien-Dindo classification of surgical complications, the greater efficacy and safety of percutaneous nephrolithotomy method compared to classical pielolithotomy in adult patients with nephrolithiasis was proved.

Efect analgezic prelungit și hiperalgezie redusă postoperatoriu în chirurgia abdominală la copii după administrarea intraoperatorie de doze mici de ketamină

Thu, 01 Jan 2015 00:00:00 GMT

Efect analgezic prelungit și hiperalgezie redusă postoperatoriu în chirurgia abdominală la copii după administrarea intraoperatorie de doze mici de ketamină Dmytriiev, Dmytro Introducere. În acest studiu randomizat, prospectiv, dublu orb, cu 3 loturi paralele, noi am evaluat efectul analgezic al administrării de ketamină intraoperatoriu la 45 de pacienţi cu risc anestezic ASA I sau II, beneficiari de intervenţii chirurgicale abdominale sub anestezie generală. Material și metode. Pacienţilor li s-a administrat 0,1-0,5 mg/ kg/oră de ketamină, după inducţia în anestezie. În mod aleator, printr-o metodă dublu oarbă, noi am repartizat pacienţii în 3 loturi – primul, de doze mici de ketamină (DMK) (0,1 mg/kg/ oră); al doilea – de doze mici de ketamină (0,5 mg/kg/oră) și al treilea lot, de control, prin utilizarea unui tabel de randomizare. Anestezia a fost efectuată cu propofol (3 mg/kg pentru inducţie, 60-200 μg/kg/min pentru menţinere), vecuroniu (0,1 mg/kg), și N2O 60% cu O2, administrat prin mască laringeană. Analgezia postoperatorie a fost, iniţial, asigurată cu morfină intravenos, în doză de 0,1 mg/kg la fiecare 4 ore. În loturile DMK, pacienţii au primit ketamină intravenos (0,1; 0,5 mg/kg/oră, respectiv), în lotul de control – același tip de anestezie, însă fără ketamină. Au fost înregistrate scorurile de durere, necesarul de morfină, efectele adverse, nivelul seric de cortizol, proteină C reactivă și glucoză. Rezultate. Pacienţii din loturile cu ketamină au necesitat semnificativ mai puţină morfină decât pacienţii din grupul de control în primele 48 de ore postoperatoriu (lotul de control: 67,7±38,3 mg vs. lotul ketamină 0,1 mg/kg/oră – 34,3±23,2 mg și lotul ketamină 0,5 mg/kg/oră – 29,5±21,5 mg; p<0,01). Concluzii. Studiul ne arată că dozele mici de ketamină, utilizate intraoperatoriu în perfuzie continuă de lungă durată, pot intensifica analgezia postoperatorie datorită acţiunii ei asupra fenomenului de sensitizare centrală și reducerii ariei de hiperalgezie postoperatorie. Acest efect este dependent de durata de administrare a ketaminei în timpul intervenţiei, dar nu și de doză, în intervalele cuprinse între 0,1-0,5 mg/kg/oră.; Introduction. In a randomized, prospective, double-blinded study with three parallel groups, we assessed the analgesic effect of intraoperative ketamine administration in 45 ASA physical status I or II patients, undergoing abdominal surgery under general anesthesia. Material and methods. The patients received either IV ketamine 0.1-0.5 mg/kg/h after the induction of anesthesia. We randomly allocated the patients in a double-blinded manner to three groups – 1st low dose ketamine group (LDKgroup) with its dose – 0.1 mg/kg/h, 2nd LDK-group with 0.5 mg/kg/h, 3rd control group – by using a random number table. Anesthesia was performed with propofol (3 mg/kg for induction, 60-200 μg/kg/min for maintenance), vecuronium (0.1 mg/kg), and 60% N2O in O2 via a laryngeal mask airway. Postoperative analgesia was initially provided with IV morphine every 4 hours in dose 0.1 mg/kg. In LDK groups, the patients received IV ketamine (0.1; 0.5 mg/kg/h IV respectively), in the control group – the same general anesthesia, but except ketamine. Pain scores, morphine consumption, side effects, and serum lever cortisol, C- reactive protein and glucose were recorded. Results. Patients in the ketamine groups required significantly less morphine than those in the control group over 48 h postoperatively (control group – 67.7±38.3 mg vs. LDK 0,1 mg/kg group – 34.3±23.2 mg and LDK 0,5 mg/kg group – 29.5±21.5 mg; p<0.01). Conclusions. The study shows that a small dose of intraoperative prolonged infusion of ketamine can significantly enhance postoperative analgesia due to the action of ketamine on CNS sensitization and reduce area of postoperative hyperalgesia. This effect is dependent on the timing of ketamine administration during surgery and is not dependent on the dosage 0.1-0.5 mg/kg/h.