http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/547 Mon, 27 Jul 2026 23:52:44 GMT 2026-07-27T23:52:44Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/16141 Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2018, Vol. 16(2) Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences) a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză, conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017, prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169, a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2 baze de date internaționale. Fondator: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova Mon, 01 Jan 2018 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/16141 2018-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3167 Consideraţii asupra dezvoltării funcţionalităţii sistemului de supraveghere a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în Republica Moldova Raevschi, Elena; Obreja, Galina Introducere. Decesele premature cauzate de bolile netransmisibile ar putea fi reduse, în mare măsură, prin reducerea factorilor de risc modificabili. OMS a declarat dezvoltarea continuă a funcţionalităţii sistemului de supraveghere ca una din condiţiile-cheie pentru asigurarea realizării ţintei strategice globale (nr. 1) de reducere relativă de 25% a mortalităţii premature, cauzate de bolile netransmisibile către anul 2025 („25×25”). În Republica Moldova, supravegherea și monitorizarea factorilor de risc modificabili nu este, deocamdată, sistematică și integrată, nefiind nici parte componentă a Sistemului Informaţional Medical Integrat în resursele informaţionale de stat. În acest context, studiul și-a propus drept obiectiv general evidenţierea premiselor existente de dezvoltare a funcţionalităţii sistemului de supraveghere a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare și alte boli netransmisibile din Republica Moldova. Material și metode. S-a efectuat un studiu de sinteză a cadrului de politici de la nivel global și naţional, însoţit de evaluarea bunelor practici internaţionale, privind experienţa de supraveghere funcţională a factorilor de risc, testată în timp. Rezultate. Au fost identificate reperele conceptuale privind abordarea actuală în lume în vederea supravegherii factorilor de risc pentru bolile netransmisibile: (1) cooperarea internaţională; (2) asigurarea conformităţii capacităţii naţionale prin determinarea priorităţilor locale în acord cu principiul de cost-eficienţă maxim posibilă; (3) colaborare intersectorială și multisectorială, în special, la nivelul sistemului de sănătate, centrat pe asistenţa medicală primară, ca sector de primul contact cu populaţia. În paralel, rezultatele studiului au evidenţiat progresele Republicii Moldova, în vederea fortificării capacităţii naţionale privind răspunsul pentru bolile netransmisibile, elaborării strategiilor naţionale în coerenţă cu cele globale, asigurării consolidării cooperării intersectoriale și multisectoriale, optimizării resurselor instituţionale și umane în sistemul de sănătate sub aspect al prevenţiei și controlului bolilor netransmisibile. Concluzii. În Republica Moldova există premize pentru dezvoltarea funcţionalităţii sistemului de supraveghere a factorilor de risc, determinate de progresele realizate, alături de rezerve de perspectivă, privind continua îmbunătăţire prin ajustarea bunelor practici internaţionale.; Introduction. According to World Health Organization (WHO) strategies, premature deaths due to noncommunicable diseases could be reduced substantially by reducing modifiable risk factors. WHO declared the continuously development of the surveillance system’s functionality as one of the key conditions in reaching the global strategic target (no. 1) on 25% relative reduction of premature mortality due to noncommunicable diseases by 2025 (“25×25”). In the Republic of Moldova, surveillance and monitoring of modifiable risk factors is not systematic nor integrated, being neither part of the Integrated Medical Information System within the state information resources. In this context, the study had as a general objective: to highlight the existing prerequisites for the development of the functional surveillance system for cardiovascular disease and other noncommunicable disease risk factors in the Republic of Moldova. Material and methods. A review study of the global and national policy framework was performed, accompanied by the evaluation of good international practice on risk factors surveillance functionality, proven over time. Results. Conceptual milestones on current global approaches to the surveillance of noncommunicable disease risk factors have been identified: (1) international cooperation; (2) ensuring national capacity compliance by determining local priorities in accordance with the principle of maximum possible cost-effectiveness; (3) cross-sectoral and multisectoral collaboration, particularly at the level of health system, focused on primary health care, as the sector of first contact with the population. In parallel, the study results highlighted the progress of the Republic of Moldova in strengthening national capacities to respond to noncommunicable disease challenges, to develop national strategies coherent with global ones, to ensure consolidation of cross-sectoral and multisectoral cooperation, to optimise institutional and human resources within the health system in order to prevent and control noncommunicable diseases. Conclusions. There are prerequisites in the Republic of Moldova to develop the functional risk factor surveillance system, determined by the accomplished progress along with some perspective limitations regarding continuous improvement through good international practice adjustment. Mon, 01 Jan 2018 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3167 2018-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3166 Terapia tisulară cu membrană amniotică în tratamentul bolnavilor cu leziuni termice: studiu prospectiv, descriptiv, pe serie de cazuri Furtună, Constantin; Taran, Anatol; Jian, Mariana; Nacu, Viorel Introducere. O nouă frontieră în tratamentul clinic al bolii combustionale este reprezentată de terapia tisulară. Mulţi oameni renumiţi în întreaga lume s-au folosit de această metodă de tratament care, anterior, era inaccesibilă tuturor, cunoscută sub denumirea de terapie tisulară. Din acest motiv, este pe deplin justificată preocuparea clinicienilor, dar mai ales a cercetării medicale din ultimele decenii, pentru găsirea unor soluţii eficiente în obţinerea unor substituienţi tegumentari, cu ajutorul cărora să se înlocuiască pielea compromisă şi să se menţină funcţiile de bază ale organismului uman, agresat. Material şi metode. Lucrarea a fost concepută ca un studiu prospectiv, descriptiv, a unui lot de 24 de pacienţi cu arsuri de gr. IIIAB şi IV, în tratamentul cărora s-a utilizat membrana amniotică în calitate de pansament biologic temporar (14 bărbaţi şi 10 femei). Cazurile au fost distribuite in 2 eşantioane: eşantionul bolnavilor cărora li s-a aplicat pe locurile donore – 14 pacienţi şi eşantionul bolnavilor, cărora li s-a aplicat pe plăgi post-arsură, după debridare tangenţială – 10 pacienti. Bolnavii au fost investigaţi conform standardelor naţionale în vigoare. Rezultate. Alotransplantul a purtat un caracter temporar, până la pregătirea satisfăcătoare a plăgii pentru autodermoplastie. S-a observat o accelerare a formării ţesutului granular şi, respectiv, a scurtării perioadei preoperatorii până la autodermoplastie, de la 10,2 zile în cazul tratamentului standard, cu repansări multiple, până la 6,5 zile, în cazul utilizării MA. Concluzii. Membrana amniotică reprezintă un material de acoperire a plăgilor, accesibil din punctul de vedere al disponibilităţii, preparării şi stocării. Fiind subţire şi flexibilă, membrana amniotică este aplicată cu uşurinţă pe diverse suprafeţe şi aderă intim la patul plăgii.; Introduction. A new frontier regarding clinical treatment of “combustion illness” is represented by tissue therapy. A lot of well known physicians around the world used this kind of treatment, which was previously inaccessible to ordinary people, known as tissue therapy. On these premises physician’s concern but mostly last decade’s medical research, regarding finding a suitable solution on obtaining new skin substituting materials which can replace the damaged skin and maintain the normal functioning of damaged human body, is fully justified. Material and methods. The research was designed as a descriptive – prospective study – of a group of 24 patients with burns gr. IIIAB and IV was conducted, amniotic membrane as a temporary biological dressing was used (14 men and 10 women) in this treatment. The cases were divided into two groups: the group of patients AM was applied to donor sites skin – 14 patients and the group of patients AM was applied on postburn wounds after tangential debridement – 10 patients. The patients were investigated in accordance with national standards. Results. The allograft had a temporary character until wound adequate preparation for autodermoplasty. An acceleration of granulation tissue formation and respectively shortening of preoperative period until autodermoplasty from 10.2 days in case of standard treatment with multiple dressing to 6.5 days in case of MA use was observed. Conclusions. Amniotic membrane is wound covering material accessible in terms of availability, preparation and storage. Being easy to apply, it is also flexible, making it possible for amniotic membrane to be applied to various surfaces. It has the property to adhere intimately to the wound bed and is easily removed from necessity. Mon, 01 Jan 2018 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3166 2018-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3168 Disgerminom ovarian la adolescentă cu sindromul Mayer-Rokitansky-KüsterHauser Ciobanu, Victor; Mişina, Ana; Patricia, Harea; Petrovici, Virgil; Cuţitari, Irina Introducere. Sindromul Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser (MRKH) prezintă o anomalie congenitală multifactorială a ducturilor Mülleriene care se caracterizează prin: (a) agenezia a 2/3 superioare a vaginului, în combinaţie cu anomalia uterului (de la rudimente uterine cavitare/necavitare, până la lipsa totală a uterului); (b) ovare şi trompe uterine normal dezvoltate şi funcţionale; (c) caracteristici sexuale secundare normale şi cariotip feminin (46, ХХ). Material şi metode. Prezentarea cazului clinic propriu. În literatura de specialitate sunt descrise doar cazuri clinice unice. Rezultate. Este prezentat cazul unei adolescente de 14 ani cu sindromul Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser, diagnosticată cu disgerminom ovarian şi revista literaturii la acest subiect. Concluzii. Tumorile ovariene în sindromul MRKH se referă la o patologie ginecologică destul de rar întâlnită şi trebuie să fie luate în consideraţie în diagnosticul diferenţial al formaţiunilor de volum ale cavităţii abdominale în cazul aceastei malformaţii.; Introduction. Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser syndrome (MRKH) presents a multifactorial congenital abnormality of Müllerian’s ducts characterized by: (a) agenesia of the 2/3 superior part of vagina in combination with uterine anomaly (from cavitary/noncavitary uterine rudiments to the total lack of uterus); (b) normally developed and functional ovaries and fallopian tubes; (c) normal secondary sexual characteristics and female karyotype (46, XX). Material and methods. Presenting your own clinical case. Only unique clinical cases are described in the specialty literature. Results. Is presented the case of a 14-year-old teenager with Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser syndrome, diagnosed with ovarian disgerminoma and the literature review on this subject. Conclusions. Ovarian tumours in MRKH syndrome refer to a rather rarely encountered gynecological pathology and should be considered in the differential diagnosis of abdominal cavity volume formations in this malformation. Mon, 01 Jan 2018 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/3168 2018-01-01T00:00:00Z