Răspunsul inflamator la pacienții cu infarct miocardic acut pe perioada dezvoltării remodelării adaptive și patologice a miocardului: Rezumatul tezei de doctor în științe medicale: 321.03 - Cardiologie

Abstract

Actualitatea temei. Infarctul miocardic acut cu elevare de segment ST (STEMI) este cea mai severă formă de infarct miocardic asociată cu morbiditate și mortalitate sporită. Revascularizarea primară mecanică a miocardului prin angioplastie coronariană la pacienții cu STEMI efectuată în primele 12 ore de la debutul infarctului a devenit opțiunea terapeutică de elecție, conducând conform datelor diferitor meta-analize la declinul mortalității spitalicești și la distanță [1,2]. Cu toate acestea, STEMI rămâne o problemă actuală și intricată a cardiologiei, fapt dictat de evoluția clinică precară pe perioada post-infarct determinată de exacerbarea insuficienței cardiace și incidența înaltă a evenimentelor cardiovasculare majore (MACE), cum ar fi infarctul miocardic acut repetat, angina instabilă, aritmiile cardiace, accidentul vascular cerebral. Rezultatelor mai multor studii demonstrează evoluția MACE pe o perioadă post-infarct 1-10 ani la cote de 4,2-51% [3,4]. Unul din factorii determinați ai riscului MACE post-infarct la pacienții cu STEMI este calitatea remodelării post-infarct a miocardului. Remodelarea angrenează un set de modificări structurale și geometrice ale cordului, care sunt declanșate de necroza cardiomiocitelor și se finalizează în medie după 4-6 luni de zile de la momentul revascularizării [5,6]. Dilatarea VS la perioada de finalizare a remodelării post-infarct a miocardului este predictorul ecocardiografic al paternului patologic al remodelării și se manifestată prin creșterea > 20% a indicilor, ce caracterizează fenomenul de dilatare, comparativ cu parametrii de admitere: volumul telediastolic și presiunea telediastolică a VS [7,8]. Aprecierea factorilor care contribuie la dezvoltarea RPM sau RAM este importantă în vederea consolidării algoritmului din predictori de prognoză a evoluției post-infarct a pacienților cu STEMI propice optimizării managementului terapeutic de durată [9]. Ipoteza de lucru a studiului se bazează pe evidențele prezenței răspunsului inflamator declanșat de necroza miocardului deja în primele ore de la debutul injuriei ischemice. Inflamația consemnează extinderea zonei de necroză. Pe de altă parte, inflamația declanșează și guvernează procesul de înlăturare a celulelor moarte prin fagocitoză, cât și procesul de reparație a miocardului lezat prin stimularea sintezei de colagen grație acțiunii citokinelor (în primul rând a interleukinelor și factorilor de creștere) și activării genelor de hipertrofie a cardiomiocitelor [10,11]. Cu toate că rolul inflamației este concludent certificat în geneza patologiei coronariene și insuficienței cardiace, precum și în patogenia impactului ischemie-reperfuzie [12], studii de evaluare a legăturii între răspunsul inflamator și patternul de remodelare post-infarct a miocardului la pacienții cu STEMI la conotația aprecierii raportului dintre dinamica markerilor pro- și antiinflamatori în special în faza acută a infarctului nu s-au realizat. Totodată, nu s-a determinat nici corelarea între caracterul modificării markerilor inflamației fazei acute și markerii turnover-ului colagenului fibrilar de tip III și de tip I la distanța de 1 și 3 luni post-infarct. Deși patogenia evoluției IC post-infarct este studiată pe parcursul a mai multor decenii apanajul conceptual rămâne precar la mecanismul de compensare și decompensare ale cordului în efort hemodinamic, impactul ischemiei-reperfuziei, particularitățile inotropismului miocardic la acțiunea factorilor neuroendocrine, particularitățile fenomenului coronarian Gregg și Vanhoutte, precum și plauzibilitatea beneficiului funcțional la atenuarea răspunsului inflamator și/sau potențarea acțiunii markerilor anti-inflamatori. Aceste sarcini pot fi rezolvate prin cercetările experimentale, utilizând in vitro modele de perfuzie a cordului izolat, care permit reproducerea diferitor tipuri de efort cu volum, rezistență, 5 impact ischemic, precum și evidențierea particularităților beneficiului funcțional al manevrelor de modulare a răspunsului inflamator, care au la bază principiile tratamentului anticitokinic. [...]