Diagnosticul și tratamentul chirurgical al formațiunilor chistice și tumorale ovariene la copii și adolescente: Rezumatul tezei de doctor în științe medicale: 321.15 – Obstetrică și ginecologie

Abstract

Studiile recente arată că chisturile ovariene reprezintă o patologie destul de frecventă la pacientele de sex feminin în diferite grupuri de vârstă. La copii și adolescente formațiunile tumorale ovariene se înregistrează la 2.6 din 100.000 cazuri [5]. În marea majoritate a cazurilor tumorile ovariene la copii și adolescente sunt benigne, frecvența neoplasmelor maligne constitue circa 10% [1, 22]. Descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi identificarea problemelor de cercetare Actualmente investigațiile imagistice (USG, TC, IRM) sunt considerate metode de elecție în diagnosticul și evaluarea formațiunilor chistice și tumorale ovariene, cât și în strategia stratificării riscului tumorilor maligne [13]. Unul din domeniile prioritare trebuie considerat cercetarea în crearea șabloanelor radiologice unice pentru descrierea si stratificarea formațiunilor ovariene [14,15], informativitatea lor la pacientele pediatrice fiind redusă ținînd cont de particularitățile de vîrsta. Aprecierea nivelului markerilor oncologici (AFP, b-hCG, CA 125, CEA și CA- 19-9) în tumorile ovariene la pacientele pediatrice se utilizează pe scară largă pentru diferencierea formațiunilor ovariene benigne și maligne. Experiența colectivă acumulată a demonstrat nespecificitatea valorilor marcherilor oncologici în stratificarea TO la copii și adolescente și rolul lor rămâne destul de controversat [22]. Printre cele mai grave complicații a formațiunilor chistice și tumorale ovariene, ce țin de păstrarea funcției fertile, se consideră torsiunea anexelor uterine (TAU) [3]. Actualmente au fost conturate direcțiile prioritare în diagnosticul TAU așa cum sunt: determinarea predictorilor clinici a TAU [7], crearea sistemului de puncte [7,16], evaluarea markerilor serologici ischemici și inflamatori specifici pentru TAU și aprecierea rolului metodelor radiologice (USG cu velocimetria Doppler, TC și IRM) pentru detrminarea TAU [8]. În acest context este bine definită perspectiva și actualitatea studiilor în domeniul acurateței diferitor metode în diagnosticul precoce a TAU. Metoda fundamentală în tratamentul TAU este efectuarea operațiilior ovaromenajante (detorsie+chistectomie), indiferent de gradul de ischemie [6,10]. Totodată studiile ce țin de consolidarea aspectelor tehnice a detorsiei și profilaxiei sindromului de ischemie/reperfuzie sunt in derulare. Un interes deosebit prezintă publicațiile unice ce țin de starea structurală și funcțională a ovarelor după detorsie [11]. În pofida celor expuse, frecvența ovarectomiilor nejustificate în cazul torsiunilor de anexe, după datele literaturii, ajunge la 40% [13]. Tratamentul chirurgical este metoda de elecție în cazul TO și formațiunilor chistice simptomatice refractare la tratamentul hormonal la pacientele pediatrice. Se acumulează tot mai multă experiență în aplicarea tehnologiilor laparoscopice la acest grup de paciente [1,2]. Limita principală în efectuarea operațiilor ovaromenajante laparoscopice în unele cazuri sunt dimensiunile avansate a formațiunilor, care semnificativ micșorează spațiul de lucru în cavitatea abdominală. În legătură cu aceasta se elaborează metode alternative – chist(tumor)ectomiile laparoscopic asistate extracorporal. Dar, până în prezent în literatura de specialitate din străinătate sunt publicate doar cazuri unice referitor la utilizarea metodei date la pacientele pediatrice [23]. Așadar, diagnosticul și tratamentul chirurgical al formațiunilor chistice și tumorale la copii și adolescente este o problemă importantă a ginecologiei chirurgicale contemporane. Importanța științifică, practică și socială a problemei înaintate este determinată de elaborarea conduitei diagnostico-curative îndreptată spre majorarea numărului operațiilor organomenajante și prezervarea funcției fertile. [...]