Impactul migrației parentale de muncă asupra stării sănătății copiilor: Rezumatul tezei de doctor habilitat în ştiinţe medicale: 322.01 - Pediatrie și neonatologie

Abstract

Actualitatea și importanța problemei abordate. În perioada actuală Republica Moldova se află în topul ţărilor afectate de procesele migraţionale. Conform datelor statistice oficiale, în migraţia provizorie cu scop de muncă sunt antrenate circa 25% din populaţia economic activă a țării [2, 3, 6, 8, 17]. Efectele pozitive şi cele negative ale migraţiei sunt resimţite de migranţi şi de societate în ansamblu, inclusiv de populaţia neimplicată în procesele migraţionale, cum ar fi: copiii migranţilor şi persoanele în etate în a căror grijă rămân aceştia [9, 12, 13, 14]. Astăzi, plecarea părinţilor la muncă peste hotare a devenit o realitate care necesită o analiză minuțioasă. În condiţiile economice şi sociale actuale, absența părinţilor din familie, din variate motive, devine tot mai frecventă. Cu toate acestea, părinţii trebuie să fie responsabili de viaţa, sănătatea, securitatea şi educaţia copilului [16, 19, 20]. Fenomenul copiilor separaţi de unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, în Republica Moldova, a atins unul dintre cele mai înalte niveluri din Europa [12]. Conform datelor MSMPS, la finele anului 2018 numărul total de copii rămași fără îngrijire părintească în urma migrației a fost de 37866 de copii [15]. Pentru anul 2019 a fost notată cifra de 36817 de copii, iar către anul 2020 au fost menționați 29186 de copii marcați de migrația parentală de muncă. Studiile recente au consemnat că 36,3 % de copii locuiesc cu mama, 33,6 % - periodic cu ambii părinţi, iar 7,4 % de copii doar cu tata. Copiii evaluați în studiu se aflau periodic în grija părinților în 77,3 %, în grija buneilor în 7,5 %, fraţilor/surorilor cu vârsta de peste 18 ani în 1,2 %, unchilor și mătușilor în 3,2 % de cazuri, iar în grija persoanelor străine sau locuiau singuri în 0,8 % de cazuri [18]. Migraţia poate influenţa morbiditatea şi mortalitatea copiilor, însă în prezent, nu sunt careva date sau analize argumentate științific, care ar identifica legăturile cauzale între evoluţia morbidității și mortalităţii copiilor cu efectele migraţiei parentale de muncă. Privarea de grija părintească, în special la o vârstă fragedă, este considerată ca un factor de risc pentru starea de sănătate a copiilor [4, 21, 22, 23, 24]. Plecând la muncă peste hotare, părinţii părăsesc copiii din motivul unui beneficiu material, lăsându-i în seama buneilor, rudelor, prietenilor sau chiar în seama lor înșişi atunci când rămân singuri. Însă plecarea părinţilor este urmată, de cele mai multe ori, de o schimbare radicală a mediului şi condiţiilor de viaţă ale copiilor rămaşi în ţară [1, 5, 11]. Reieşind din cele menţionate, prin studiul inițiat ne-am propus să elucidăm: particularitățile regionale ale migrației parentale de muncă; rolul factorilor de risc provocați de migrația parentală de muncă asupra sănătății copiilor și să demonstrăm că elaborarea unui standard de supraveghere a sănătății v-ă ameliora calitatea serviciilor de asistență medicală primară și specializată prestate copiilor migranților, ceea ce, incontestabil, poate contribui efectiv la creșterea calității vieții lor....]