Institutional Repository in Medical Sciences
(IRMS – Nicolae Testemițanu SUMPh)

Protezarea ureterului după ureteroscopia retrogradă - experienţa Clinicii Urologice Iaşi

Show simple item record

dc.contributor.author Novac, C.
dc.contributor.author Pricop, C.
dc.contributor.author Costache, C.
dc.contributor.author Tomac, I.
dc.contributor.author Ristescu, C.
dc.contributor.author Danii, S.
dc.contributor.author Tănase, Veronica
dc.date.accessioned 2022-05-31T07:38:08Z
dc.date.available 2022-05-31T07:38:08Z
dc.date.issued 2002
dc.identifier.citation NOVAC, C., PRICOP, C., COSTACHE, C., et al. Protezarea ureterului după ureteroscopia retrogradă - experienţa Clinicii Urologice Iaşi. In: Conferința III de Urologie, Conferința II de Nefrologie, Dializă și Transplant Renal din Republica Moldova, 30-31 octombrie 2002, Chișinău: culegere de lucrări. Chișinău, 2002, p. 234. en_US
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/20778
dc.description.abstract Introducere. În perioada martie 1996 - iulie 2002 în Clinica Urologică laşi s-au efectuat un număr de 200 ureteroscopii retrograde (URSR) din care 32 au fost în scop diagnostic iar 168 în scop terapeutic (163 - extrageri de calculi ureterali pelvini, iliaci sau lombari inferiori şi 5 - extrageri de sonde ureterale JJ malpozijionate). Obiective. Autorii analizează retrospectiv atât cazurile la care au fost inserate sonde ureterale (sondă JJ sau sondă ureterală simplă), cât şi cazurile în care s-a considerat că nu este necesară protezarea ureterului, din perspectiva diecultă|ilor şi complicaţiilor intraoperatorii şi a celor postoperatorii, Metodă. Initial a fost folosit un ureteroscop OLYMPUS 13,5 CH şi litotritia ultrasonică a calculilor, utilizânduse sonotrodul, iar din aprilie 1999 s-a utilizat un ureteroscop semirigid WOLF 8,0 CH şi litotritie pneumatică. Dacă în 1996 s-au practicat doar 6 ureteroscopii, în primele 6 luni ale anului 2002 au fost efectuate 60 asemenea proceduri. Pentru ureteroscopiile diagnostice cu biopsie doar la 2 cazuri s-a considerat necesară inserţia unei sonde JJ în contextul sângerării, la marea majoritate a ureteroscopiilor terapeutice am considerat utilă protezarea ureterului, mai ales cu sonde JJ. Sondele au fost bine tolerate iar suprimarea lor s-a făcut la 2-4 săptămâni după ureteroscopie. Toate cele 12 cazuri la care nu s-a introdus o sondă ureterală la sfârşitul ureteroscopiei retrograde au avut o evoluţie simplă. Concluzii. Pe baza experienţei acumulate considerăm că inserţia unei sonde JJ este utilă, pentru o perioadă de 2-4 săptămâni, ori de cît ori se realizează: o fragmentare dificilă, sângerarea intraoperatorie este importantă, există o stenoză ureterală asociată, se produce o perforaţie ureterală în timpul procedurii sau există fragmente migrate în ureterul lombar superior sau bazinet ori în condiţiile în care se reuşeşte doar fragmentarea calculului. Atunci când se realizează o bună fragmentare iar leziunile provocate de calcul sau de instrumente sunt minore, o sondă ureterală simplă pentru 2-3 zile este o soluţie bună. Ori de câte ori calculul este extras facil, monobloc iar ureterul este de aspect normal, neprotezarea ureterului cu o sondă este o variantă ce credem că trebuie avută în vedere. en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher Societatea Urologilor din Republica Moldova en_US
dc.relation.ispartof Culegere de lucrări Conferința 3-a de Urologie, Conferința 2-a de Nefrologie: Dializa și Transplant Renal din Republica Moldova (30 - 31 octombie 2002) en_US
dc.title Protezarea ureterului după ureteroscopia retrogradă - experienţa Clinicii Urologice Iaşi en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics