dc.contributor.author |
Novac, C. |
|
dc.contributor.author |
Pricop, C. |
|
dc.contributor.author |
Costache, C. |
|
dc.contributor.author |
Tomac, I. |
|
dc.contributor.author |
Ristescu, C. |
|
dc.contributor.author |
Danii, S. |
|
dc.contributor.author |
Tănase, Veronica |
|
dc.date.accessioned |
2022-05-31T07:38:08Z |
|
dc.date.available |
2022-05-31T07:38:08Z |
|
dc.date.issued |
2002 |
|
dc.identifier.citation |
NOVAC, C., PRICOP, C., COSTACHE, C., et al. Protezarea ureterului după ureteroscopia retrogradă - experienţa Clinicii Urologice Iaşi. In: Conferința III de Urologie, Conferința II de Nefrologie, Dializă și Transplant Renal din Republica Moldova, 30-31 octombrie 2002, Chișinău: culegere de lucrări. Chișinău, 2002, p. 234. |
en_US |
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/20778 |
|
dc.description.abstract |
Introducere.
În perioada martie 1996 - iulie 2002 în Clinica Urologică laşi s-au efectuat un număr de 200 ureteroscopii retrograde (URSR) din care 32 au fost în scop diagnostic iar 168 în scop terapeutic (163
- extrageri de calculi ureterali pelvini, iliaci sau lombari inferiori şi 5 - extrageri de sonde ureterale JJ
malpozijionate).
Obiective.
Autorii analizează retrospectiv atât cazurile la care au fost inserate sonde ureterale (sondă
JJ sau sondă ureterală simplă), cât şi cazurile în care s-a considerat că nu este necesară
protezarea ureterului, din perspectiva diecultă|ilor şi complicaţiilor intraoperatorii şi a celor
postoperatorii,
Metodă.
Initial a fost folosit un ureteroscop OLYMPUS 13,5 CH şi litotritia ultrasonică a calculilor, utilizânduse sonotrodul, iar din aprilie 1999 s-a utilizat un ureteroscop semirigid WOLF 8,0 CH şi litotritie pneumatică. Dacă în 1996 s-au practicat doar 6 ureteroscopii, în primele 6 luni ale anului 2002 au fost
efectuate 60 asemenea proceduri. Pentru ureteroscopiile diagnostice cu biopsie doar la 2 cazuri
s-a considerat necesară inserţia unei sonde JJ în contextul sângerării, la marea majoritate a ureteroscopiilor terapeutice am considerat utilă protezarea ureterului, mai ales cu sonde JJ. Sondele
au fost bine tolerate iar suprimarea lor s-a făcut la 2-4 săptămâni după ureteroscopie. Toate cele
12 cazuri la care nu s-a introdus o sondă ureterală la sfârşitul ureteroscopiei retrograde au avut o
evoluţie simplă.
Concluzii.
Pe baza experienţei acumulate considerăm că inserţia unei sonde JJ este utilă, pentru o perioadă
de 2-4 săptămâni, ori de cît ori se realizează: o fragmentare dificilă, sângerarea intraoperatorie este
importantă, există o stenoză ureterală asociată, se produce o perforaţie ureterală în timpul procedurii
sau există fragmente migrate în ureterul lombar superior sau bazinet ori în condiţiile în care se reuşeşte
doar fragmentarea calculului. Atunci când se realizează o bună fragmentare iar leziunile provocate
de calcul sau de instrumente sunt minore, o sondă ureterală simplă pentru 2-3 zile este o soluţie bună.
Ori de câte ori calculul este extras facil, monobloc iar ureterul este de aspect normal, neprotezarea
ureterului cu o sondă este o variantă ce credem că trebuie avută în vedere. |
en_US |
dc.language.iso |
ro |
en_US |
dc.publisher |
Societatea Urologilor din Republica Moldova |
en_US |
dc.relation.ispartof |
Culegere de lucrări Conferința 3-a de Urologie, Conferința 2-a de Nefrologie: Dializa și Transplant Renal din Republica Moldova (30 - 31 octombie 2002) |
en_US |
dc.title |
Protezarea ureterului după ureteroscopia retrogradă - experienţa Clinicii Urologice Iaşi |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |