Abstract:
Actualitatea și importanța temei abordate. În ultimele decenii, în medicină se atestă o modificare semnificativă a cadrului conceptual și metodologic de abordare a stărilor de sănă-tate și boală, fiind propuse și implementate de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) noi definiții ale acestor termeni, care includ și ”bunăstarea” de ordin fizic, psihoemoțional și social a persoanei [2]. Un concept dezvoltat în acest sens de către OMS este calitatea vieții, care a fost mai apoi extins în calitatea vieții asociată sănătății (HRQoL – health-related quality of life), accentuându-se și relația de interdependență puternică dintre starea generală de sănă-tate și cea locală (cavitatea orală) [5]. În stomatologie, acest concept a fost adaptat în calitatea vieții asociată sănătății orale (OHRQoL – oral health related quality of life), ce cuprinde patru dimensiuni de bază: Aspectul orofacial, Funcția orală, Durerea orofacială și Impactul psiho-social. Modificarea de paradigmă în stomatologie [7] atestă continua evoluție și schimbare a acestui domeniu medical, actualmente fiind observată și tranziția de la abordarea tradițională centrată pe medicul stomatolog (focusarea pe aspectele biologico-funcționale ale sănătății orale) către o practică modernă, ce include și preocupările pacientului (evaluarea impactului psihosocial și convingerilor preexistente ale individului) [2]. [...]
