Evoluția moleculară a SARS-CoV-2 și răspunsul imun uman la infecție: Rezumatul tezei de doctor în științe medicale: 313.02 Microbiologie, virusologie medicală

Abstract

Coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2) a apărut în Wuhan,China, în decembrie 2019 și s-a răspândit rapid la nivel global, cauzând pandemia de COVID-19[1]. Pandemia a avut un impact semnificativ asupra sănătății și economiei globale. Până la data de 11 martie 2023, pandemia a provocat peste 760,4 milioane de cazuri confirmate și 6,8 milioane de decese la nivel global [2]. Pe parcursul pandemiei, virusul SARS-CoV-2 a suferit mutații și au apărut mai multe variante de îngrijorare (VOC). Aceste variante pot avea caracteristici diferite, cum ar fi o transmisibilitate crescută, o virulență mai mare sau potențiala rezistență la imunitatea dobândită prin infectare naturală sau prin vaccinare. Dintre variantele de îngrijorare menționate, primele variante Alfa (B.1.1.7), Beta (B.1.351), Gama (P.1) și Delta (B.1.617.2) au fost inițial identificate în diferite țări și au devenit îngrijorătoare din cauza caracteristicilor lor. Ulterior, a fost identificată o nouă variantă numită Omicron (B.1.1.529,BA.2, BA.4, BA.5). Această variantă a apărut pentru prima dată în Africa de Sudși a atras atenția comunității internaționale din cauza numărului mare de mutații pe care le conține [3,4]. Înțelegerea evoluției moleculare a SARS-CoV-2 și a răspunsului imun uman la infecție este esențială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de combatere a virusului și de protejare a sănătății publice [5,6]. Secvențierea genomică permite monitorizarea în timp real a dinamicii transmiterii virale prin identificarea clusterelor de infecții și corelarea acestora cu datele clinice și epidemiologice relevante [7,8]. Aceste date sunt esențiale pentru informarea în timp util a autorităților de Sănătate Publică cu privire la apariția noilor variante de îngrijorare, permițând adoptarea unui răspuns eficient [9]. Pe data de 7 martie 2020, în Republica Moldova, a fost înregistrat primul caz confirmat de infecție cu virusul SARS-CoV-2 [10,11]. Într-o lună, numărul persoanelor infectate a crescut la 965, cu 854 de cazuri transmise local și 111 importate [11,12]. Până în prezent (17iulie, 2023),au fost confirmate 620.758 de cazuri de COVID-19 și 12.124 de decese [13]. Este tragic că pandemia COVID-19 a provocat atât de multe pierderi de vieți omenești în întreaga lume, inclusiv în Republica Moldova. Dezvoltarea vaccinurilor și a medicamentelor antivirale, precum și utilizarea anticorpilor umani neutralizanți (nAbs), toate sunt strategii esențiale pentru combaterea virusului [14]. În martie 2021, 2000 de doze de vaccin Sinopharm au fost donate Republicii Moldova, care au fost administrate exclusiv studenților și profesorilor de la Universitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu [15]. În timp ce campaniile de vaccinare sunt importante în prevenirea răspândirii COVID-19,este încă nevoie de soluții terapeutice eficiente [16] pentru tratarea persoanelor care au fost deja infectate cu virusul, în special a celor care prezintă un risc mai mare de a dezvolta o boală severă. Rezultatele preliminare ale unor studii clinice au arătat că utilizarea anticorpilor neutralizanți umani care țintesc domeniul de legare a receptorului (RBD) ACE2 al virusului SARS-CoV-2 poate reduce severitatea bolii și poate accelera recuperarea pacienților cu COVID-19 [17,18]. Terapia cu plasmă convalescentă s-a dovedit a fi promițătoare în tratamentul pacienților cu COVID-19 în stare critică [19]. De asemenea, FDA a recomandat plasma convalescentă cu un titru de anticorpi neutralizanți mai mare de 1:160 să fie folosită pentru transfuzii terapeutice [20]. Cu toate acestea, utilizarea plasmei convalescente este limitată de disponibilitatea donatorilor cu niveluri ridicate de anticorpi neutralizanți.