Abstract:
Scopul: Evaluarea percepției personalului medical cu privire la gradul de protecție la
locul de muncă pe perioada COVID-19 pentru elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a
practicilor decizionale pe viitor.
Obiectivele: Evaluarea practicilor internaționale și naționale cu privire la asigurarea
protecției personalului medical la locul de muncă pe perioada COVID-19; evaluarea percepției
personalului medical cu privire la gradul de protecție la locul de muncă pe timpul pandemiei
COVID-19; elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea condițiilor sigure de muncă ale
lucrătorilor din domeniul sănătății.
Materiale și metode: Tipul de studiu – descriptiv selectiv, transversal cantitativ cu
aplicarea unui chestionar standardizat OMS, adaptat în interesele cercetării respective.
Eșantionul studiului: 498 angajați (medici si asistenți medicali) din instituțiile medicale
spitalicești (AMS) din RM care au suportat COVID-19. Chestionarul a fost realizat și distribuit
fizic la instituțiile spitalicești, în perioada aprilie-mai 2021. Metodele studiului – istorică,
epidemiologică, statistică, de transfer a datelor, analitică, comparativă, grafică.
Rezultate obținute: Personalul medical implicat în studiu în proporție de 68 % consideră
că a contractat virusul SARS-CoV-2 în spitalele în care activează. În același timp, 80 % dintre
respondenți au apreciat măsurile din instituție luate pentru asigurarea securității la locul de
muncă drept oportune, cu o diferență nesemnificativă de opinie a angajaților din instituțiile
republicane, care în proporție de 32 % consideră că aceste măsuri au fost întârziate sau
insuficiente. Din numărul total de chestionați 34 % raportează că au avut nevoie de mai multă
informație privind securitatea la locul de muncă în pandemie. Cu referire la verificarea
abilităților și cunoștințelor privind măsurile de protecție în instituție și respectarea lor, 17 % din
toți medicii respondenți raportează că niciodată cunoștințele lor privind măsurile de protecție nu
au fost verificate; 33 % din toți participanții consideră că au fost rar monitorizați cum respectă
măsurile de protecție; iar 4 % din respondenți afirmă că niciodată nu au fost verificați.
Cât privește securitatea psiho-emoțională, peste 90 % din respondenți au menționat că
activitatea în condiții de pandemie i-a afectat psiho-emoțională, iar 51 % dintre ei raportează
lipsa unui suport psiho-emoțional. Această cifră fiind și mai mare în instituțiile spitalicești
raionale, unde 65 % dintre chestionați afirmă că nu au avut parte de suport psiho-emoțional din
partea instituției în care activează.
Majoritatea dintre respondenți consideră că ar simți mai multă siguranță la locul de muncă
pe perioada COVID-19 dacă ar fi organizată testarea periodică a personalului medical (68 %) și
asigurarea cu echipament de protecție personală (64 %).
Concluzii: Sistemele de sănătate la nivel mondial au fost insuficient pregătite pentru
pandemia COVID-19, fapt reflectat în percepțiile personalului medical privind securitatea
scăzută la locul de muncă. Studiul dat prin explorarea percepțiilor angajaților din AMS din
Republica Moldova a identificat un șir de lacune în organizarea măsurilor de protecție a
personalului la locul de muncă, după cum ar fi: asigurarea insuficientă cu echipament de
protecție personală; informarea și instruirea ineficientă a personalului; monitorizarea
fragmentară a respectării măsurilor de protecție; lipsa asistenței psihologice în activitatea
profesională în condiții de stres.
