Abstract:
Scopul. Analiza mecanismului de evaluare a performanței personalului medical în
instituțiile spitalicești pentru elaborarea unor recomandări de îmbunătățire a setului de indicatori
de performanță stabiliți și a modului de validare a acestora.
Obiective. Evaluarea cadrului normativ internațional și național cu privire la evaluarea
performanței personalului medical în instituțiile spitalicești; analiza calitativă a setului de
indicatori de performanță și a modului de validare a acestora în cadrul instituțiilor spitalicești;
evaluarea opiniei personalului medical privind mecanismul de evaluare a performanței utilizat la
nivel instituțional în cadrul spitalelor; elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a setului de
indicatori de performanță și a modului de validare al acestora în cadrul instituțiilor spitalicești.
Materiale și metode. Tipul de studiu – descriptiv transversal, mixt (calitativ/cantitativ),
realizat în decembrie, 2021 – martie, 2022, prin chestionare online (Google Forms) și pe suport
de hârtie a 346 de medici și personal medical mediu, inclusiv prin 5 interviuri în profunzime cu
manageri din instituții spitalicești publice, departamentale și private din Republica Moldova.
Metodele studiului – istorică, sociologică, statistică, comparativă, grafică.
Rezultatele obținute. Mecanismul de evaluare a performanței personalului medical în
instituțiile spitalicești este perceput ca fiind un proces transparent în proporție de 62% din
respondenți. Doar 33% din participanții la studiu percep valoarea performanțelor profesionale în
muncă ca fiind absolut necesară. Analiza datelor denotă că 62% din respondenți consideră că
membrii comisiei de evaluare a performanțelor profesionale în muncă sunt obiectivi la
aprecierea realizării indicatorilor stabiliți. Majoritatea participanților la studiu consideră că
rezultatele evaluării performanțelor profesionale în muncă reflectă calitatea muncii, aportul și
profesionalismul angajaților. Managerii instituțiilor spitalicești sunt de părere că setul de
indicatori de performanță ar putea fi ajustat ca să conțină prevederi specifice activității
personalului medical din instituțiile ce le gestionează. Pe de altă parte, în cazul unei modificări
presupuse a setului de indicatori de performanță, 65% din personalul medical chestionat a
comunicat că se pot acomoda ușor și repede la condiții noi de muncă, 23,7% se pot adapta cu
mici dificultăți și instructaj normal, iar 7,8% din respondenți își apreciază capacitatea de
adaptare ca satisfăcătoare, dar menționează o nevoie de o instruire mai îndelungată. Privind
periodicitatea evaluării performanței, 65,6% din respondenți au relatat că aceasta este evaluată
lunar, 15% anual, 12,7% trimestrial, iar 2,9% semestrial. Studiul a arătat că 46,8% din
8
respondenți au fost evaluați în cadrul ședinței comisiei de evaluare a performanței profesionale,
cu participarea doar a managerilor de nivel mediu (șefi de subdiviziune). În cadrul ședinței
comisiei de evaluare a performanței profesionale, fără de participarea personalului medical
evaluat sunt apreciați 22,8% din participanții studiului. Asigurarea confidențialității datelor
despre evaluarea angajaților medicali de către comisia de evaluare a indicatorilor de performanță
este raportată de 53% din respondenți, pe când 32% cred că datele sunt parțial confidențiale. De
asemenea, 55% din lucrătorii medicali chestionați cred că procesul de evaluare a performanței
profesionale este unul foarte subiectiv și ne transparent.
Concluzii. Studiul relevă că lipsa participării personalului medical la procesul de
apreciere a performanței profesionale în muncă creează premise pentru evaluarea netransparentă
a setului de indicatori de performanță de către membrii comisiei de evaluare și validare a
performanței profesionale individuale. Cu toate că există un mecanism de evaluare a
performanței personalului medical, totuși în spitalele publice nu a fost stabilită, prin act
normativ, o fișă de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale lucrătorilor medicali.
