Atitudinea și comportamentul părinților privind sănătatea orală a copiilor de 0-3 ani

Abstract

Scopul. Evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor părinților privind sănătatea orală a copiilor de 0-3 ani, pentru propunerea unor intervenții de intensificare a procedurilor de prevenție în vederea sporirii sănătății orale a copiilor. Obiective. Analiza experienței naționale și internaționale referitor la atitudinea și comportamentele părinților privind sănătatea orală a copiilor; identificarea cunoștințelor, atitudinilor și comportamentelor părinților privind îngrijirea dentară a copiilor de 0-3 ani; determinarea actorilor responsabili de instruirea și sensibilizarea părinților referitor la asigurarea sănătății orale a copiilor de 0-3 ani; elaborarea recomandărilor privind intensificarea acțiunilor de prevenție în vederea sporirii sănătății orale a copiilor. Materiale și metode. Tipul de studiu – transversal, descriptiv cu elemente analitice, efectuat prin chestionarea a 423 de părinți de copii de 0-3 ani, cetățeni ai Republicii Moldova, în perioada noiembrie-martie 2021-2022. Chestionarul a fost realizat în Google forms și distribuit on-line. Metodele studiului: istorică, epidemiologică, sociologică, statistică, de transfer a datelor, comparativă, grafică. Rezultatele obținute. Frecvența periajului dentar la adulți alternează între variantele „O dată/zi - 46% și 2 ori/zi” - 43%. O situație similară se atestă și în cazul copiilor: „De 2 ori/zi” - 35%, „O dată/zi” - 34%, iar pentru răspunsul „Niciodată” a fost selectat în 25% din cazuri. Mișcările mixte au fost cele mai populare în ceea ce privește tipul periajului dentar atât la adulți (75%), cât și la copii (82%). A fost analizată corelația între variabilele Studii finalizate și obiceiuri dento-sanogene, cum ar fi Inițierea periajului dentar copii, Inițierea utilizării pastei dentare și Prima vizită la stomatolog. Asocieri statistic semnificative s-au înregistrat pentru nivelul de studii finalizate față de Inițierea periajului dentar copii, Inițierea utilizării pastei dentare (p0,01), la fel și pentru Prima vizită la stomatolog (p0,05). Fenomenul este unul negativ, pentru că nivelul de studii crește, iar perioada de adresabilitate conform opiniei respondenților descrește (la eruperea primului dinte, sau până la 6 luni). Opinia majoritară a părinților a fost divizată în proporții egale : „la vârsta de 1 an" și „la eruperea primului dinte"– câte 27% fiecare. În cazul inițierii utilizării pastei dentare, părinții, la fel, au considerat în proporție majoritară, vârsta de 1 an de a fi oportună – 31%. S-a înregistrat o asociere statistic semnificativă între vârstă și frecvența oferirii sucurilor și dulciurilor (p0,01). Prin prisma testului chi-pătrat nu am depistat o asociere statistic semnificativă referitor la variabilele Experiența de carie la copil și Periuță pentru toți membrii (p 0,05). O corelație semnificativ statistică s-a înregistrat în ceea ce privește mediul de reședință și prezența la toți membrii familiei a periuțelor dentare (p0,01). Totodată, o situație similară s-a înregistrat pentru variabilele Studii finalizate și Frecvența oferirii sucurilor (p0,01). Concluzii. Pentru îmbunătă irea sănătății orale la copii în țara noastră este nevoie de a întreprinde activită i sus inute, consecvente, planificate și cu continuitate, desfășurate coordonat în cadrul unui Program na ional de prevenire a principalelor afecțiuni stomatologice.