dc.identifier.citation |
GOLOVATÎI, Virginia, PÎSLA, Mihail. Triajul medical în perioada COVID-19 în instituțiile spitalicești. In: Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective: culegere de rezumate științifice. Chişinău: Medicina, 2023, pp. 24-25. ISBN 978-9975-82-318-0. |
en_US |
dc.description.abstract |
Scopul. Evaluarea aspectelor de triaj al pacienților suspecți cu COVID-19 în perioada
pandemiei în instituțiile spitalicești și elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea efectuării
acestuia.
Obiective. Analiza standardelor, practicilor internaționale și reglementărilor normative
naționale privind eficiența triajului medical al pacienților în contextul epidemiologic al
pandemiei COVID-19 în instituțiile medico-sanitare publice; analiza metodelor și instrumentelor
aplicate în organizarea procesului de triaj medical în perioada pandemiei COVID-19 din
perspectiva angajaților instituțiilor medico-sanitare publice din Republica Moldova; evaluarea
opiniei factorilor de decizie implicați în organizarea și gestionarea procesului de triaj medical în
perioada COVID-19; elaborarea propunerilor privind îmbunătățirea triajului medical al
pacienților în instituțiile medico-sanitare publice în gestionarea pandemiei.
Materiale și metode. Tipul de studiu: transversal, descriptiv, mixt. Studiul cantitativ -
realizat în baza unui eșantion aleatoriu cu implicarea medicilor din instituțiile medico-sanitare
publice spitalicești din toate regiunile țării. Ca rezultat al sondajului s-au obținut 344 de
chestionare eligibile. Chestionarul a fost distribuit pe suport de hârtie și în format electronic prin
Google Forms, în perioada 01.12. 2021-30.03. 2022. Studiul calitativ – realizat în baza
interviului în profunzime efectuat cu 5 factori de decizie: un reprezentant al autorității centrale
(CNAMUP), 2 vicedirectori profil terapeutic din IMSP din municipiile Bălți și Cahul, un șef de
secție DMU, Chișinău. Perioada de referință februarie – martie 2022. Metodele studiului:
istorică, comparativă, logică, matematică, statistică, sociologică.
Rezultate obținute. Unitățile primiri urgențe (UPU) au fost linia întâi pentru asistența
spitalicească și comunitară atât pentru pacienții suspecți cu COVID-19, cât și pentru cei cu
urgențe medico-chirurgicale. Lipsa specialiștilor cu competență în urgențe medicale, în procesul
de triaj, a fost compensată prin antrenarea medicilor de diverse specialități. Cea mai reprezentată specialitate a fost medicină internă (26,2%). În număr limitat au fost medicii: infecționiști (7,9%)
și ATI (5,2%). Identificarea și evaluarea pacienților suspecți cu infecția SARS- Cov-2, a fost
efectuată în zone de triaj amplasate în funcție de spațiul disponibil al instituțiilor: spații special
desemnate (29,7%); mașină/ambulanță (25,4%); centru de triaj mobil-modular sau locații
alternative atașate instituției (15,2%). Instrumentul de pre-triaj pentru evaluarea riscului de
infectare cu COVID-19 utilizând datele clinice și epidemiologice a fost utilizat de majoritatea
specialiștilor (84,4%). Gestionarea urgențelor medico-chirurgicale și infecției COVID-19 a fost
posibilă prin implementarea circuitelor separate: „zona curată” și „zona infectată”, confirmată
de marea majoritate a specialiștilor (83,4%). Complexitatea serviciului de investigație oferit în
„zona infectată” a variat în funcție de tipul instituției, iar 43,1% din specialiști au menționat
absența platformelor de diagnostic. Regularitatea instruirilor și actualizările privind practicile
de prevenire și control al infecțiilor, inclusiv utilizarea EIP a variat în instituții: organizarea
săptămânală a acestora a fost raportată de o treime din specialiști (34,1%). Cele mai frecvente
metode de instruire au fost cele teoretice și activități de simulare (26,5% și 25,1%).
Concluzii. Triajul medical al pacienților cu Covid-19 este un proces complex și dificil de
realizat în perioada pandemiei, deoarece cere multe modificări/ajustări și necesită o abordare
multidisciplinară. Complexitatea procesului este condiționată de respectarea cerințelor
antiepidemice, care în Covid-19 au fost foarte stricte; reorganizarea infrastructurii pentru a evita
supraaglomerarea și a asigura circuite separate pentru persoanele potențial infectate; creșterea
necesarului de personal medical prin mobilizarea resurselor suplimentare din alte secții sau
instituții; dotarea limitată cu laboratoare de diagnostic individual și pregătirea insuficientă a
personalului medical privind triajul medical în dezastre. |
en_US |