Consumul de tutun la gravide

Abstract

Scopul. Evaluarea consumului de tutun la gravidele din Republica Moldova în vederea elaborării recomandărilor care ar contribui la diminuarea comportamentelor de risc în sarcină. Obiective. Analiza datelor literaturii de specialitate, a practicilor internaționale și a cadrului normativ național al Republicii Moldova în problema tutunului; evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și a practicilor femeilor gravide față de consumul de tutun în sarcină; identificarea barierelor, precum și a mediatorilor de impact asupra consumului de tutun în sarcină; elaborarea unor recomandări în vederea reducerii fumatului printre gravidele din Republica Moldova și îmbunătățirea indicatorilor perinatali. Materiale și metode. Tipul studiului: mixt. Componenta cantitativă – studiu cros-sectorial cu aplicarea de chestionare gravidelor fumătoare. Lotul de cercetare (prin selectare randomizată) – 376 de femei gravide fumătoare. Componenta calitativă - discuții în focus-grupuri (realizate la distanță) cu femei gravide fumătoare (3 ședințe a câte 8-12 participante). Metodele studiului: observarea, colectarea datelor, statistică medicală, matematică, comparativă, analitică, grafică, descriptive. Rezultate obținute. Cea mai mare prevalență a fumatului se întâlnește la grupa de vârstă 26-29 de ani (39,1%), iar la capătul opus fiind grupa de vârstă 36-39 de ani, cu o prevalență de 6,1%. Din numărul total al respondentelor (n=376), din zona urbană sunt – 251 (66,8%) de gravide fumătoare, dublu față de zona rurală - 125 (33,2%). Studiile internaționale confirmă ponderea mai mare a fumătoarelor gravide în zonele urbane. Privind distribuția pe zonele geografice ale țării, s-a constatat că majoritatea gravidelor fumătoare sunt rezidente ale zonei Centru – 205 (54,5%), iar ponderea cea mai scăzută revine gravidelor din zona de Sud – 78 (20,7%). Ponderea gravidelor fumătoare cu studii medii incomplete și cu studii medii complete reprezintă aproximativ ½ din lotul studiului, fapt care ar explica, în mare măsură, lipsa unor cunoștințe clare asupra impactului fumatului în sarcină. Fumatul la gravide asociat cu indicatorul social-economic, arată că frecvența cea mai mare a fumătoarelor se înregistrează printre gravidele cu nivel socio-economic scăzut - 236 (62,8%), urmate de către cele cu un potențial financiar mediu – 105 (27,9%), iar femeile gravide fumătoare cu posibilități financiare se situează la capătul distal – 35 (9,3%). Privind caracterul planificat al sarcinii s-a constatat că, ponderea cea mai mare – 267 (71%) din gravide nu au planificat această sarcină, 61 (23%) fumătoare au acceptat cu greu această sarcină; 1/3 dintre respondente (29%) – au planificat sarcina, aceasta fiind una dorită. Cele mai multe dintre femeile gravide fumătoare (40,4%) fumează 2-5 țigări zilnic; 25,5% – utilizează între 6-10 țigări zilnic; ponderea gravidelor care utilizează zilnic între 11-20 de țigări reprezintă – 22,6%, majoritatea respondentelor având o experiență îndelungată în fumat (de la 5 la 15 ani). Privind schimbările de comportament față de fumat în timpul sarcinii, s-a constatat că, cca 1/3 din respondente au fumat la fel de multe țigări în timpul sarcinii; ⅓ – au menționat că au fumat mai puține țigări în sarcină; pentru 1/5 a fost greu de indicat, iar o parte au menționat că în sarcină au folosit mai multe țigări decât în perioada anterioară acestea. Jumătate dintre gravidele fumătoare au relatat că au făcut față unui stres persistent pe perioada sarcinii; 1/3 dintre acestea au manifestat stări depresive și 1/5 au avut stări de anxietate. În timp ce 2/3 din respondente acceptă ideea că renunțarea la fumat în timpul sarcinii ar fi una benefică atât pentru mamă, cât și pentru copil, totuși există gravide care neagă existența riscurilor derivate din fumat, iar cca ½ din gravide cred că nu toate sarcinile dezvoltă complicații în urma fumatului.Studiul a explorat sursele care oferă cunoștințe convingătoare despre riscurile consumului de tutun la gravide. Corespunzător, familia (26,9%) și prietenii (24,7%) reprezintă cea mai de încredere și cea mai accesibilă sursa informativă; cca 15,4% – pledează pentru TV; și 15,7% – pentru rețelele de socializare. Acest fapt identifică anumite lacune menite să producă un impact semnificativ asupra diminuării fenomenului fumatului în sarcină. Concluzii: Studiul a demonstrat că fumatul în rândul gravidelor din RM se identifică cu femeile cu vârsta tânără, din mediul urban, în relație de concubinaj, cu studii medii și cu venituri medii sau reduse. Prin urmare, renunțarea la fumat sau diminuarea fumatului în sarcină cere eforturi și strategii de influență convergentă pe palierele socioculturale, educaționale și economice.