Coordonarea măsurilor de răspuns la pandemia COVID-19 la nivel teritorial

Abstract

Scopul. Evaluarea funcționalității Comisiei Teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică (CTESP) privind realizarea măsurilor de răspuns la pandemia COVID-19 pentru elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a mecanismului de coordonare în cazul urgențelor de sănătate publică. Obiectivele. Analiza practicilor și recomandărilor internaționale privind măsurile de răspuns la pandemia COVID-19; analiza mecanismului de coordonare a măsurilor de pregătire și răspuns la urgențele de sănătate publică în Republica Moldova; evaluarea funcționalității Comisiilor Teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică privind măsurile de răspuns la infecția COVID-19; elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea mecanismelor de coordonare în cazul urgențelor de sănătate publică inclusiv la pandemia COVID-19. Materiale și metode. Tipul studiului – studiu empiric, cantitativ, transversal. La prima etapa a fost studiată literatura de specialitate. La a doua etapa au fost definite scopul și stabilite obiectivele pentru realizarea acestuia. La etapa treia fost stabilit eșantionul de studiu, care reprezintă totalitatea absolută a membrilor CTESP (294 de respondenți) din 35 de teritorii administrative. La etapa a patra au fost analizate chestionare standardizate elaborate de organismele internaționale cu aplicarea chestionarului standardizat OMS (IAR) cu elemente din modelul „Capacity Assessment Framework” UN 2008, adaptat la contextul național, autoadministrat on-line. Rezultate obținute. Comisia CTESP este creată pentru a asigura gradul de pregătire pentru urgențele de sănătate publică și managementul acestora. Președinții comisiilor sunt președinți sau vicepreședinți ai raioanelor, primarii/viceprimarii municipiilor/orașelor; iar membrii CTESP-ului sânt reprezentanții structurilor dislocate la nivel de unitate administrativ– teritorială, precum reprezentanții sectorului medical, educație, reprezentanții ministerului afacerilor interne, Inspectoratului General Situații Excepționale, ANSP, ANSA, CNAM, culte religioase etc. Conform datelor studiului, 96% din respondenți cunosc despre existența unui mecanism de coordonare. Totodată, 48% nu cunosc care este organul coordonator, deși regulamentul de funcționare a Comisiei a fost aprobat încă în 2009 de către Guvern, și doar 53% au răspuns că acesta este Comisia națională extraordinară de sănătate publică (CNESP). Există o confuzie cine asigură suportul decizional de coordonare, control și management al răspunsului la infecția COVID-19: ANSP figurând în 21% de cazuri, iar activitatea Ministerului Sănătății (MS) a fost apreciată de 61%. În scopul dirijării și coordonării la nivel național a ac iunilor de pregătire și răspuns medical la situațiile excepționale și urgențele de sănătate publică, MS de comun cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a elaborat și aprobat Planul de pregătire și răspuns al Sistemului Sănătății la urgențe de sănătate publică. De asemenea, a fost aprobat Planul de răspuns la COVID-19. Despre existența planului sectorial pe urgențe cunosc 88% din respondenți, dar 30% consideră că legislația pe urgențe nu este clară și accesibilă. Despre planul de răspuns la COVID19 cunosc 92%, dar criteriile pentru luarea deciziilor nu sunt cunoscute, majoritatea (80%) indicând criteriul privind situația epidemiologică, pe când celelalte criterii au fost menționate doar de 41% din respondenți. Starea de urgență în sănătate publică se declară la propunerea directorului Agenției Naționale pentru Sănătate Publică sau a conducătorilor Centrelor de Sănătate Publică Teritoriale, de către CNESP și/sau Comisia teritorială extraordinară de sănătate publică, procedura de declarare a stării de urgență nu este cunoscută de 75% din respondenți, dar 77% consideră că starea de urgență a fost declarată conform indicatorilor. Suportul CNESP-lui a fost apreciat de doar 56% din respondenți, 38% – consideră că „vocea ” lor a fost auzită, iar 64 % au menționat că CNESP nu a monitorizat suficient și eficient acțiunile CTESP. Totodată suportul specialiștilor în sănătate publică (a epidemiologilor) a fost apreciat de 93% din intervievați, ANSP a pus la dispoziție indicatorii și informația necesară în 72% de situații dar, realizarea măsurilor stipulate în Hotărârile CTESP au fost implementate doar în 58% de cazuri. Printre barierele principalele în activitate au fost menționate: insuficiența resurselor umane (65%); insuficiența resurselor financiare (75%); lipsa cunoștințelor practice și resurselor informaționale (60%); insuficiența comunicării între nivel central și local (50%); circa 48% menționează insuficiența bazei legislative care a condus la o responsabilitate scăzută a CTESP și un control insuficient asupra activității CTESP. Concluzii. Cadrul normativ în vigoare privind mecanismul de coordonare pentru a asigura un grad adecvat de pregătire pentru urgențele de sănătate publică nu este suficient și are nevoie de o îmbunătățire semnificativă. De asemenea, sunt necesare intervenții pentru sporirea capacităților CTESP pentru gestionarea urgențelor de sănătate publică, inclusiv a pandemiei COVID-19 la nivel de teritoriu.