Abstract:
Scopul. Identificarea și evaluarea factorilor determinanți ce influențează decizia femeilor
de a întrerupe sarcina pentru elaborarea recomandărilor privind reducerea avorturilor la
solicitare.
Obiective. Analiza surselor bibliografice naționale și internaționale privind factorii care
influențează decizia femeilor de întrerupere a sarcinii; studiul opiniilor femeilor care au solicitat
avortul privind factorii care le-au determinat decizia; evaluarea percepției medicilor
obstetricieni-ginecologi privind motivele avortului la solicitare, precum și măsurile de prevenire
a acestuia; elaborarea unor recomandări privind prevenirea și reducerea frecvenței avorturilor în
Republica Moldova.
Materiale și metode. Tipul de studiu: mixt (calitativ/cantitativ), selectiv, descriptiv cu
elemente analitice, realizat în perioada noiembrie 2021-februarie 2022. Partea cantitativă a
cercetării a fost realizată prin chestionarea a 399 de gravide în termen de până la 12 săptămâni,
care au solicitat avortul. Chestionarul a fost distribuit în secțiile consultative ale instituțiilor
medicale din țară. În partea calitativă au fost realizate 3 focus-grupuri cu medici ginecologi (a
câte 8-12 participanți) din 3 instituții spitalicești publice. Metodele studiului: istorică, sociologică,
comparativă, biostatistică, grafică.
Rezultate obținute. Circa 2/3 dintre femeile care au efectuat avort la cerere (68%) au
indicat că a fost o sarcină nedorită. Fiecare a patra femeie inclusă în studiu (24,3%) a recunoscut
că i-a fost foarte dificil să decidă în favoarea avortului, iar majoritatea (70,9%) au indicat că le-a
fost dificil să ia o astfel de decizie. Lipsa suportului și starea psiho-emoțională afectată a femeii
sunt factori care au determinat avortul, fiind menționate: starea de stres (75,9%), sentimentul de vină (51,1%), singurătate (46,1%), supărare pe partener (16,5%) etc. Peste 30% din
respondente au apreciat decizia de întrerupere a sarcinii ca o greșeală. Medicii ginecologi au
confirmat că o consiliere adecvată poate ajuta unele femei să decidă să nască.
Chiar dacă 2/3 dintre femei sunt angajate în muncă, fiecare a teia respondentă (34,3%) a
indicat sărăcia și problemele financiare drept cauze care le reduc posibilitatea materială de a
naște un copil. Mai mult de o treime (37,3%) dintre femei au indicat lipsa locuinței. Cel mai
frecvent apelează la avort femeile salariate, din mediul urban (78%) în vârsta de 20-40 ani, cu
studii medii profesionale (39,1%) sau cu studii superioare (39,9%). Multe respondente au
menționat imposibilitatea de a abandona serviciul (44,6%) sau studiile (11%), îngrijorarea că
sarcina/ copilul îi va afecta cariera profesională (40,1%). Circa 9% dintre respondente au
întrerupt sarcina din cauza planurilor de a emigra. Vârsta a contribuit la decizia de a avorta
pentru circa 10,1% dintre femeile incluse în studiu, atât de 16-19 ani, cât și cele de peste 41 de
ani.
Chiar dacă prevalează rata femeilor căsătorite (64,4%), circa 44% dintre respondente au
omis informarea partenerului cu privire la sarcină. Partenerul a insistat pe avort la 44,6% dintre
femei. Circa 6,1% dintre respondente consideră că violența în familie este un factor decisiv
pentru avort, iar 12% au relatat că au rămas însărcinate de la bărbatul nepotrivit. A fost
determinat un nivel redus de cunoștințe al femeilor despre avort și contracepție. Peste 80% din
femei recunosc că ar dori să cunoască mai mult despre contracepție. Mai mult de jumătate dintre
respondente, anterior, au efectuat avorturi. Fiecare a treia femeie (34,8%) a indicat frica față de
infecția SarsCov-2 ca unul dintre factorii care le-a determinat să întrerupă sarcina, iar 18% dintre
femei au solicitat avortul fiindcă au suportat infecția Covid-19 în perioada sarcinii.
Concluzii. Studiul a constatat că avortul în Republica Moldova continuă să fie perceput de
către populația feminină ca o metodă de planificare a familiei, în contextul unui nivel scăzut de
cunoștințe a femeilor în domeniul sănătății sexuale și reproductive. Printre factorii care au determinat decizia femeilor să întrerupă sarcina cei mai frecvenți sunt următorii: a) lipsa suportului
psiho-emoțional; b) probleme de ordin social-economic, în special – sărăcia; c) circumstanțe
legate de studii/carieră; d) vârsta; e) relațiile dificile cu partenerul, în special – violența în
familie; f) frica de infecția COVID-19. Realizarea unor activități și măsuri
profilactice propuse la nivelul autorităților publice centrale, Ministerului Sănătății și instituțiilor
medico-sanitare publice ar putea contribui la reducerea ratei avorturilor la solicitare din
Republica Moldova.