dc.description.abstract |
Scopul. Identificarea cunoștințelor și practicilor managerilor referitor la gestionarea
imaginii instituției de asistență medicală primară în vederea elaborării recomandărilor privind
formarea și promovarea imaginii corporative a prestatorilor din asistența medicală primară.
Obiective. Analiza practicilor și a cadrului normativ național privind imaginea instituției
de asistență medicală primară; colectarea opiniilor și analiza practicilor managerilor privind
gestionarea imaginii instituțiilor de asistență medicală primară; evaluarea practicilor aplicate de
către angajații instituțiilor medicale publice primare în gestionarea imaginii instituției; elaborarea
recomandărilor privind formarea și promovarea imaginii corporative a prestatorilor de servicii de
sănătate la nivel de asistență medicală primară.
Materiale și metode. Tipul de studiu: mixt. Studiul cantitativ a fost adresat directorilor,
vicedirectorilor, managerilor și șefilor de secții din IMS din AMP (eșantion: 384 de persoane). În
calitate de instrument de cercetare a fost utilizat Chestionarul privind gestionarea imaginii
instituției medicale din asistența medicală primară elaborat în interesele studiului. În studiul
calitativ au fost organizate 5 ședințe de focus-grup a câte 6-7 persoane (manageri ai instituțiilor
medicale publice primare) Perioada de colectare a datelor: 2021-2022. Metodele studiului:
istorică, sociologică, comparativă, biostatistică, grafică.
Rezultate obținute. Eșantionul cercetat a fost format în 24,0% (n=97) din bărbați și 76,0%
(n=229) de femei. Majoritatea (41,2%) sunt șefi de centre de sănătate; 24,8% – șefi de
subdiviziuni ale IMS din AMP; 8,1% – șefi de CMF; iar 3,8% – manageri.
Experiența profesională generală a persoanelor participante în studiu variază în limitele de
la 2 până la 46 de ani, în mediu 28,3±5,31 de ani, iar cea în funcție managerială – de la 2 până
37 de ani, în medie 15,6±3,48 de ani. Ponderea respondenților cu experiență managerială până la
10 ani prevalează față de cei cu o experiență de 11-20 de ani și peste 20 de ani (56,6% versus
24,8% și 17,4%, corespunzător). Majoritatea respondenților au menționat faptul că, la momentul
angajării, imaginea instituției era foarte bună și s-au bucurat de oportunitatea respectivă (61,1%),
au fost mai puțini cei care la momentul angajării au avut unele cunoștințe privind acest aspect
(20,2%). Au fost și din cei care nu cunoșteau nimic despre instituție – 16,7%, iar pentru
8 respondenți (2,0%) la momentul angajării nu a contat reputația instituției medicale.
Clasamentul factorilor care concurează în mod pozitiv la formarea imaginii pozitive este
determinat în primul rând de orarul de activitate (80,6%), căile de acces (72,2%), prezența
rampei de acces pentru persoane cu dizabilități (65,2%), conveniența locației (56,6%). Pe
primele locuri ale clasamentului factorilor care influențează în mod negativ imaginea instituției
se plasează: timpul de așteptare (60,1%), așteptarea realizării investigațiilor (56,8%), așteptarea rezultatelor investigațiilor (52,3%), timpul de consultare (43,4%) și dificultatea de a face o
programare (32,2%). Gradul de satisfacție per general al pacienților, în percepția managerilor,
este: satisfăcuți – 50,5%; total satisfăcuți – 21,1%; nici satisfăcuți / nici ne satisfăcuți – 15,6%;
ne satisfăcuți – 11,8% ; și total ne satisfăcuți – 1,1%.
Un rol important în formarea imaginii instituționale revine resurselor umane din asistența
medicală primară, inclusiv a relațiilor interpersonale atât pe orizontală, cât și pe verticală. În
această ordine de idei, este de menționat că un climat psihologic agreabil a fost raportat de doar
68,7% dintre respondenți, climat în linii mari agreabil – de 26,0%. Evaluarea echipei pe o scară
de 5 puncte a decelat că nota maximală a fost acordată atitudinii pozitive (42,9%), bunăvoinței
colectivului (41,9%), ajutorului reciproc (41,7%), spiritului de echipă și cunoașterii informației
despre istoria instituției (38,4%).
IMS din AMP încurajează: crearea imaginii profesionale conform opiniei a 87,4 % din
respondenți; responsabilitate, disciplina – 87,1% respondenți; inițiativa de creștere a nivelului de
profesionalism – 85,6% respondenți; prezența capacităților, cunoștințelor și abilităților de a îndeplini atribuțiile de serviciu – 82,8% respondenți; politețea – 81,3% respondenți; capacitatea de
organizare a muncii și capacitatea de a asculta și deschiderea spre comunicare – 79,8%
respondenți.
În studiului calitativ s-a evidențiat o importantă problemă legată de distorsionarea mesajelor oferite de angajații IMS de AMP reprezentanților mass-media, precum și de gradul de
deschidere pentru formarea unor parteneriate durabile cu ele, care sunt esențiale pentru
promovarea imaginii instituției.
Concluzii. Sistemul de sănătate, având domenii largi de activitate, se confruntă adesea cu o
criză de imagine, generată de declarații speculative multiple sau de neînțelegeri comunicate
populației. Instituțiile medicale din asistența medicală primară, fiind „poarta de intrare” în
sistem, formează opinia despre întregul sistem de sănătate, fiind în același timp dependente de
percepția publicului de contact. Studiul dat relevă că imaginea de ansamblu (generală) a IMS din
AMP din Republica Moldova este una bună, dar totuși publicul nu este suficient informat cu
privire la activitățile și serviciile oferite de aceste instituții, iar mesajele oferite de angajații
instituțiilor medicale reprezentanților mass-media deseori sunt distorsionate |
en_US |