Introducere. Republica Moldova este o țară ex-sovietică, unde
nivelul consumului de alcool este printre cele mai ridicate din lume [1].
Actualmente se subliniază rolul pe care farmaciștii îl pot juca în
îmbunătățirea accesului la farmacoterapie bazată pe dovezi, precum și
în promovarea educației privind medicația pacienților cu alcoolismul
cronic [2].
Scopul lucrării. Studiul factorilor de risc, a manifestărilor clinice,
consecințelor și metodelor contemporane de tratament a alcoolismului.
Material și metode. S-a efectuat o selectare și analiză a surselor
bibliografice din baza de date PubMed și din revistele de specialitate
referitor la factorii de risc, consecințele și rolul farmacistului în
medicația alcoolismului.
Rezultate. Dependența de alcool cauzează morbiditate și mortalitate
sporită care sunt asociate cu dereglări neurologice (episoade depresive,
anxietate severă, insomnie, sinucidere și abuzul de alte droguri), cu
apariția bolilor cardiovasculare, a cancerelor și a cirozei hepatice.
Tratamentele farmacologice și comportamentale actuale pot ajuta
pacienții să reducă consumul de alcool sau să faciliteze abstinența
alcoolului și include trei componente principale, precum terapia sevrajului, detoxifierea și abolirea abstinenței prin utilizarea
preparatelor medicamentoase: disulfiramul, naltrexona, acamprosatul
etc. Unul de cele mai importante sarcini ai medicilor și farmaciștilor ar
fi convingerea bolnavului să sisteze consumul de alcool nu numai pe
perioada spitalizării, ci, pe cât posibil, pe termen lung, sau să adopte
modelul de consum ocazional (în funcție de gravitatea bolilor
concomitente cauzate de alcool, probleme psihice). În cercetările
despre atitudinile farmaciștilor față de problemele legate de alcool au
fost evaluate, folosind întrebări scurte de percepție a problemelor
legate de alcool înainte de instruire și după intervenția scurtă.
Farmaciștii cu atitudine pozitivă față de consumatorii de alcool au
efectuat un număr mai mare de intervenții privind consumul de alcool
și au avut o satisfacție sporită în muncă decât farmaciștii cu atitudini
mai puțin pozitive.
Concluzii: Rolul farmacistului crește în concepția îmbunătățirii
rezultatelor farmacoterapiei pacienților cu alcoolism prin identificarea
și evaluarea pacienților cu risc ridicat de abuz de alcool.
Introduction. The Republic of Moldova is an ex-Soviet country, where the
level of alcohol consumption is among the highest in the world [1]. The role
that pharmacists can play in improving acces to evidence-based
pharmacotherapy as well as in promoting medication education for patients
with chronic alcoholism is currently being emphasized [2].
Aim of the study. To study the risk factors, clinical manifestations,
consequences and up to date methods of treatment of alcoholism.
Material and methods. A selection and analysis of bibliographic
sources from the PubMed database and from specialized journals was
carried out regarding risk factors, consequences and the pharmacist's
role in the medication of alcoholism.
Results. Alcohol dependence causes increased morbidity and
mortality that are associated with neurological disorders (depressive
episodes, severe anxiety, insomnia, suicide and abuse of other drugs),
with high occurrence of cardiovascular diseases, cancers and liver
cirrhosis. Current pharmacological and behavioral treatments can help
patients reduce alcohol consumption or facilitate alcohol abstinence.
They include three main components, such as withdrawal therapy,
detoxification and abolition of abstinence through the use of drugs such
as: disulfiram, naltrexone, acamprosate, etc. One of the most important tasks of doctors and pharmacists would be to convince the patient to
stop drinking alcohol not only during hospitalization, but, as far as
possible, in the long term, or to adopt the occasional consumption
model (depending on the severity of the concomitant diseases caused
by alcohol consumption or mental problems). Researches where
pharmacists' attitudes towards alcohol-related problems were
assessed, using brief questions on perception of alcohol-related
problems before training and after the brief intervention, were
examined. Pharmacists with a positive attitude towards alcohol users
performed more alcohol interventions and had higher job satisfaction
than pharmacists with less positive attitudes.
Conclusions: The role of the pharmacist increases when taking the
conception of improving the results of pharmacotherapy of patients
with alcoholism. It improves the results by identifying and evaluating
patients at high risk of alcohol abuse.
