Introducere. Consilierea consumatorului de medicamente
reprezintă un aspect crucial al practicii farmaceutice, cu implicații
semnificative asupra siguranței și eficacității tratamentelor. Întrucât
accesul la informații despre medicamente a devenit extins, riscurile
informaționale asociate cu această consiliere necesită o investigație
detaliată pentru a îmbunătăți calitatea asistenței farmaceutice.
Scopul lucrării. Identificarea și evaluarea riscurilor informaționale în
procesul de consiliere a consumatorilor de medicamente, evidențiind
factorii care pot influența corectitudinea interpretării și aplicării
informațiilor legate de medicamente de către pacienți.
Material și metode. Studiul bibliografic și sinteza surselor din
domeniul medical și farmaceutic, inclusiv a studiilor de caz, date
furnizate de OMS și prelucrarea statistică a datelor colectate de la
prestatorii de servicii medicale și farmaceutice și pacienți. S-au utilizat
instrumente standard de evaluare a calității informațiilorșis-au analizat
cazurile de automedicație pentru a identifica noile modele și tendințe.
Rezultate. În rezultatul studiului am stabilit că informațiile eronate
sau incomplete furnizate consumatorilor în procesul de consiliere pot
genera riscuri semnificative pentru sănătatea acestora. Riscurile
informaționale identificate au inclus furnizarea de informații incorecte
sau depășite, interpretarea eronată a informațiilor, expunerea la
informații medicale cu caracter publicitar ce promovează anumite
produse sau tratamente nedocumentate științific, prezența informațiilor contradictorii, presiuni economice asupra surselor de
informare, autodiagnosticarea incorectă, acces la surse nerecunoscute
și tendința către automedicație. Conform datelor OMS rata de erori în
informațiile furnizate consumatorilor de medicamente este de
aproximativ 15%. În ceea ce privește sursele de informații incorecte,
analiza a evidențiat că peste 30% dintre acestea provin din surse on-line
nevalidate și social media. Studiile empirice efectuate au evidențiat că
aproximativ 25% dintre consumatori au suportat consecințe negative
asupra sănătății din cauza informațiilor eronate primite în cadrul
consilierii privind administrarea de medicamente. Un alt aspect al
riscurilor informaționale în procesul de consiliere ține de plenitudinea
și corectitudinea acumulării și interpretării informației de către
farmacist despre medicamente și pacient și corelarea acestor informații
între ele în deplină corespundere ca răspuns a acțiunilor la necesități.
Concluzii. Consilierea consumatorului de medicamente trebuie să
abordeze cu atenție riscurile informaționale pentru a asigura furnizarea
de informații precise și înțelese corect de către pacienți. Rezultatele
studiului denotă identificarea unor măsuri eficiente pentru reducerea
erorilor de informații, precum: introducerea unor proceduri
standardizate, creșterea timpului dedicat consilierii, dezvoltarea de
programe de formare continuă pentru farmacist, utilizarea
tehnologiilor informaționale valide, educarea consumatorilor în ceea ce
privește sursele de informații fiabile, implementarea unor modalități
eficiente de gestionare a volumului de pacienți. Aceste recomandări ar
putea contribui la îmbunătățirea calității serviciilor de consiliere în
farmaciile comunitare și, implicit, la promovarea unei utilizări mai
eficiente și mai sigure a medicamentelor în rândul pacienților.
Introduction. Counseling the drug consumer is a crucial aspect of
pharmaceutical practice, with significant implications for the safety and
efficacy of treatments. As access to drug information has become
widespread, the information risks associated with this advice require
detailed investigation to improve the quality of pharmaceutical care.
Aim of the study. Identification and assessment of informational
risks in the process of counseling drug consumers, highlighting the
factors that can influence the correctness of the interpretation and
application of drug-related information by patients.
Material and methods. Bibliographic study and synthesis of medical
and pharmaceutical sources, including case studies, data provided by
the WHO and statistical processing of data collected from medical and
pharmaceutical service providers and patients. Standard information
quality assessment tools were used and self-medication cases were
analyzed to identify new patterns and trends.
Results. As a result of the study, we determined that the erroneous
or incomplete information provided to consumers in the counseling
process can generate significant risks for their health. The information
risks identified included the provision of incorrect or outdated
information, the erroneous interpretation of information, the exposure
to medical information of an advertising nature that promotes certain
products or scientifically undocumented treatments, the presence of
contradictory information, economic pressures on information sources,
incorrect self-diagnosis, access to sources unrecognized and the tendency towards self-medication. According to WHO data, the error
rate in the information provided to drug consumers is approximately
15%. Regarding the sources of incorrect information, the analysis
revealed that more than 30% of it comes from unvalidated online
sources and social media. Empirical studies have shown that
approximately 25% of consumers have suffered negative health
consequences due to erroneous information received during drug
counseling. Another aspect of informational risks in the counseling
process concerns the completeness and correctness of the
accumulation and interpretation of information by the pharmacist
about drugs and the patient, and the correlation of this information
with each other in full correspondence in response to actions as
needed.
Conclusions. Counseling the consumer of medicines must carefully
address informational risks to ensure accurate information is provided
and correctly understood by patients. The results of the study denote
the identification of effective measures to reduce information errors,
such as: introducing standardized procedures, increasing the time
dedicated to counseling, developing continuous training programs for
pharmacists, using valid information technologies, educating
consumers regarding reliable information sources, the implementation
of efficient ways of managing the volume of patients. These
recommendations could contribute to improving the quality of
counseling services in community pharmacies and, implicitly, to
promoting a more effective and safer use of medicines among patients.
