Abstract:
Scopul: Evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor părinților privind alimentația
copiilor de vârstă școlară, pentru elaborarea unor recomandări care ar contribui la îmbunătățirea
alimentației copilului.
Obiective: Analiza experiențelor și recomandărilor naționale și internaționale privind
alimentația copiilor de vârstă școlară; evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor părinților
privind alimentația copiilor de vârstă școlară; identificarea barierelor și oportunităților de
dezvoltare a competențelor părinților privind alimentația copiilor de vârstă școlară; elaborarea
unor recomandări care ar contribui la îmbunătățirea alimentației copiilor de vârstă școlară.
Material și metode: A fost efectuat un studiu transversal, descriptiv, mixt (cantitativ și
calitativ). Au fost chestionați 472 de părinți de copii de vârstă școlară, cetățeni ai Republicii
Moldova, în perioada februarie-martie 2023. Chestionarul a fost realizat on-line pe platforma
Google Forms și pe suport de hârtie. Studiul calitativ a fost realizat prin focus-grupuri (medici de
familie, pediatri, părinți) și interviuri cu experți din domeniu (o asistentă medicală din școală
responsabilă pentru organizarea meniurilor pentru elevi, reprezentanți din partea Ministerului
Educației și Culturii și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică). Toate interviurile au avut loc
online, prin intermediul platformei Google Meet. Metodele studiului: epidemiologică,
sociologică, statistică, de transfer a datelor, comparativă, grafică.
Rezultate obținute: Majoritatea părinților incluși în studiu au fost femei, cu 368 (78%) din
cei 472 de părinți chestionați, deoarece mamele sunt, în general, mai des responsabile de
alimentația copilului. Participanții la studiu aveau o vârstă de peste 25 de ani, iar cei cu vârste
cuprinse între 36 și 45 de ani reprezentau 46% din numărul total al respondenților, indicând
prezența predominantă a acestui grup de părinți în populație în ceea ce privește copiii de vârstă
școlară. O stratificare a participanților după mediul de trai denotă o predominanță ne
semnificativă a mediului urban (57%), în comparație cu mediul rural (43%). În funcție de
indicele masei corporale, majoritatea respondenților se încadra în normoponderabilitate (46,2%), – supraponderabilitate (31,8%), obezitate de gradul I (12,7%), obezitate de gradul II (4,7%) și
obezitate de gradul III (1,7%). Copiii incluși în studiu s-au distribuit aproape egal în funcție de
sex, cu 53% băieți și 47% fete. De asemenea, copiii au fost împărțiți în două grupe de vârstă,
școlar mic (6-11 ani) – 47% și școlar mare (12-14 ani, perioada de pubertate) – 53%. Conform
datelor raportate de părinți, majoritatea copiilor (50,2%) aveau o greutate normală, 33,3% erau
subponderali, 12,1% erau supraponderali și 4,4% prezentau obezitate de gradul I. Rezultatele
studiului arată că cei chestionați au cunoștințe satisfăcătoare în mod semnificativ (76,9 ±
19,07%) despre alimentația copiilor lor, dar există încă spațiu pentru îmbunătățiri. În ceea ce
privește atitudinea, scorul este sub medie (59,99 ± 10,7%), ceea ce poate indica faptul că părinții
nu acordă suficientă importanță alimentației sănătoase a copiilor lor sau nu sunt suficient de
motivați să ia măsuri în acest sens. Studiul atestă, în același timp, un nivel scăzut de practici ale
părinților privind alimentația sănătoasă: 45,43 ± 16,6%. Analiza statistică a datelor indică
corelații semnificative referitor la: sex și cunoștințe (τ=.175, p<0.01 și ρ=.185, p<0.01), sex și
atitudini (τ =.111, p<0.05 și ρ=.111, p<0.05), vârstă și cunoștințe (τ=-.055, p<0.05 și ρ=-.062,
p<0.05), loc de trai și cunoștințe (τ =.227, p<0.01 și ρ =.240, p<0.01), regiune și cunoștințe (τ=-
.162, p<0.01 și ρ=-.185, p<0.01), indicând importanța acestor factori în influențarea
comportamentului alimentar.
Concluzii. Rezultatele studiului arată că există o discrepanță între nivelul de cunoștințe,
atitudinile pozitive ale părinților privind alimentația copiilor, precum și practicile lor efective în
acest domeniu. Deși, nivelul de cunoștințe este relativ ridicat, scorul practicilor este scăzut,
indicând dificultatea privind punerea în practică a informațiilor despre alimentația sănătoasă a
copiilor. Se sugerează implementarea unor strategii și intervenții educaționale țintite pe formarea
de atitudini pozitive, luând în calcul factori precum genul, vârsta și locul de trai.