Abstract:
Scopul: Evaluarea percepțiilor pacienților oncologici din RM privind comunicarea veștilor
proaste, pentru elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a comunicării medic-pacient în
oncologie și reducerea impactului emoțional negativ asupra sănătății pacientului.
Obiective: Analiza studiilor și practicilor internaționale privind percepțiile și atitudinile
pacienților oncologici la comunicarea veștilor proaste; evaluarea percepțiilor pacienților
oncologici privind experiențele legate de comunicarea veștilor proaste, cu determinarea nevoilor
și așteptărilor acestora; analiza opiniei medicilor oncologi cu privire la percepțiile, așteptările și
nevoile pacienților oncologici referitor la comunicarea veștilor proaste; elaborarea unui set de
recomandări pentru îmbunătățirea comunicării veștilor proaste pacienților oncologici, care ar
reduce impactul emoțional negativ asupra sănătății.
Material și metode: Tipul studiului: transversal, descriptiv, mixt (cantitativ și calitativ),
realizat prin chestionarea a 423 de pacienți oncologici adulți din RM, apți de comunicare și
discuții în focus-grupuri (n=4) și interviuri în profunzime (n=4) cu medicii oncologi, prin
aplicarea față în față a chestionarului elaborat în interesul studiului. Colectarea datelor a avut loc
în perioada decembrie 2022-martie 2023.
Rezultate obținute: Caracteristicile socio-demografice ale eșantionului în studiul
cantitativ sunt: 61,5% – femei și 38,5% – bărbați; din zona centru – 57,4%, zona nord – 26% și
16,6% din zona de sud; cei cu vârsta de 18-30 ani constituie 12%; 31-40 ani – 21,5%; 41-65 ani
– 46%; 65 și mai mult – 21%. Persoanele cu studii medii complete constituie 56,5%; cu studii
superioare – 25,5%; studii medii incomplete – 18%. Din totalul respondenților, 43,5% au fost
diagnosticați cu cancer cu mai puțin de 6 luni în urmă, 36% își cunosc diagnosticul de până la 2
ani și 20,5% de peste 2 ani. Privind tipul de boală oncologică predomină patologia glandei
mamare (22,2%), urmată de patologia sistemului urinar (15%) și a celui digestiv (14%). Nu s-au
observat diferențe semnificative între tipul de boală și preferințele pacienților. Cea mai gravă
veste pentru pacienții chestionați este informația despre diagnosticul de boală oncologică (80%),
urmat de diagnosticul de cancer avansat (15%) și necesitatea unei operații complexe (5%).
Conform opiniei pacienților, diagnosticul de cancer este comunicat, în majoritatea cazurilor, de
către medicii oncologi (72,3%) sau de către medicul de familie (24,8%). Există și cazuri rare în
care veștile proaste sunt comunicate de asistente medicale, rude sau alte persoane. Cel mai
frecvent loc în care pacienții primesc veștile proaste este biroul medicului (84%). Există și cazuri
în care vestea este comunicată în saloanele de spital (6%), în prezența altor pacienți sau în alte
situații neobișnuite. Pacienții raportează că dreptul la intimitate personală și secretul informației
le-a fost încălcat în 25% din cazuri. Aceasta indică existența problemelor la nivel de comunicare
a diagnosticului și de respectare a confidențialității. Referitor la prezența unei rude în momentul
comunicării veștilor proaste, 54% dintre pacienți nu își doresc prezența unei rude, în timp ce
36% și-au exprimat nevoia pentru acest lucru. Necesitatea prezenței unei rude în timpul
comunicării este mai mare în rândul femeilor și a pacienților în vârstă. Cele mai frecvente reacții ale pacienților la vestea proastă sunt negarea (46,5%), urmată de confuzie și anxietate (30%).
Alte reacții includ dezamăgire, mânie și învinuiri adresate medicilor. Pacienții oncologici doresc
să-și cunoască diagnosticul într-o proporție semnificativă (76,4%), manifestând o dorință
puternică de a cunoaște adevărul despre boală și prognostic. Aceasta indică o nevoie generală de
transparență și informații complete din partea medicilor. Atitudinile pacienților privind dorința
de a cunoaște diagnosticul și adevărul despre boală sunt influențate de factori precum vârsta și
nivelul de educație. Pacienții mai tineri și cei cu un nivel de educație mai scăzut au o poziție mai
puternică în dorința de a cunoaște informațiile medicale relevante. Studiul a evidențiat
discrepanțe între părerea pacienților și cea a medicilor, în sensul că unii dintre medicii
participanți la studiul calitativ consideră că mulți pacienți nu sunt pregătiți să afle diagnosticul
lor. Pacienții consideră că medicii nu sunt suficient de pregătiți pentru a discuta despre vestea
proastă și comunicarea veștilor proaste. Cu toate acestea, pacienții apreciază, în general, procesul
de comunicare medic-pacient drept pozitiv, în mare parte.
Concluzii: Maladia oncologică atrage, de cele mai multe ori, informații neplăcute și
negative care influențează drastic viziunea omului asupra viitorului. Totuși, cea mai marcantă și
mai rea veste, potrivit pacienților oncologici din RM, este dezvăluirea primară a diagnosticului
de cancer. Cu toate că într-o proporție semnificativă pacienții oncologici din RM doresc să-și
cunoască diagnosticul de cancer, comparativ cu pacienții din România și SUA aceștia au
exprimat o rată mai mică în dorința de a cunoaște tot adevărul despre boala oncologică. Conform
datelor studiului, nu se respectă integral cei 6 pași a protocolului SPIKES, în special procesul de
alegere a spațiului de comunicare, obținerea invitației, evaluarea feedback-ului, ceea ce creează
bariere și probleme în comunicarea veștilor proaste. În același timp, trebuie de menționat că
comunicarea veștilor proaste trebuie să fie strict individualizată și calibrată la nevoile fiecărui
pacient.