Consideraţii privind particularităţi ale percepţiei bolii şi morţii la rromi

Abstract

De-a lungul timpului, rromii au reuşit să conserve o serie de caracteristici culturale şi spirituale care i-a ajutat să-şi păstreze identitatea etnică şi coeziunea socială. Acestea sunt manifestate, în principal, prin menţinerea elementelor de limbă Rromani, structurilor sociale, complexelor cutumiare, magico-ritualice şi religioase, tipurilor de limbaj non-verbal şi port tradiţional şi, nu în ultimul rând, a nomadismului. Obiectiv. Identifi carea percepţiei bolii şi morţii în comunităţile tradiţionale de rromi. Material şi metodă. Cercetarea, de tip calitativ, a fost realizată în rândul unor comunitaţi rrome din judeţele Cluj şi Iaşi. Instrumentul de investigare a fost interviul individual de tip fenomenologic. Au fost efectuate 23 de interviuri în Iaşi şi 25 de interviuri în Cluj, cu pacienţi rromi bolnavi cronici şi aparţinători. S-a realizat o analiză fenomenologică pentru punctarea subiectelor majore care reies din transcrieri. Rezultate. Boala este interpretată în sensuri mistice, ca pedeapsă de la Dumnezeu sau ca blestem. Există credinţa că toate evenimentele vieţii sunt predeterminate şi inevitabile. Boala se asociază frecvent cu sentimentul ruşinii, fi ind o reprezentare a impurităţii spirituale şi morale. Rromii sunt conştienţi sau intuiesc factorii de risc reali care provoacă îmbolnăvirea. Concluzii. În comunităţile de rromi studiate, moartea şi boala sunt subiecte tabu. Majoritatea rromilor defi nesc sănătatea ca absenţă a bolii, iar boala este un fenomen dizabilitant, în directă legatură cu moartea. Diagnosticul se reduce doar la a eticheta simptomele bolnavului. Atât timp cât nu prezintă simptome, pentru rromi boala nu există şi ca atare ei nu respectă recomandările medicului.

Through time, the rromas succeeded in maintaining a set of cultural and spiritual characteristics that helped them keep their ethnic identity and their social cohesion. They maintained the Romani language, their social structures, customary, magical-ritualistic and religious complexes, non-verbal types of language, traditional clothing and nomadic style of life. Objective. Identifying the perception of disease and death in the rroma traditional communities. Material and method. The qualitative research was conducted in rroma communities form Cluj and Iaşi counties. The investigative tool was the individual phenomenological interview. 23 interviews were conducted in Iasi and 25 in Cluj County, with chronic rroma patients and caregivers. A phenomenological analysis was used to point out the major topics resulting from the transcription. Results. Disease is interpreted mystically, as a punishment from God or as a curse. There is the belief that all life’s events are predetermined and inevitable. The disease is often associated with shame, being a representation of the spiritual and moral impurity. The rromas know or they have an intuition regarding the real risk factors for their illnesses. Conclusions. In the studied rroma communities, death and disease are taboo topics. Most rromas defi ne health as the absence of the disease, while the disease is a debilitating phenomenon in direct link with death. The diagnostic is reduced to putting a label on the patient’s symptoms. As long as there are no symptoms, the disease does not exist and so the rromas do not respect the recommendations the physician made.