dc.contributor.author |
Moldovanu, Ion |
|
dc.contributor.author |
Vovc, Victor |
|
dc.date.accessioned |
2024-06-17T14:10:20Z |
|
dc.date.available |
2024-06-17T14:10:20Z |
|
dc.date.issued |
2020 |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/27222 |
|
dc.description.abstract |
Scopul proiectului a fost analiza sistematizată a factorilor de risc în cronicizarea durerii pentru elaborarea metodelor și tehnicilor de prevenție, diagnostic, tratament și management personalizat.
Au fost efectuate studii descriptive, analitice, comparative pentru evaluarea factorilor de risc neurobiologici ce pot determina cronicizarea durerii cu elaborarea profilurilor neuro - biologice pentru stratificarea riscului și prognozarea evoluției bolii, analiza rolului factorilor de risc psiho-sociali și a comorbidităților în debutul și perpetuarea durerii cronice, elaborarea profilurilor neuro-psihologice pentru monitorizarea răspunsului la tratament, studiul importanței factorilor de sistem (acces, disponibilitate, logistică, legislație) în cronicizarea durerii la pacienții cu diferite nozologii și argumentarea abordării sistemice în diagnostic și tratament și modelarea matematică a factorilor de risc responsabili pentru cronicizarea durerii și determinarea subgrupelor de pacienți susceptibili metodelor și tehnicilor personalizate de prevenție, diagnostic, tratament și management. A fost efectuat studiu de caz pentru determinarea barierelor de acces și disponibilitate a serviciilor specifice, a barierelor de logistică (referire a pacientului, abordarea multidisciplinară, modelul bio- psiho- social) și a barierelor legislative ce influențează managementul pacienților cu durere cronică. A fost efectuat Studiul CAP (cunoștințe, atitudini, practici) ale medicilor și pacienților referitor la managementul pacientului cu durere cronică în Republica Moldova. S-a stabilit că pacientul cu durere cronică non – canceroasă din cercetarea noastră este de vârstă medie, preponderent femei, suferă de durere în mediu 10 ani, face abuz medicamentos, are tratament medicamentos eșuat, dizabilitate funcțională și sunt nemulțumiți de managementul durerii cronice de care beneficiază în sistemul de sănătate. Pacientul cu durere cronică non – canceroasă are cunoștințe slabe referitor la patologie, metodele moderne de tratament farmacologic și non – farmacologic, abordare multidisciplinară și tehnicile de auto ajutor. Pacientul cu durere cronică suprasolicită sistemul de sănătate prin consultații la medicul de familie și specialiști, utilizarea asistenței medicale urgente și spitalizări frecvente și utilizează un traseu incorect pentru a evita filtrele impuse de sistem în dorința de a beneficia de serviciile pe cale le necesită. Pacientul cu durere cronică non – canceroasă utilizează strategii pasive de confruntare a durerii și nu utilizează tehnici de auto ajutor ceea ce determină un grad mai mare de dizabilitate. Pacienții din cercetarea noastră ar prefera acces la servicii medicale calitative ce vor corespunde necesităților lor: medic cu specializare în managementul durerii, servicii mai aproape de locul de trai și povara financiară mai mica (medicamente compensate sau parțial compensate). În cadrul acestui proiect a fost lansată monografia „Durerea cronică: clasificare, patofiziologie, management personalizat” unde au fost sistematizați toți factorii de risc pentru durerea cronică, au fost elaborați algoritmi de tratament personalizat pentru fiecare tip de durere cronică și prezentate recomandări de tratament personalizat. |
en_US |
dc.subject |
cronic |
en_US |
dc.subject |
durere |
en_US |
dc.subject |
pacient |
en_US |
dc.subject |
cronicizare |
en_US |
dc.subject |
personalizat |
en_US |
dc.subject |
multidisciplinar |
en_US |
dc.subject |
patofiziologie |
en_US |
dc.title |
20.80009.8007.01 / Principiile medicinei 4P (preventive, predictive, personalizate și participative) în analiza factorilor de risc pentru debutul, perpetuarea și progresarea durerii cronice (4P4Pain) |
en_US |
local.project.leader |
Moldovanu, Ion |
|
local.project.leader |
Vovc, Victor |
|
local.project.investor |
Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare (ANCD) |
en_US |
local.project.code |
20.80009.8007.01 |
en_US |
local.project.status |
Finalizat |
en_US |
local.project.startdate |
2020-01-02 |
|
local.project.enddate |
2023-12-31 |
|
local.project.coordinatingbody |
Institutul de Neurologie și Neurochirurgie ”Diomid Gherman” |
en_US |
local.project.aim |
analiza sistematizată a factorilor de risc în cronicizarea durerii pentru elaborarea metodelor și tehnicilor de prevenție, diagnostic, tratament și management personalizat |
en_US |
local.project.direction |
Maladiile netransmisibile – monitorizare epidemiologică, prevenție, diagnostic și tratament |
en_US |
local.project.impact |
Impactul social și economic al cercetării: Pacientul cu durere cronică non – canceroasă din cercetarea noastră este de vârstă medie, preponderent femei, suferă de durere în mediu 10 ani, face abuz medicamentos, are tratament medicamentos eșuat, dizabilitate funcțională și sunt nemulțumiți de managementul durerii cronice de care beneficiază în sistemul de sănătate.
Pacientul cu durere cronică non – canceroasă are cunoștințe slabe referitor la patologie, metodele moderne de tratament farmacologic și non – farmacologic, abordare multidisciplinară și tehnicile de auto ajutor.
Pacientul cu durere cronică suprasolicită sistemul de sănătate prin consultații la medicul de familie și specialiști, utilizarea asistenței medicale urgente și spitalizări frecvente și utilizează un traseu incorect pentru a evita filtrele impuse de sistem în dorința de a beneficia de serviciile pe cale le necesită.
Pacientul cu durere cronică non – canceroasă utilizează strategii pasive de confruntare a durerii și nu utilizează tehnici de auto ajutor ceea ce determină un grad mai mare de dizabilitate.
Pacienții din cercetarea noastră ar prefera acces la servicii medicale calitative ce vor corespunde necesităților lor: medic cu specializare în managementul durerii, servicii mai aproape de locul de trai și povara financiară mai mica (medicamente compensate sau parțial compensate)
Medicii neurologi cunosc foarte slab instrumentele de măsurare a durerii și mai puțin le utilizează, cât și ghiduri naționale și internaționale de management al durerii, ceea ce face din durerea cronică o nosologie slab abordată, evaluată și tratată la nivel național.
Medicii cunosc tratamentul specific al durerii cronice și utilizează o mare parte din clasele de preparate, mai puțin opioizii pentru care au reticență. Cunosc metodele non – farmacologice existente și abordarea multidisciplinară a durerii cronice dar menționează că unele metode nu sunt disponibile în Republica Moldova și la altele pacienții ajung cu greu din cauza unei colaborări interdisciplinare slabe, din care motiv pacienții nu pot beneficia de abordarea managementului durerii cronice prin prisma modelului biopsihosocial.
Medicii neurologi recunosc dreptul pacientului cu durere cronică de a trăi fără suferință și a beneficia de servicii calitative axate pe necesități dar consideră acest tip de pacienți dificili în abordare, comunicare, conlucrare și demni de a fi blamați pentru situația în care se află ceea ce determină o barieră de atitudine, comunicare și informare a pacientului cu durere cronică non – canceroasă în sistemul de sănătate a Republicii Moldova.
Medicii neurologi au menționat că în managementul adecvat al durerii cronice non – canceroase în sistemul de sănătate apar mai multe bariere care pot fi grupate: de sistem, clinice și de comunicare. Medicii menționează că au o pregătire insuficientă în managementul durerii cronice, necesitând cunoștințe teoretice suplimentare și deprinderi practice pentru a face față cerințelor managementului pacientului cu durere cronică non – canceroasă.
Medicii neurologi consideră că orice medic trebuie să înregistreze, măsoare și trateze durerea, avem nevoie de specialiști în managementul durerii și un ghid național unic pentru în managementul durerii. Recunosc că pentru managementul durerii cronice este nevoie de o implicare largă: specialist, pacient, asistent social, rude, comunitate, stat.
Pacientul cu durere cronică non – canceroasă suprasolicită sistemul de sănătate din RM prin consultații la mai mulți specialiști, chemări neargumentate a asistenței medicale urgente, spitalizări repetate și utilizarea unui traseu incorect pentru a ocoli filtrele stabilite, în dorința de a obține asistență medicală de care are nevoie.
În accesarea serviciilor medicale pacientul cu durere cronică non – canceroasă întâlnește mai multe bariere: individuale (cunoștințe insuficiente, atitudini defectuoase), sociale (economice) și de sistem (acces limitat la servicii specializate, disponibilitatea joasă a serviciilor, coordonarea dificilă în interiorul sistemului, lipsa continuității îngrijirilor).
Marea majoritate a pacienților sunt nesatisfăcuți de managementul durerii din cauza
ineficienței tratamentului medicamentos, lipsei metodelor non – farmacologice, a tratamentului de profilaxie, abuzului medicamentos, strategiilor pasive de confruntare a durerii, informării insuficiente ceea ce determină calitatea joasă a vieții și dizabilitatea funcțională.
Serviciile medicale oferite pacienților cu durere cronică non – canceroasă nu răspund necesităților lor: nu sunt multidisciplinare, nu sunt axate pe factorii biopsihosociali, nu promovează auto ajutorul, nu asigură principiul prevenire/profilaxie, nu sunt oferite de specialiști suficient de pregătiți. |
en_US |
local.project.impact |
Impactul științific rezidă din faptul că durerea este o problemă de sănătate publică datorită prevalenței înalte, comorbidităților asociate și dizabilității pe care o generează. Analiza prevalenței durerii variază de la o țară la alta fiind între 2 – 40%. Este considerat că global sunt afectați de durerea cronică 10% din populație, adică 60 milioane de oameni suferă durere iar studii naționale și regionale indică prevalența de 20 – 25%. Asistența medicală primară în Asia, Africa, Europa și America sugerează că prevalența durerii persistente este 10 – 25%. O analiză recentă în SUA a demonstrat prevalența de 12 – 20%, iar în Europa de 20%. Prevalență mai mare de 40% au raportat Italia, Franța și Ucraina. Durerea aduce suferință indivizilor și provocări sistemelor de sănătate, economiei și societății: în fiecare an 1 din 5 europeni este afectat de durere cronică. Acesta include 153 milioane de persoane ce suferă de migrenă sau alte cefalei cronice, 200 milioane cu patologie musculoscheletală și 100 milioane cu durere cronică. Academia Americană de Management al Durerii menționează că 57% din americanii adulți suferă de durere cronică sau recurentă în ultimul an. Dintre aceștia 62% suferă de durere mai mult de 1 an și 40% menționează că au dureri permanente. Din aceste considerent Congresul American a declara 2001 – 2010 „ Decada de Control al Durerii și Cercetare” iar Comisia Comună de Acreditare și Atestare a Organizațiilor Medicale cere specialiștilor să considere durerea al V- lea semn vital, deci obligator de măsurat și înregistrat.
La moment durerea cronică este subestimată, insuficient tratată cu impact major asupra indivizilor, comunității, sistemelor de sănătate și societății în general. Tratamentul adecvat al durerii este declarat drept fundamental al omului și ridică probleme de etică. Managementul adecvat al durerii întimpină bariere: de atitudine, educație, legislație, birocrație, economie, de sistem. Managementul adecvat al durerii este introdus ca indicator al calității serviciilor medicale și criteriu de acreditare a instituțiilor medicale. Pacientul cu durere cronică solicită servicii medicale la diferite nivele (primar, secundar terțiar) și specialiști.
În pofida progreselor științifice marcante și eforturilor internaționale de până acum durerea rămâne a fi insuficient tratată și diagnosticată atât de medicii practicieni cât și de sistemele de sănătate. Datorită prevalenței înalte, distribuției largi în populația generală, impactul major asupra comunităților, sistemelor de sănătate și economiilor naționale durerea a devenit o problemă de sănătate publică și solicită atenție corespunzătoare. Schimbarea paradigmei durerii cronice prin prisma modelului biopsihosocial determină modificarea asistenței medicale ce trebuie acordată acestor pacienți și necesită abordarea durerii cronice mult mai larg decât doar a medicinei clinice. Abordarea durerii cronice prin prisma sănătății publice ar permite dezvoltarea strategiilor de prevenție, profilaxie, tratamente precoce, implicarea largă a comunității, devierea cercetărilor de la studii experimentale și clinice la cele populaționale. |
en_US |
local.project.partner |
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” |
en_US |
local.project.priority |
Sănătate |
en_US |
local.project.results |
1. Sistematizarea factorilor de risc neurobiologici, psiho-sociali și de sistem pentru stratificarea și selectarea subgrupelor de pacienți cu durere cronică cu bază neurobiologică comună ce ar fi susceptibili la profilaxie, diagnostic, tratament și management personalizat.
2. Elaborarea profilurilor neuro – biologice, neuro – fiziologice, neuro – psihologice și neuro – imagistice ale pacienților cu durere cronică pentru elaborarea, testarea, lansarea metodelor și tehnologiilor noi de diagnostic, tratament și management personalizat.
3. Modelarea matematică a factorilor de risc în cronicizarea durerii pentru analiza riscului și elaborarea prognosticului personalizat al bolii întru reducerea morbidității și dizabilității prin durere cronică.
4. Elaborarea de politici privind factorii de risc în cronicizarea durerii pentru optimizarea managementului pacientului ceea ce va determina scăderea costurilor directe și indirecte pentru economie, creșterea calității vieții și accesului la servicii medicale specializate centrate pe necesități. |
en_US |
local.project.subdivision |
Catedra de fiziologie a omului şi biofizică |
en_US |
local.project.team |
Moldovanu, Ion |
|
local.project.team |
Vovc, Victor |
|
local.project.team |
Pascal, Oleg |
|
local.project.team |
Lisnic, Vitalie |
|
local.project.team |
Odobescu, Stela |
|
local.project.team |
Rotaru, Lilia |
|
local.project.team |
Sangheli, Marina |
|
local.project.team |
Pleșca, Svetlana |
|
local.project.team |
Grosu, Oxana |
|
local.project.team |
Corcea, Galina |
|
local.project.team |
Lupușor, Adrian |
|
local.project.team |
Cojocaru, Ina |
|
local.project.team |
Cerneva, Natalia |
|
local.project.team |
Lozovanu, Svetlana |
|
local.project.team |
Beșleaga, Tudor |
|
local.project.team |
Ciobanu, Nellu |
|
local.project.team |
Arnaut, Oleg |
|
local.project.team |
Cărăușu, Ghenadie |
|
local.project.team |
Ganenco, Andrei |
|
local.project.team |
Ojog, Victor |
|
local.project.team |
Tonu, Viorica |
|
local.project.team |
Gubceac, Natalia |
|
local.project.team |
Grabovschi, Ion |
|
local.project.team |
Andrușca, Alexandru |
|
local.project.team |
Cebotari, Ecaterina |
|
local.project.team |
Zolotco, Galina |
|
local.project.team |
Nacu, Gabriela |
|
local.project.team |
Guțu, Catalina |
|