Abstract:
Actualitatea temei de cercetare. La începutul secolului al XXI-lea leziunile traumatice,
inclusiv traumatismul craniocerebral, atestă o problemă medicală actuală cu impact economic și
social semnificativ cauzat de sporirea nivelului morbidității, dizabilității și mortalității prin aceste
afecțiuni [5; 10; 22; 29].
Efectuarea studiilor popula.ionale care țin de aspectele epidemiologice ale traumatismelor
craniocerebrale în mai multe țări, precum SUA, Marea Britanie, China, Finlanda, Suedia, au
demonstrat că nivelul incidenței prin traumatisme craniocerebrale în populaţia urbană variază de
la 2,18 până la 8,65 cazuri la 1000 de populaţie, inclusiv la bărbaţi 2,74-9,71 cazuri şi 1,0-5,0
cazuri la femei. Printre factorii cauzali ai traumatismelor craniocerebrale (TCC), accidentele de
circulaţie, căderile pe acelaşi plan şi de la înălţime, şi agresiunile constituie 80-90 % [10; 18].
Conform bazelor de date statistice mondiale, se constată, că în structura generală a
traumatismelor, afectarea sistemului nervos central constituie o pondere de 30 – 40 la sută, iar în
structura cauzelor dizabilității survenite în urma tuturor traumatismelor se situează pe primul loc,
cu o pondere de 25 – 30 la sută [1; 5; 18]. [...]
